1,367 matches
-
un constant substrat metafizic pus în valoare de formulări poetice cărora le pot fi atribuite diverse grile interpretative. Astfel este valorizată trăirea existenței în clipă, act ce comportă adeseori nebănuite accente. Atrage atenția primordialitatea propensiunilor sentimentale. Câteodată, aceste sensibilizări se conjugă cu diverse elemente abstractizante, pentru a contura inedite imagini lirice. Iată un exemplu: "sfatul/ se/ înfioară/ în/ fața/ creierului/ mormăie/ cuvântul/ printr-o/ poartă/ meșteșugit/ cioplită". Mihaela-Mariana Cazimirovici caută neîncetat acele esențe eterice proprii marilor idealuri. "Clepsidrele de pe tărâmul cerbilor
DEZMĂRGINIRI DE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379137_a_380466]
-
Mă-nchin, ție, cu smerenie-n gândire, Cuvântul, tău, îl voi lua de căpătai ! Nu vei greși de-mi spui șoapte de-amăgire Și-apoi... se iartă, stii, geșeala cea dintâi ! Te vreau alăturea de mine cât vom fi Să conjugam esență vieții = ”a iubi” ! al tau prieten pe 2016 și pentru ... Citește mai mult Mă iartă de-am greșit, anul trecut,Cu faptă, vorba sau cu... visul ! Pe Site-uri poze s-au... contrafăcut,Iar Mess-ul ne-a-ndemnat cu scrisul!Anul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
nimeni, pentru că măemoționează împăcările!...............................................................................................Mă-nchin, ție, cu smerenie-n gândire,Cuvantul, tău, îl voi lua de căpătai ! Nu vei greși de-mi spui șoapte de-amăgireși-apoi... se iartă, stii, geșeala cea dintâi ! Te vreau alăturea de mine cât vom fiȘa conjugam esență vieții = ”a iubi” !al tau prieten pe 2016 și pentru ... ... XXIX. SUNT INVIDIOS..., de Virgil Ursu, publicat în Ediția nr. 1825 din 30 decembrie 2015. LA CUMPĂNA DINTRE ANI! Ce mi-o fi trebuit să vin la Londra, iată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
SE POATE?, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1496 din 04 februarie 2015. Zburam prin anotimpuri pe-un fluture turqoaz, Purtam drept talisman surâs de îngeri vii, Iar vieții nu i-am dat secunde de răgaz, Am stiut conjuga doar verbul “a iubi”. Urzeam peste arderi castele din vers, Deschideam porți închise cu lacăt de ger, Pretutindeni zâmbeau prin hublou de-univers, Albatroși creionați cu penițe de cer. Făceam punți din eșarfe regești de cuvinte, Iubeam pentru doi, subjugat
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
picioare. Târziu am aflat ce pungașă e viața, Cum cerne pe tâmple ... Citește mai mult Zburam prin anotimpuri pe-un fluture turqoaz,Purtam drept talisman surâs de îngeri vii,Iar vieții nu i-am dat secunde de răgaz,Am stiut conjuga doar verbul “a iubi”.Urzeam peste arderi castele din vers,Deschideam porți închise cu lacăt de ger,Pretutindeni zâmbeau prin hublou de-univers,Albatroși creionați cu penițe de cer.Făceam punți din eșarfe regești de cuvinte,Iubeam pentru doi, subjugat
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
în contrast cu efemeritatea omului, timpul ireversibil formează substanța lirică a volumelor. Regretul devine vizibil: „O, timpul nu dispare, se grăbește/ Sub leagăne de frunze în mișcare...” („Gânduri de toamnă” - „Culori în iubire”). Personificat, accentuează sentimentul de iubire. Nostalgia Liei Ruse se conjugă, desigur, cu timpul ireversibil care devine obsedant. Conștientă de efect, se cufundă în jocul ce o atrage („Cuvinte de dor”). Trecerea timpului îi dă o dispoziție meditativă, dar în raport cu el rămâne demnă, respinge angoasa („Culori în iubire”). Fie că există
SPICUIRI LIRICE de LIA RUSE în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381492_a_382821]
-
