419 matches
-
ale categoriilor gramaticale. Temele legate dezvoltă în structuri sintetice sintagmele finite ale timpurilor simple, prin intrarea în relație sintagmatică directă cu dezinențe de persoană și număr. Flectivul acestor sintagme sintetice, constituit din sufixul (sufixele) temei și dezinența de persoană-număr este conjunct Rădăcinii: călător + i+m = călătorim (prezent) călător + ea+m = călătoream (imperfect) călător + i+i = călătorii (perf. simplu) călător + ise+m = călătorisem (m.m.c.p) R + Flectiv = R+Flectiv Temele libere dezvoltă în structuri analitice sintagmele finite ale timpurilor compuse prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a avea (morfem liber) + tema de participiu am + cântat / ai + cântat 2. verbul auxiliar este prima componentă a unui morfem discontinuu care mai cuprinde și o a doua componentă - morfemul temei de participiu: Auxiliar (morfem liber) + Rădăcină + Flectiv tematic (morfem conjunct) a-m - cânt - at a-i - cânt - at Sintagma prezentului prezumtiv: 1. Auxiliarul va fi + tema de gerunziu (voi fi, vei fi) va fi cântând/știind/fiind bolnav 2. Auxiliarul (morfem...) + Rădăcină + (... Morfem) (voi, vei) va fi + cânt/ști + înd
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și Weinrich. Polii <2> și <3> sînt poziții de tranziție. Schema 27 Configurații preferențiale ale sertarelor verbale Poli de bază sau moduri/lumi enunțiative Poziția subiectului enunțării Reprezentare discursivă (Rd) Asumarea enunțurilor Enunțare implicată Non-asumare a enunțurilor Enunțare distanțată Rd conjunctă parametrilor situației de enunțare Lume actualizată PREZENT enunțiativ IMPERATIV și PERFORMATIV PERFECT COMPUS 1 VIITORURI <1> PREZENT de DEFINIȚIE și PREZENT GNOMIC <3> Rd disjunctă situației de enunțare Diegetizare <2> PERFECT COMPUS 2 <4> PERFECT SIMPLU Timpurile V (cele din
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
prototip al enunțării distanțate. Maximele la imperativ (Iubiți mai degrabă sfatul decît lauda) constituie sub-genul de precepte sau reguli de acțiune și se situează la intersecția polilor <1> și <3> care au în comun faptul că propun o reprezentare discursivă conjunctă situației. Imperativul tinde să aducă în prezent ceea ce este disponibil (potențial) în adagiu. Este însuși principiul Carpe diem al Odelor de Horațiu. 6. Variațiuni enunțiative și tranziții Cele patru căsuțe din schema 27 ne semnalează numai relațiile preferențiale de forme
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lui <4> de către <2>, atît de caracteristică genului faptului divers clasic (T2). Acest tip de variațiune este specific oricărei enunțări textuale în act21. În alternanțele sau tranzițiile preferențiale, un singur parametru este variabil. O alternață verticală face să varieze caracterul conjunct sau disjunct al reprezentării discursive. Între polii <1> și <2>, poziția subiectului enunțării nu variază, ci rămîne implicată. Între <3> și <4>, distanțarea enunțiativă domină. O alternanță orizontală între polii <1> și <2> face să varieze gradul de implicare a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Această competiție, dacă o pot numi așa, a seducției dintre natură și om, dintre natură și omenescul pe care l-am întâlnit e greu de decis ce a fost mai mișcător pentru noi, dar probabil că, în cele din urmă, conjunctul lor este ceea ce rămâne, această extraordinară armonie și potențare între ceea ce înseamnă natura cu frumusețea ei cu totul magică și omenescul care este viu și cordial și pe care l-am reîntâlnit cu mare drag.“ Antonio Tabucchi - Emoțiile lui Norman
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
