1,576 matches
-
care amintea catolicilor pe călugării lor. Se îmbrăca în fiecare dimineață cu veston și cravată, foarte elegant, ca și cum ceva neașteptat trebuia să aibă loc în fiecare zi. Se putea spune că se îmbrăca pentru imprevizibil. Avea mereu o sticlă de coniac Napoleon într-un buzunar și o pungă de ciocolată Côte d'or în celălalt buzunar, lucruri care-i asigurau buna dispoziție la începutul greu al zilei. Sclipirea din ochii lui albaștri era în același timp răutăcioasă și plină de bunăvoință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
cerneală neagră specială. Depusese totul în pivniță și se simțea fericit când, pe neașteptate Judit intră în cameră ca o furtună. Aflase deja că toate economiile lor dispăruseră din contul bancar comun. Noah dădu repede pe gât o sorbitură de coniac, pregătindu-se să fumeze o țigară. - Bețivanule, fumătorule, nebun de legat ce ești! Ai golit contul nostru ca să-l arunci pe ridicolul tău de joc! - Despre ce vorbești, încercă Noah să câștige timp, ca nu cumva să se lase învins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
cu vechiul său prieten Charlie, în timp ce Judit se ducea la fiica lor, care locuia la o aruncătură de băț de casa lor. Cuvântul „bețivan“ îl rănise pe Noah în mod deosebit. Nimeni nu-i reproșase vreodată obiceiul de a bea coniac. „N-o să mai beau!“, se hotărî el brusc, „să scrii cu propria ta mână Tora, asta cere să fii foarte treaz. Dar nu pot renunța la fumat“, își mai zise el îngăduitor, „fumatul e singura plăcere pe care o mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
ta mână Tora, asta cere să fii foarte treaz. Dar nu pot renunța la fumat“, își mai zise el îngăduitor, „fumatul e singura plăcere pe care o mai am în viață.“ Zis și făcut - Noah a ascuns imediat sticla de coniac în spatele cărților din bibliotecă, luând în schimb un bourbon din cel mai fin, care aluneca pe limbă ca mătasea. Bea încet și se uita melancolic pe fereastră. Străzile din Bruxelles îi aminteau deodată de timpul dinaintea primului război mondial. Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
de scris cele cinci cărți ale lui Moise. Mulțumit, și-a invitat soția, copiii și pe Charlie și s-a așezat solemn la masa lui de lucru, spunând că acum și-a făcut datoria aici, pe pământ. După aceea scosese coniacul Napoleon din spatele cărților, servindu-i pe toți. El însuși bău plin de satisfacție licoarea aurie, așezându-se pe sofa alături de Charlie. Cu mâna dreaptă apăsă rând pe rând mâinile celor de față, spunându-le: „Vă iubesc!“. Apoi se aplecase ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
tot ce se poate aduna: făină, stafide, praf de lapte, cafea, mere, ciocolată, aspirine, valium, semințe de mac. Și bineînțeles toate cerealele: grâu, porumb, orz, ovăz, orez. Un loc aparte în clădirea numită și „templul“ o aveau sticlele de whisky, coniac, lichior, gin, vin, votcă, țuică și altele. Ideea lui Zaharel luase proporții fantastice. Porumbița, sub imperiul admirației, fusese imprudentă și-l ceruse pur și simplu de bărbat pe Zaharel care, năucit de atâta succes, răspunsese că era o mare onoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
putina cu varză, pentru că mi se pare că au o importanță mai mare În raport cu alte mărunțișuri enumerate În carte, din care nu lipsește nici stofa cu furnituri pe care i-am cumpărat-o din prima mea leafă, nici sticla cu coniac „Martel“ pe care el o va bea Într-o singură seară. Enciclopedia morților nu se Îngrijește numai de bunurile materiale, doar nu este un registru de contabilitate sau de inventar, nu este un indice de nume, precum Cartea regilor ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
apucat serios de treabă, picta neobosit, zile Întregi, tot timpul cu țigara În colțul gurii (cînd era liniște, din plămînii lui se auzea un șuierat ca de foale). Decora cu floricele tot felul de lăzi scorojite, porțelanul abajururilor, sticle de coniac, vaze din sticlă ordinară, borcanele de nescafé, caseta de lemn pentru țigări. Pe un sifon mai mare a Încondeiat pe fundalul acvamarin numele unor cafenele belgrădene, cu caligrafia lui de pe albumașele cu insule: Brioni, Boka, Pescărușul, Marinarul, Zori de zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
