972 matches
-
să spună povestea, dar se întâmpla că acesta nu știa ce să spună, sau nu voia să se complice și refuza într-un fel sau altul. Atunci Lungilă îl numea din oficiu pe Beldie. Într-o seară unul dintre colegii consăteni cu Beldie i-a spus lui Lungilă despre povestea boilor lui Colorado, așa se face că Beldie a trebuit să le spună povestea lui... STICLEȚ ȘI ȚIGAN PRIETENII LUI BELDIE Colorado a reușit să adune ceva bani să-și cumpere
BELDIE; ÎNTÂMPLĂRILE COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340531_a_341860]
-
tare! i-a râs iar nea Doru. Văzându-l pe gabor că dispare între blocuri, Unchiu ne-a strigat: - Haidaț, băă, puneț pe magari să plecăm, că dăm, dracu, de nacaz! În primăvara acelui an, lângă Tg. Jiu, pe un consătean aflat în transhumanță de primăvară l-au băgat țiganii în spital și i-au furat 13 oi. Cum Unchiu era șeful, am prins măgarii și ne-am apucat de înșeuat. N-am terminat de pus samarele pe toți patru, că
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
scris de Marinescu George, despre Neculai Chelman și activitățile lui de zi cu zi la Bălăbănești. Spre norocul nostru, în baza de date a Xpress-ului am gasit acest text. În amintirea lui publicam un extras ce-l creionează elocvent pe consăteanul nostru, pe omul și meseriașul Neculai Chelman. Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească. Fiei țărâna ușoară. echipa xpressbalabanesti Portret Neculai Chelman (extras dintr-un articol publicat în Viață Liberă Galați): Modul în care țăranii privesc viața - cu bucuriile
În amintirea unui meseriaș () [Corola-blog/BlogPost/339931_a_341260]
-
nu veniți cu ligheanul ăla mare, nu mai vreau!”, a spus ea, întrerupând operațiunea cu acordul nemijlocit al soțului: „Da, ori veniți cu ălalt, ori...”, a confirmat el inechitatea trocului pe cale de a se înfiripa. Chestionat asupra situației materiale a consătenilor, dl Chelman a răspuns molcom: „Toată lumea o duce greu, da’ așa am dus-o mereu. În sat nu sunt nici oameni prea avuți, da’ nici săraci lipiți. Nu avem cerșetori aici. Eu nu am pământ, da’ nici aia care au
În amintirea unui meseriaș () [Corola-blog/BlogPost/339931_a_341260]
-
principalelor obiective comunale Rădeștiul se prezintă destul de bine. Rezultatele rădeștenilor se explică prin faptul că există voință, disciplină și seriozitate în conducerea acestei localități, lucruri care contează enorm în procesul administrativ - l-am văzut pe dl. primar Porumb însoțit de consăteni printre cei 5000 de oameni care manifestau la Bârlad împotriva explorării și exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică, am citit în media locală și centrală că localitatea beneficiază de serviciile unui medic din Sudan (ai noștri speciliști nu prea
La Rădești transparență și seriozitate mai multă în administrație decât la Bălăbănești! () [Corola-blog/BlogPost/339938_a_341267]
-
luni bune(chiar ani) de când atenționăm public autoritățile locale să de-a dovadă de transparență privind înstrăinările de terenuri pe raza comunei Bălăbănești, atenționăm oamenii asupra pericolului ce ne pândește dacă vom accepta sonde pe terenurile noastre, atenționăm autoritățile și consătenii cu privire la felul cum au fost negociate beneficiile comunei în cadrul proiectului din Dealul Morii - nu am văzut pe nimeni în acești ani să afirme clar faptul că și cetățeanul de rând are dreptul să cunoască și să participe la deciziile importante
Candidați la Primăria Bălăbănești avem, transparență și curaj ioc! () [Corola-blog/BlogPost/339934_a_341263]
-