cazul sinonimelor, se remarcă prezența perechilor antinomice în cadrul majorității claselor semantico-gramaticale; se disting, astfel: substantive antonime (bunătate răutate), adjective antonime (bun rău), verbe antonime (a veni a pleca), pronume antonime (toți nici unul), adverbe antonime (bine rău), interjecții antonime (ura! vai!), conjuncții antonime (și nici), prepoziții antonime (cu fără). (c) Omonimia este relația dintre unități lexicale caracterizate prin identitate la nivelul formei și diferență în plan etimologic și la nivel semantic (cf. Zugun, 2000, p. 248; Șerban & Evseev, 1978, pp. 172, 175
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
facă coadă de zmeu, câte și câte nu mai făceau, încât băgaseră spaima-n sat, să le vie bieților de oameni să-și ia lumea-n cap, și nu alta!" (Ioan Slavici, Spaima zmeilor) Formulați enunțuri în care să valorificați conjuncții coordonatoare copulative, disjunctive, adversative, respectiv conclusive. Exemplificați, în enunțuri, diferitele tipuri de propoziții subordonate pe care le pot introduce locuțiunile conjuncționale: cu toate că, din cauză că, măcar că. Precizați, prin raportare la enunțul: E atât de înalt de se lovește mereu de tocul ușii
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
însă de locutor într-o ordine care arată că un element se constituie în concluzie pentru cel anterior lui: Este o idee interesantă, deci de dezvoltat.; E atent,/ prin urmare notează totul. Formal, acest raport sintactic este marcat prin: * joncțiune conjuncții coordonatoare: și, nici, precum și, iar, dar, însă, ci, sau, ori, fie... fie, sau... sau, deci, în concluzie, așadar, prin urmare etc.; * juxtapunere reprezentată, în planul comunicării scrise, prin diferite semne de punctuație; vezi (în I.6.) rolul virgulei, al punctului
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de vot și de opinie, dar și asupra dezbaterilor calificative individuale sau de grup. Analizele statistice ale datelor de tip descriptiv, precum și analizele factorială și tipologică, analizele similitudinilor și ale preferințelor, dar și analizele de tip explicativ, segmentarea sau măsurile conjuncte, sînt adesea combinate cu modelele de simulație în formarea deciziei strategice. Sondajele electorale constituie, în acest caz, un instrument prioritar pentru analizarea intențiilor de vot. Într-adevăr, ele facilitează identificarea țintelor strategice. Analizele multidimensionale servesc la cunoașterea percepțiilor și a
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
la analiza litarară, dar și la producerea de text nonliterar și literar» <endnote id="2"/>. Recomandările făcute de programe (și ne referim acum îndeosebi la cele pentru liceu) merg, desigur, în același sens integrator și în ceea ce privește relația dintre disciplinele, cândva conjuncte, limba română și literatură, indicând folosirea ca textesuport pentru studiul limbii a celor selectate pentru domeniul Literatură (cităm din programă: conținuturile menționate în secțiunea Limbă și comunicare, «se vor realiza în corelație cu textele literare parcurse», «ele având un caracter
Interdisciplinaritatea ca necesitate. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
impune, pornim, silesc, vedem, simțim, se rupe, se supără, bănuiește, ne abatem, nu voiește, e sinceră, e viu, sunt trebuitoare, atrage, stinge ș.a., sugerându-se astfel, și la nivel morfosintactic, abordarea contrastivă prezent-trecut). Relaționarea enunțurilor se realizează în principal prin conjuncții coordonatoare copulative, care conferă textului impresia de acumulare progresivă a informațiilor; conectorii preponderenți sunt de natură cauzală și temporală: "Cunoscând odată stipulațiunile respective ale Tratatului de Berlin, vom cerceta deci întru cât avem datoria și întru cât dreptul de a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