În plus, gîzuliță, că are să ți-i pună viața. Mai mulți cenacliști și-au murmurarat asentimentul. Barceló i-a făcut semn unui ospătar ce arăta de parcă tocmai urma să fie declarat monument istoric să se apropie să ia comanda. — Un coniac pentru amicul meu Sempere, din acela bun, iar pentru vlăstar un lapte bătut, că are de crescut. Ah, și aduceți cîteva feliuțe de șuncă, dar să nu fie ca acelea de mai Înainte, da, că pentru cauciuc există casa Pirelli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
a fost informat de cele Întîmplate de angoasata mamă a unuia dintre băieții rătăciți din ospiciu, presupusul creier al evadării, Pepet Guardiola. Așa stînd lucrurile, notabilul inspector, care, pe cît se pare, vîrÎse În el la cină douăsprezece cafele cu coniac Soberano, s-a decis a intra În joc. După ce a studiat circumstanțele agravante ale balului, Fumero s-a grăbit să-i indice sergentului de gardă că o asemenea (și citez vocabula În cea mai descărnată literalitate a sa, În pofida prezenței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
simplu că îți va rămâne îndatorată dacă îi vei accepta înțelegerea compătimitoare. Când, în entuziasmul tinereții mele, am comentat acest lucru față de Rose Waterford ea mi-a spus: — Laptele e foarte gustos, mai ales dacă pui și o picătură de coniac în el, dar vaca domestică se bucură din plin să scape de el. Un uger umflat e foarte incomod. Rose Waterford avea o limbă ascuțită. Nimeni nu era în stare să spună răutăți mai bine decât ea. Dar pe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
o vârstă la care... S-o luăm altfel: vedeți dumneavostră, domnule Popa, soția mea e o femeie extraordinară... Soția lui e o vacă grasă roșcată și cu mustață care a venit odată la MaxiBar singură și a băut două sute de coniac și s-a pișat pe ea și a strigat că ea se împușcă ca Anna Karenina (da aia parcă nu s-a împușcat?) fiindcă toată viața ei a visat la un bărbat ca Marlon Brando (da ea a văzut Nașu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
telegramă de Paști pe care n‑ai mai primit‑o: Sărbători fericite et basii mille. Brigitte. Hans vrea să comande o bere și mai târziu încă una și încă una, dar Sophie i‑a comandat deja o cafea și un coniac. Sophie tace cufundată în fusta plisată și în puloverul de culoare închisă. Hans tace și el, numai că în țoalele scumpe ale fratelui ei. În jurul lui vorbește nevinovăția, vorbesc fiii și fiicele de parcă ar fi plătiți pentru asta, vorbesc despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
că despre ea e vorba. Sophie nu pricepe nimic din mutra idioată a lui Hans și‑l întreabă dacă, după părerea lui, o acțiune ilegală te poate dezinhiba. Hans nu cunoaște cuvântul. Cuvântul „ilegal”. Dacă mai beau acum încă un coniac, încep să cânt pe‑aici și iau la bătaie vreo doi elevi, la nimereală. Nu, pe bune, chiar m‑ar tenta să‑mi bag degetele în ceva viu. Hans nu și‑a băgat până acum degetele decât în ghipsul umed
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
cu fructe ca desert - mai e unul și stă singuratic pe geam - ca să poată judeca la rece. Nu, Hans nu vrea nici un iaurt cu fructe de pe vremea lui Pazvante Chioru’, el vrea să dea pe gât un whisky sau un coniac. Aude pur și simplu clinchetul cuburilor de gheață și vede parcă aievea o mână albă de femeie care nu este a unei fantome, ci, foarte concret, a iubitei lui Sophie. E concretă, dar totuși ireală precum conceptul de clasă muncitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
puternic a femelă În călduri. Cei doi priveau fix scena, cu paharele de vin În mână, ascultând muzică, fără măcar să se sinchisească să se dezbrace. — Eu nu beau de obicei, decât dacă e un vin cu adevărat bun sau un coniac de soi. Vinul era un Chateau Latour din 1976, muzica era o piesă a lui Xavier Cugat, Miami Beach Rumba. Luaseră amândoi câte o jumătate dintr-o pastilă de ecstasy, apoi prizaseră cu grijă o cantitate infimă de cocaină, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
un sentiment ciudat. Am dat din cap și am luat sticla. Încă nu se Întunecase. Am dat pe gât o Înghițitură. Era bourbon, o marcă pe care nu o mai gustasem. Mi-a alunecat pe gât la fel de ușor ca un coniac. Pe când tocmai mă Întrebam de unde avea un bețivan o băutură așa de fină, am auzit o voce În japoneză: „Ia te uită, o sticlă de George Dickens!“. M-am Întors și l-am văzut: În fața mea stătea chiar bărbatul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