din luna iunie 2007 al revistei ialomițene de cultură, Helis, care apare lunar. Singurul material din care-am reușit să completez informațiile referitoare la ilustrul avocat român, articolul intitulat „Nichita Tomescu - poet valoros al Bărăganului”, vine ca un răspuns al consătenilor săi, reprezentați de însuși autorul, în persoana profesorului Ioan Man, la întrebarea cu care avocatul-poet încheie unul din frumoasele sale poeme: Dar din uitare, cine-o sa mă cheme? Nichita Tomescu - reprezentantul Canadei la Națiunile Unite Nichita Tomescu s-a
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339928_a_341257]
-
lui, credința lui. Când a terminat, m-a întrebat: «Oare ne vom mai întoarce vreodată? Eu nu mai pot crede»!” A fost înmormântat în Canada, departe de satul din Bărăgan care-i fusese atât de drag. În semn de prețuire, consătenii i-au ridicat un monument funerar alături de mormintele părinților săi, pe care-i iubise atât de mult... Poeme adunate în „Genuni” Îmi povestise nea Mitică despre talentul literar al lui Nichita Tomescu și-acum, iată că am avut ocazia să
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339928_a_341257]
-
ajutoarele de la stat sau de la rude din afara țării. Venituri personale Bălăbănești = 100 Salarii + Pensii + Ajutoare Dacă din 2200 locuitori eliminăm pensionarii(să presupunem 1/3), care au un venit lunar regulat, observăm că raportul salariați - populație activă neangajată (copii, tineri, consăteni fără nici un venit) este de aproximativ 1/15, adică la fiecare persoană care are un loc de muncă sunt 15 care nu au. Este dureros deoarece într-o familie normală raportul ar trebui să fie de maximum 1/3 La
Șah la Primărie – Crearea de locuri de muncă (1) () [Corola-blog/BlogPost/339958_a_341287]
-
Trocul nu generează locuri de muncă însă încurajează agricultorul să nu renunțe la această ocupație; îl păsuiește pentru că nu a reușit să-și valorifice produsele integral la piață în anul respectiv. Mi-aduc aminte că acum vreo două decenii un consătean nu avea 5 lei să-și plătească injecția însă i-a oferit asistentului câteva ouă în schimbul tratamentului. Era o înțelegere și un respect reciproc între doi creștini care-și respectau meseria. Unu-i oferea un serviciu, celălalt un produs. B.
Șah la Primărie – Crearea de locuri de muncă (1) () [Corola-blog/BlogPost/339958_a_341287]
-
Harnagea (rugby), Pantaru Valerian (atletism), Neli Dumitrescu (judo), precum și pe managerul general Popa Ciprian. Programul de pregătire se compune din trei antrenamente zilnice care îmbină elemente clasice de pregătire fizică cu procedee specifice din rugby, judo și atletism. Anul trecut consăteanul nostru a fost selecționat, printre stejari, în Lotul Național al României, iar după pregătirea de la Izvorani, a participat la turneul de rugby în 7 din Heidelberg(Germania), unde România a ocupat locul patru din zece echipe participante, învingând echipe din
Rugbystul Ionuţ Balaban – Sportivul Anului 2012 al comunei Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/339992_a_341321]
-
Și se aude în toate satele de mai Sus și de mai Jos, în tot jurul și împrejurul, în toată măreția-i perforată de tremurarea Marelui Logos, de Adevăr!... Sigur că da!...Și uite-așa se aude: “Dragi săteni și consăteni, dragi oameni cu minte și fără minte, dragi cuminți și obraznici, stimați prieteni și vrăjmași, stimați inestimabili și stimate nestemate, sfinți copii și părinți, dragi elevi și absolvenți, onorabile jandarm și prea/cucernice părinte...vă mai aduceți aminte, desigur, când
Situaţie de urgenţă pe maidanul cu trei fântâni (I-IV) () [Corola-blog/BlogPost/339998_a_341327]
-
Harnagea (rugby), Pantaru Valerian (atletism), Neli Dumitrescu (judo), precum și pe managerul general Popa Ciprian. Programul de pregătire se compune din trei antrenamente zilnice care îmbină elemente clasice de pregătire fizică cu procedee specifice din rugby, judo și atletism. Anul trecut consăteanul nostru a fost selecționat, printre stejari, în Lotul Național al României, iar după pregătirea de la Izvorani, a participat la turneul de rugby în 7 din Heidelberg(Germania), unde România a ocupat locul patru din zece echipe participante, învingând echipe din