bine, Neputincioși noi răstignim Potopul clipei care vine, Îngenuncherea în preaplin, Devine-mă întru culoare Și fă- mă sânge-n bătălie Necunoscut soldat ce moare Posteritatea sa-l învie, Devine-ma pe mine însumi Și făurește-mă cum vei voi, Conjugă doar întru lumină, În jurul meu, verbul a fi, Naștem din binele iubirii, Ascundem totul în pământ, Doar făurirea Ta și-a firii Rămâne- n toate care sunt”, Spuse cel șarpe în grădină Privind în ochii Lui dumnezeiești... - Îți iert azi
TOATE CELE CARE SUNT de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381495_a_382824]
-
un constant substrat metafizic pus în valoare de formulări poetice cărora le pot fi atribuite diverse grile interpretative. Astfel este valorizată trăirea existenței în clipă, act ce comportă adeseori nebănuite accente. Atrage atenția primordialitatea propensiunilor sentimentale. Câteodată, aceste sensibilizări se conjugă cu diverse elemente abstractizante, pentru a contura inedite imagini lirice. Iată un exemplu: "sfatul/ se/ înfioară/ în/ fața/ creierului/ mormăie/ cuvântul/ printr-o/ poartă/ meșteșugit/ cioplită". Mihaela-Mariana Cazimirovici caută neîncetat acele esențe eterice proprii marilor idealuri. "Clepsidrele de pe tărâmul cerbilor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
un constant substrat metafizic pus în valoare de formulări poetice cărora le pot fi atribuite diverse grile interpretative. Astfel este valorizată trăirea existenței în clipă, act ce comportă adeseori nebănuite accente. Atrage atenția primordialitatea propensiunilor sentimentale. Câteodată, aceste sensibilizări se conjugă cu diverse elemente abstractizante, pentru a contura inedite imagini lirice. Iată un exemplu: "sfatul/ se/ înfioară/ în/ fața/ creierului/ mormăie/ cuvântul/ printr-o/ poartă/ meșteșugit/ cioplită". Mihaela-Mariana Cazimirovici caută neîncetat acele esențe eterice proprii marilor idealuri. "Clepsidrele de pe tărâmul cerbilor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
tot pun gânduri de bine Chiar de mai sufăr și- adesea, plâng. Curcubeul se arcuiește senin după ploaie Peste întreaga fire, pește caldul pământ. Bucuria din ochi strânsă din raza vioaie Mi se răsfrânge pe chip, stropi azurii picurând. Astăzi conjug verbe "dicendi" cu bucuria Trăirii ce- i vie și- o simt triumfând În pescărușii planând deasupra- ne pe țărmul iubirii, Unde azi- mâine, spre marea cea mare, ajung. La Joie de vivre" nu- i doar un titlu de carte, E
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
În el îmi tot pun gânduri de bineChiar de mai sufăr și- adesea, plâng.Curcubeul se arcuiește senin după ploaiePeste întreaga fire, pește caldul pământ.Bucuria din ochi strânsă din raza vioaieMi se răsfrânge pe chip, stropi azurii picurând.Astăzi conjug verbe "dicendi" cu bucuriaTrăirii ce- i vie și- o simt triumfândîn pescărușii planând deasupra- ne pe țărmul iubirii,Unde azi- mâine, spre marea cea mare, ajung." La Joie de vivre" nu- i doar un titlu de carte,E o trăire
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
păr o diademă Pictată de speranțe și cu vise dulci De-ai fi putut a mă înțelege Și pe cărări străine să n-apuci. Dar te iubesc oricum... te-aș fi iubit... Prin arderea și din cenușa vremii De ce aș conjuga la infinit? Căci la prezent sunt urmele iubirii. Cluj Napoca, 13 august 2015 Surâs de vis Surâs de vis brodat cu clar de lună Și îmbăiat cu lacrimi dulci stelare Mi-a scris răvaș cu mâna-i de lumină Având pecetea
URMELE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373495_a_374824]
-