adeziunii dintre material și smalt, determina adaptarea defectuoasă a materialului, cu apariția percolării bacteriene și decolarea șinelor de imobilizare. Avantajul utilizării acestui tip de imobilizare, mai ales în zona frontală, ține de evitarea sacrificiului mare de substanță dentară, inerent aparatelor conjuncte, ușurință în aplicare, efectul estetic deosebit, ca și posibilitatea de ”reparare” imediată în cabinet a sistemului de contenție. Nivelarea planului de ocluzie este posibilă în majoritatea cazurilor prin șlefuirea dinților migrați și numai în cazuri grave sînt indicate metode ortodontice
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
consideră argumentul lui Quine de respingere a esențialismului ca fiind nereușit. Este clar că punctul (5) decurge din (2) și (3). Propoziția (5) are de fapt două părți: (6) Zwier este în mod necesar biped iar aceasta decurge din primii conjuncți a lui (2) și (3) și anume: (7) cicliștii sunt în mod necesar bipezi și (8) Zwier este ciclist. Propoziția (7) însă poate fi citită prin modalitatea de dicto cât și prin modalitatea de re. Prin modalitatea de dicto avem
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
acela?i cadru social poate s? r?spund? unor motiva?îi psihologice diferite; un acela?i complex psihologic poate s? se exprime sub forme sociale variate. Socialul nu este prim �n raport cu psihologicul; ambele s�nt �ntr-o rela?ie conjunct?, pe care psihosociologul trebuie s-o explice. Putem s? m?sur?m, chiar ?i numai prin aceste propozi?îi, pr?pastia ce separ? pe Wundt, ?i �n general pe filosofii germani, de sociologii pozitivi?ți ai sf�r?ițului de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
identice, menținîndu-se însă diferențierea paradigmatică și funcțională. Astfel, prin căderea consoanelor finale, fenomen obișnuit în latina populară tîrzie, forma latinească sunt de la persoana a treia plural a verbului esse s-a redus la s, păstrat în limba română în forma conjunctă -s, care poate primi și un î protetic (aceștia-s elevi; aceștia îs elevi). Același rezultat l-a avut și căderea finalei de la forma sum a persoanei întîi singular (eu ți-s frate; eu îs elev). Ca atare, au rezultat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a avut și căderea finalei de la forma sum a persoanei întîi singular (eu ți-s frate; eu îs elev). Ca atare, au rezultat forme omonime pentru persoanele întîi singular și a treia plural pentru indicativ prezent. Dar, forma redusă (și conjunctă) s era prea puțin relevantă în comunicare și, de aceea, în latina orientală, forma analogică *sintunt de la conjunctiv, persoana a treia plural, timpul prezent, a fost preluată la indicativ, iar sintunt, prin pierderea terminației, a devenit sint. Folosirea formelor conjunctivului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
majoritatea limbilor romanice, articolul hotărît s-a dezvoltat din ille, iar, în sardă, în graiurile din insula Mallorca (arhipelagul Baleare) și într-o parte a dialectului gascon din sud-vestul Franței, din ipse. În afară de română, unde este enclitic (urmează substantivului) și conjunct (se atașează substantivului), articolul hotărît este proclitic și independent ca formă, dar dependent ca funcție. Ca atare, la fel ca în familia limbilor germanice, și în familia romanică există două tipuri din punctul de vedere al poziției articolului hotărît: unul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ales, Ioana Petrescu, care m-a fascinat instantaneu prin neverosimila forță de „vătuire” care, În loc de a le face invizibile, cum s-ar fi putut crede, potența, dimpotrivă, fiecare cuvânt și gest ale extraordinarei prezențe. Extraordinară tocmai prin inefabilul și irezistibilul conjunct dintre cerebralitatea intensă, precisă, sublimată și feminitatea adorabilă, simplă, sociabilă, „servind” Încăperea și dominând-o fără efort. Liviu a fost, dacă nu mă Înșel, cândva, la o cină În apartamentul nostru din Sfântul Ion Nou din București. De mai multe
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