Premianți și olimpici [Corola-blog/BlogPost/340043_a_341372]
-
UCM Reșița... au pornit către lunca Dunării să facă ce fac egiptenii de mii de ani, în localitatea natală Maglavit. Primarul și consilierii: ne bucurăm să vă avem alături, pe voi care ați plecat de aici, ca să construim ceva pentru consătenii noștri...Adică bla, bla, bla... Și au abrobat în Consiliul Local, în unanimitate, concesionarea a trei ha de teren, lângă Dunăre, pe care să se construiască un complex legumicol, bazine piscicole și spații de odihnă și agrement. Numai că până la
MAGLAVIT de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341025_a_342354]
-
această școală ca și sora ei mai mare dar, spre deosebire de ea, a continuat școlarizarea la facultatea de chimie din Politehnica București și a devenit inginer. De un an era stagiar la fabrica sus amintită și se avea bine cu un consătean, Ionel, cu care urma să se căsătorească. Scrisoarea era de la mine, coleg de grupă timp de 4 ani la facultate. Eu fusesem repartizat la Pitești în cadrul instituțiilor petroliere. Eram specializat în automatizări ocupație cam necunoscută. De fapt toți se temeau
NUNTĂ-N MAHALA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341195_a_342524]
-
din luna iunie 2007 al revistei ialomițene de cultură, Helis, care apare lunar. Singurul material din care-am reușit să completez informațiile referitoare la ilustrul avocat român, articolul intitulat „Nichita Tomescu - poet valoros al Bărăganului”, vine ca un răspuns al consătenilor săi, reprezentați de însuși autorul, în persoana profesorului Ioan Man, la întrebarea cu care avocatul-poet încheie unul din frumoasele sale poeme: Dar din uitare, cine-o sa mă cheme? Nichita Tomescu - reprezentantul Canadei la Națiunile Unite Nichita Tomescu s-a
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
lui, credința lui. Când a terminat, m-a întrebat: «Oare ne vom mai întoarce vreodată? Eu nu mai pot crede»!” A fost înmormântat în Canada, departe de satul din Bărăgan care-i fusese atât de drag. În semn de prețuire, consătenii i-au ridicat un monument funerar alături de mormintele părinților săi, pe care-i iubise atât de mult... Poeme adunate în „Genuni” Îmi povestise nea Mitică despre talentul literar al lui Nichita Tomescu și-acum, iată că am avut ocazia să
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
lipovean, născut la Mila 23, în comuna Crișan, județul Tulcea, este cvadruplu laureat cu aur la Jocurile Olimpice de vară, din 1968, 1972, 1980, 1984 și triplu laureat cu argint. Cariera sa sportivă a început la Clubul Dinamo, recomandat fiind de consătenii săi, campioni mondiali, în urmă cu un an, la kaiac-canoe. Nu mai puțin de patruzeci și trei de ani a activat Ivan Patzaichin la Clubul Dinamo, dintre care optsprezece a fost sportiv, iar douăzeci și cingi, antrenor. A participat la
IVAN PATZAICHIN. POEMUL NESCRIS AL LACULUI LEBEDELOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341917_a_343246]
-
urmă tot la lopata lui Eminescu ajungi!” „Cioran a fost ca o batoză: el i-a luat pe toți și i-a treierat!” Știa atât de multe despre Emil Cioran... Pe Cioran și pe Octavian Goga, nea Mitică îi numea consătenii mei, pentru că își au originile toți trei în ținuturile Sibiului. „După părerea mea, Cioran a fost ca o batoză: el i-a luat pe toți și i-a treierat, a separat grâul cel bun de pleavă și neghină - mi-a
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... (CAPITOLULXXVI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342541_a_343870]
-