literaturii feninie de astăzi. Spun literatură feminină în sensul frumos al sintagmei, poeta oficiind cu delicatețe și bun gust în acest templu care este dulcele și amarul poeteselor, evitând din instinct tonul bolovănos, imaginile vulgare și care nu se pot conjuga cu idee clasică ce domină (în stil modernist) întregul lucrării. „Dulcele meu amar” nu este o carte de vacanță. Citind poemele ești invitat să cauți și să găsești paradigme noi pentru a integra cenușiul vieții în textul poetic, text aducător
ELENA M. CÎMPAN ŞI „DULCELE (SĂU) AMAR” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374944_a_376273]
-
Mă-nchin, ție, cu smerenie-n gândire, Cuvântul, tău, îl voi lua de căpătâi ! Nu vei greși de-mi spui șoapte de-amăgire Și-apoi... se iartă, știi, geșeala cea dintâi ! Te vreau alăturea de mine cât vom fi Să conjugăm esența vieții = ”a iubi” ! al tău prieten pe 2016 și pentru ... totdeauna, Virgil Ursu Munceleanu LA MULȚI ANI! Referință Bibliografică: P R I E T E N E .... / Virgil Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1826, Anul V, 31
P R I E T E N E .... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375017_a_376346]
-
Publicat în: Ediția nr. 2070 din 31 august 2016 Toate Articolele Autorului Stau pe un peron, tu pe un altul... Între noi ceața și trecători cu miile Încerc să aflu pentru iubirea asta, epitetul De ce nu mai reușim să ne conjugăm inimile? Aștept un alt tren, să mă ducă spre Rai, Așa cum o făceai tu demult, îți amintești? Aștept să-mi spui, haide, iubirea, mai stai Pentru tine voi inventa iubiri ca din povești. Să ne mințim că nu știm unde
EU PE UN PERON, TU PE UN ALTUL... de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375394_a_376723]
-
se formează grupuri și grupulețe care tăifăsuiesc ... XXII. GABRIELA CĂLUȚIU-SONNENBERG - GERMAIN DROOGENBROODT - ITHACA, de Gabriela Căluțiu Sonnenberg , publicat în Ediția nr. 1588 din 07 mai 2015. Pluralul Itacăi? Ităci, Itace? Dar dacă se scrie cu „h” la mijloc? Se poate conjuga în mai multe limbi? Ciudat. Îmi răsar în minte amintiri nebuloase, versuri învățate la școală, precum: „În lume nu-s mai multe Românii,/ ci una doar, și-aceea ne e vatră”. Au un autor cu nume predestinat stării mele de
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
și reciproca: cine-și face vatră într-un loc în care se poate legăna cu gândul la fericire, poate să-l declare patrie, ... Citește mai mult Pluralul Itacăi? Ităci, Itace? Dar dacă se scrie cu „h” la mijloc? Se poate conjuga în mai multe limbi? Ciudat. Îmi răsar în minte amintiri nebuloase, versuri învățate la școală, precum: „În lume nu-s mai multe Românii,/ ci una doar, și-aceea ne e vatră”. Au un autor cu nume predestinat stării mele de
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
primit în dar comoară! Cuvântul sfânt „Învățător” e pentru sufletu-mi, balsam, Și nu știu cum să-ți mulțumesc pentru menirea ce o am! Mă tem Hristoase uneori să nu greșesc, să nu distrug, Căci pentru orișice durere doar verbul „a iubi” conjug. Mi-e teamă că nu pot să mângâi atât de mult pe cât aș vrea... De-aceea, Doamne, împrumută-mi iubire din iubirea Ta! Că lumea-mi spune-nvățător, e-o datorie-atât de mare! Ajută-mi dascăl să rămân , căci
ÎN VEȘNICIE...ÎNVĂȚĂTOR de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371829_a_373158]
-
pecetea creației primordiale și a recreației, venită prin cruce și înviere. Lumea este simbol al transcendentului divin, și așa a fost rânduit ca, descoperind-o pe ea, să ne situăm pe drumul spre Dumnezeu. În acest mod, mântuirea omului se conjugă cu mântuirea cosmică. Cosmosul întreg îndeamnă la a se descoperi, dincolo de el și de materialitate în care îl cunoaștem, spiritualul. Greutatea cea mai mare este să ajungem la acea simțire a sensului duhovnicesc pe care îl conțin rațiunile lucrurilor. Doar
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