relație generică și stimulativă cu conștiința pe care o numește activă și creatoare. Alăturarea acestor noțiuni - realul de necuprins, simțirea, conștiința, misterul - dă ecuația Încercării „criticiste sau realist-idealiste”, cum Își definește liceanul viziunea care, crede elevul Blecher, ar face posibil conjunctul, ca să Întrebuințăm chiar termenii săi, dintre o credință „profundă” și „un spirit științific convins”. Avem aici prefigurate, credem, Întâmplările conștiinței În relație cu irealitatea materiei perceptibile, extinsă și restrânsă abuziv, pentru că e „visată”, În lipsa altui mijloc care să-i probeze
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
superficial contrazise de stilul fluid, „ușor”, seducător, de spontana magie asociativă. În realitate, seducția grațioasă, melodioasă, ritmată de surprizele atâtor volute inedite, este rezultatul aceleiași Încleștări, de fond, cu materia, cu „imitațiile” ei banale și statice. Citim aspirația estetică spre conjunct - negociat În contrastele care complicitează și se Înfrățesc, până la urmă, contradictoriu, contrariant - conjunctul dintre acuitate și adâncime, dintre prospețime și durată, dintre originalitate și adevăr. Metamorfozele și conflictele literaturii lui Bruno Schulz sunt flagrant deosebite de ale lui Kafka, În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
seducția grațioasă, melodioasă, ritmată de surprizele atâtor volute inedite, este rezultatul aceleiași Încleștări, de fond, cu materia, cu „imitațiile” ei banale și statice. Citim aspirația estetică spre conjunct - negociat În contrastele care complicitează și se Înfrățesc, până la urmă, contradictoriu, contrariant - conjunctul dintre acuitate și adâncime, dintre prospețime și durată, dintre originalitate și adevăr. Metamorfozele și conflictele literaturii lui Bruno Schulz sunt flagrant deosebite de ale lui Kafka, În a cărui descendență este frecvent situat. Schulz l-a admirat, Însă, pe Kafka
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII III. 3.1. Vocabular - Lexicul specific temelor propuse (Nota nr. 2); III.3.2. Elemente de gramatică cuprinse în Programa de limba germană modernă pentru ciclul liceal. clase: articol, substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepoziții, conjuncții categorii: număr, caz, timp, aspect, diateză structuri: propoziții, fraze procese și relații: acord, topică, transformare, etc. noua ortografie a limbii germane, formarea cuvintelor (substantive, adjective, verbe) IV. PRECIZĂRI IV.1. Timpul de lucru: a) Proba orală: timp de lucru: 15
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
a modurilor - perifraze verbale uzuale (estar + gerunziu, ir a + infinitiv, perifraze obligative, incoative și terminative) - folosirea verbelor ser și estar - exprimarea probabilității 7. Adverbul - de timp, de loc, de mod 8. Prepoziția - principalele prepoziții: a, de, con, sobre... 9. Conjuncția - conjuncții coordonatoare - conjuncții subordonatoare 10. Sintaxa - coordonarea - subordonarea temporală, cauzală, condițională, concesivă, consecutivă și relativă - și condițional - stil direct / indirect 11. Semantică - familia de cuvinte - sinonime - antonime - câmpuri semantice ACTE DE VORBIRE - a se prezenta / a prezenta pe cineva - a cere
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
a modurilor - perifraze verbale uzuale (estar + gerunziu, ir a + infinitiv, perifraze obligative, incoative și terminative) - folosirea verbelor ser și estar - exprimarea probabilității 7. Adverbul - de timp, de loc, de mod 8. Prepoziția - principalele prepoziții: a, de, con, sobre ... 9. Conjuncția - conjuncții coordonatoare - conjuncții subordonatoare 10. Sintaxa - coordonarea - subordonarea temporală, cauzala, condiționala, concesiva, consecutivă și relativă - si condițional - stil direct/indirect 11. Semantica - familia de cuvinte - sinonime - antonime - câmpuri semantice ACTE DE VORBIRE - a se prezenta/a prezenta pe cineva - a cere
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]