a comandat bărbatul. Eu am cerut o bere. Ce băutură e asta, Frank Sinatra? — Un amestec de Wild Turkey și de gin Tanguery. Se poate amesteca și Canadian Club cu vodcă Absolute, dar atunci obții un Gary Cooper. Dacă amesteci coniac cu cherry, o să ai un Jean Gabin. Eu am creat toate aceste cocktailuri, care se vând cel mai bine aici. Apropo, câți ani ai? Bărbatul avea un talent special de a-i face pe oameni să se simtă În largul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Joanna a dispărut pe dată la baie. Zece minute mai târziu, Îngenunchiam la picioarele ei așezate confortabil În fotoliu și Îmi frecam penisul În timp ce-i lingeam degetele. Joanna Înghițea câte puțin din paharul ei de șampanie, ca și cum ar fi băut coniac. Când a văzut că am ejaculat În scurt timp, m-a Îndepărtat ușor cu vârful picioarelor, murmurând: — Masochistule. Înțelegerea cu Joanna era să-i plătesc trei sute de dolari pe oră, dar se pare că era o regulă universală că ședința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
să servească masa de seară, când am simțit o mică explozie În partea dreaptă a stomacului. Mai avsesem și până atunci senzații asemănătoare, așa că am Încercat să nu intru În panică. Am Înghițit niște tranchilizante și cardiotonice, am băut niște coniac și am tras cu putere aer În piept. O să treacă, o să mă liniștesc În câteva clipe, mi-am repetat În șoaptă. Mai ales nu trebuie să intru În panică. Aveam impresia că stăteam deasupra unei prăpastii, agățat de o funie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
mai bine așa, pe șleau... Deși sînt mai multe variante. Nu cred că trebuie să găsim o singură soluție, doar o singură soluție... Trezirea și reîncărcarea! Era inevitabil să aflăm, mai departe, ce face Dorel. Dorel face reclamă la un coniac care e, de fapt, un vinars. Involuntar. El doar se pune cu fundul pe o chestie care arde. Într-o saună. Și asta, daaa, e hazos. Și, de data asta, am să spun și la ce e. La UNIREA. Impropriu
Lumea reclamelor by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Journalistic/6942_a_8267]
-
e, de fapt, un vinars. Involuntar. El doar se pune cu fundul pe o chestie care arde. Într-o saună. Și asta, daaa, e hazos. Și, de data asta, am să spun și la ce e. La UNIREA. Impropriu zis coniac. Sau, mă rog, mai degrabă, cognac. De fapt, vinars. Un produs care îmi amintește, prin condițiile de campanie, de "rachiu aprig de Câlnău". Pînă la urmă, despre ce vorbim? Despre un trăscău. Sau o drojdie. Sigur, diferențe specifice există. Dar
Lumea reclamelor by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Journalistic/6942_a_8267]
-
se lua câte un titlu de campion și sportivul era remunerat cu premii în bani! Atunci era veselie, ce mai... un adevărat bairam. Ca din pământ apărea și fostul boxer, poetul boem Teodor Pîcă, improvizând sărbătoritului un catren contra unui coniac mic: „De-aș fi ca tine campion/ Aș renunța la Panteon/ Și-aș face praf toți banii mei/ Cu bagabonți și cu femei...” Pîcă era un individ excentric, erudit, spontan, deștept foc! Plin de toane, uneori flegmatic, răutăcios, alteori simpatic
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
trupul îi tremură și e gata să se prăbușească. O durere ce-l năucea și care s-a transformat în ură și dorință de răzbunare. A cerut tipului care preluase coletul să-i dea băut: - O sută de votcă sau coniac, baștane, ce ai p’aci! Ceva tare să fie... - Îmi pare rău... nu pot să te servesc. - Cum adică? Am bani... Ia! a ripostat Cartuș, scotocind nervos prin buzunare și trântind câteva bancnote pe tejgheaua lucioasă. Dacă nu aș ști
CAP.I / 6 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361269_a_362598]
-
femei în cocktail dresses,bărbați în costume dar cu cravatele discret și sexy degajate,grupuri discutând...râzând discret...ochi alunecând de-a lungul încăperii ...neinteresați... Până când... Ochii lor se "ciocnesc"pentru prima dată. EL la bar...cu un pahar de coniac într-o mână ...o țigară în cealaltă,încercând să asculte politicos sporovăiala barmaniței cu păr prea blond și sâni prea mari... EA, într-un grup de prieteni încercând să pară degajata și neinhibată la o petrecere la care nu prea
ONE NIGHT STAND de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361526_a_362855]