Acasa > Versuri > Visare > ÎMPACARE Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1233 din 17 mai 2014 Toate Articolele Autorului Iau masca împăcării azi cu mine, Inevitabil tu o să mă crezi. Conjug iluzia și o cer prefață, Iar lacrimei îi spun să scrie în condei. Îți las zălog iubirea mea curată Din temniță acum am evadat, Un lacăt a rămas închis pe poartă Poate cândva, eu cheie am să mă fac. Pendula
ÎMPACARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372856_a_374185]
-
emoție, același univers mirific, aceeași intensitate în ``Suntem împreună``, ``Tandre lumini ``,``Ne pierdem``. Ce oferă lirica autoarei? O pledoarie pentru dragoste, o deschidere spre natură, o trăire a ritmurilor cosmice, o meditație asupra ireversibilității timpului. Da. Cu timpul implacabil se conjugă nostalgia iubirii. Timpul și iar timpul în poezia Liei Ruse devine obsedant. Ireversibilitatea lui e o certitudine : Alunecăm în timpul continuu luminat Si vremea e cu cântul pe umăr tremurând...( Au aburit cuvintele). Contracarează: ``Răstorn o amintire peste timp, Parcă-mi
LIRISM FEMININ DE RENATA ALEXE de LIA RUSE în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372912_a_374241]
-
grijă pozii scrise de-a lungul timpului în diverse publicații, ultimele dintre acestea făcându-se remarcate și evaluate cu diverse premii în ultimii ani. Făcând o adevărată arheologie volumului, surprinde în versurile autoarei discursul cromatic, structura imagisticii sale, leitmotivul creației conjugat cu trăsăturile de personalitate, motivul iubirii, esența dorului etc. Prof.univ.dr. Nicolae CREȚU, de la Facultatea de Litere, președintele Comisiei de Istoria și Teoria Artei din Filiala Iași a Academiei Române, și-a luat ca premisă în discursul său despre volum, semnificația metaforei
EVENIMENT CULTURAL-ARTISTIC LA FILIALA IAŞI A LIGII SRIITORILOR ROMÂNI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345741_a_347070]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > DEȘERTUL DE CATIFEA (24) Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 838 din 17 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului 24. CÂND SE CONJUGĂ VERBUL A IUBI (lll) Deși brunetă sută la sută, Florica nu-i țigancă .Părul mioritic, se lasă mângâiat numai de vânt și de pânza albă ce-i mai domolește sălbăticia întunecată. Fața prelungă și măslinie pare desenată în jurul ochilor mici
DEŞERTUL DE CATIFEA (24) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345846_a_347175]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DEȘERTUL DE CATIFEA (23) Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 836 din 15 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului 23. CÂND SE CONJUGĂ VERBUL A IUBI (II) -Dio, mai am puțin și e gata. Băiatul părea că n-o aude. Privea vădit emoționat în fizica lui. Imediat Florica se ridică în picioare. -Poftim! Dio vru să-și ia foarfecele, fata însă ridică brațul
DEŞERTUL DE CATIFEA (23) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345887_a_347216]
-
arderea poetică), verdele (insinuând înflorirea, desprimăvărarea, tinerețea) și albul (puritatea). Indiferent dacă zborul său printre nori o poartă spre aceste stări cromatice, doar gândurile sale - culegându-și sevele din pământul de sub picioare - așteaptă inflorescența verbului a fi, pentru a-l conjuga la toate diatezele, modurile și timpurile existenței: „mă voi topi în glasurile voastre/ cu ecouri rourate/ rugând tăcerea să respire/ odată cu mine// nu închideți cartea încă/ jocul de-a exilul în versul de-o vară/ abia acum începe” (slovele nu
ANA MARIA GÎBU SAU MĂRTURII DESPRE NUANŢELE INFLORESCENŢEI POETICE de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346036_a_347365]