despre astfel de activități intrate oarecum în istorie. Ușa cârciumii se deschise larg și în încăperea sulfuroasă pătrunse o sperietoare de ciori. Asta pentru noi cei neobișnuiți cu moda în rural. Pentru cei de-ai casei era moș Cotârlă, un consătean ale cărui obiceiuri erau foarte bine cunoscute. Prin urmare, toți se făcură că nu-l văd, fiindcă iscusința sa de a bea moca era deja legendară. De data asta însă, moșul se duse cu pași apăsați la tejghea, se sprijini
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
ei știu mai multe. Cum ar fi doamna M., urmașă prin alianță a sculptorului, care nu vrea să ne spună cum o cheamă. A tot vorbit cu presa și s-a săturat să fie batjocorită și luată la mișto de consăteni. Preferă s-o menționăm drept „persoana care a salvat casa lui Brâncuși de la înstrăinare”. O casă care acum e dărâmată, au mai rămas din ea, la vedere, câteva bârne. Alte componente sunt depozitate în Peștișani. Unii, printre care și doamna
„Mie să-mi aducă Cuminţenia aia la poartă, eu nici n-aş băga-o în seamă. Să dai atâtea milioane de euro”. Reportaj din satul lui Brâncuși () [Corola-blog/BlogPost/337918_a_339247]
-
satului nu mai locuiesc de multă vreme în casa copilăriei lor, nici măcar în județul Bihor și nici măcar în țara lor de baștină, un asemenea eveniment este ocazia fericită în care unii dintre ei se pot întâlni și depana amintiri în mijlocul consătenilor, rudelor și prietenilor din copilărie. Pe data de 23 iulie 2012 va avea loc sfințirea noului locaș de închinare, biserica ortodoxă din satul Incesti, comuna Ceica, judetulIntrucat o parte dintre fiii satului nu mai locuiesc de multă vreme în casa
SFINTIREA BISERICII ORTODOXE DIN SATUL INCESTI, COMUNA CEICA, JUDETUL BIHOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 141 din 21 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344318_a_345647]
-
satului nu mai locuiesc de multă vreme în casa copilăriei lor, nici măcar în județul Bihor și nici măcar în țara lor de baștină, un asemenea eveniment este ocazia fericită în care unii dintre ei se pot întâlni și depana amintiri în mijlocul consătenilor, rudelor și prietenilor din copilărie. Printre cei ce au părăsit România de câteva decenii se numără și domnul Zaharia Bala. Personalitate marcanta în Lumea Nouă și unul dintre românii care fac cinste țării natale și numelui de român, acesta s-
SFINTIREA BISERICII ORTODOXE DIN SATUL INCESTI, COMUNA CEICA, JUDETUL BIHOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 141 din 21 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344318_a_345647]
-
populară Florica Opriș Abaghioaiei, care va interpreta melodii din folclorul local până în zori. Motivul pentru care anunțăm atât de repede evenimentul din 23 iulie 2012 este ca și alți fii ai satului din diaspora să afle despre inițiativa lăudabila a consătenilor și să aibă timp suficient pentru a-și planifică o vacanță acasă, un concediu de neuitat în România, în acea perioadă. Naționalism, libertate și nemurire Sfințirea noului locaș de închinare, biserica ortodoxă din satul Incesti, comuna Ceica, județul Bihor, este
SFINTIREA BISERICII ORTODOXE DIN SATUL INCESTI, COMUNA CEICA, JUDETUL BIHOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 141 din 21 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344318_a_345647]
-
boala cea mai frecventă a vremii, tuberculoza, o Joiană bună de lapte și ceva pământ moștenit din tată-n fiu de la stramoșii săi. Unul din ei, Călin Dominte, venise la Soci de dincolo de Carpați, cum vor fi venit și înaintașii consătenilor săi din spița lui Sasu ori a lui Moroșanu. Avea Dumitru Dominte ceva din firea ardelenilor căci nu era lung la vorbă și, mai ales, era hotărât în faptă. Cum oare să-ți explici felul în care și-a luat
COPII ROMÂNI ÎN LAGARELE NAZISTE (I) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343773_a_345102]