15,474 matches
-
CURTEA, examinând obiecția de neconstituționalitate, punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legii criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 46. Obiectul controlului de constituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie Legea privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Analizând critica formulată, Curtea reține ca obiect al controlului de constituționalitate dispozițiile
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
de constituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie Legea privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Analizând critica formulată, Curtea reține ca obiect al controlului de constituționalitate dispozițiile art. 3-6, art. 8-10 și art. 12 din lege, precum și legea în ansamblul său. ... 47. Textele constituționale invocate în susținerea obiecției de neconstituționalitate sunt cele ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și calitatea
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
neconstituționalitate 48. În prealabil examinării obiecției de neconstituționalitate, Curtea are obligația verificării condițiilor de admisibilitate ale acesteia, prin prisma titularului dreptului de sesizare, a termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și a obiectului controlului de constituționalitate. Dacă primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează să fie cercetate în ordinea antereferită, iar constatarea neîndeplinirii uneia dintre
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
celor două Camere ale Parlamentului, respectiv de 2 zile, începând de la același moment, dacă legea a fost adoptată în procedură de urgență. Totodată, în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Legea fundamentală, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității legilor înainte de promulgarea acestora, care, potrivit art. 77 alin. (1) teza a doua din Constituție, se face în termen de cel mult 20 de zile de la primirea legii adoptate de Parlament, iar, potrivit art. 77 alin. (3) din
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
Camera Deputaților la data de 21 februarie 2022, iar de Senat, în calitate de Cameră decizională, la data de 28 februarie 2022. Legea a fost depusă la secretarii generali ai celor două Camere în vederea exercitării dreptului de sesizare asupra constituționalității la data de 1 martie 2022, a fost trimisă Președintelui României la data de 4 martie 2022 pentru promulgare, iar la data de 2 martie 2022 a fost formulată prezenta obiecție de neconstituționalitate. Prin urmare, obiecția de neconstituționalitate a fost
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
supunerea sa spre avizare. Totodată, se arată că Parlamentul nu a așteptat un aviz din partea Comisiei de la Veneția. ... 54. Curtea reține că art. 7 alin. (2) din Legea nr. 52/2003 nu este un parametru în realizarea controlului de constituționalitate a legii criticate, întrucât se referă doar obligațiile pe care le are Guvernul pentru inițierea unui proiect de lege. Cu privire la faptul că Parlamentul nu ar fi așteptat un aviz din partea Comisiei de la Veneția și a procedat
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
3) ale art. 131 din Constituție fac trimitere expresă la sintagma „în condițiile legii“. Totodată, rezultă că, în cauza de față, prevederile de drept european în interpretarea dată prin hotărârea CJUE nu pot fi folosite ca norme interpuse controlului de constituționalitate, întrucât respectiva interpretare nu vizează ipoteza reglementată prin legea criticată. Curtea subliniază că unica normă de referință în exercitarea controlului de constituționalitate este Constituția (a se vedea și Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
de drept european în interpretarea dată prin hotărârea CJUE nu pot fi folosite ca norme interpuse controlului de constituționalitate, întrucât respectiva interpretare nu vizează ipoteza reglementată prin legea criticată. Curtea subliniază că unica normă de referință în exercitarea controlului de constituționalitate este Constituția (a se vedea și Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011). ... 79. Curtea reține caracterul consecvent al jurisprudenței sale în privința competenței legiuitorului de
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
în privința competenței legiuitorului de a înființa sau desființa diverse structuri de parchet. Astfel, opțiunea legiuitorului de a înființa o structură de parchet corespunde competenței sale constituționale de legiferare în domeniul organizării sistemului judiciar și nu constituie o problemă de constituționalitate faptul că o structură de parchet preexistentă pierde o parte dintre competențele sale legale, atâta vreme cât respectiva structură de parchet nu are o consacrare constituțională (Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
care a fost primul înregistrat. ... 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, având în vedere că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor criticate prin Decizia nr. 104 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 9 iunie 2021. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: 7. Prin Încheierea din 20 martie
DECIZIA nr. 769 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253133]
-
față de cealaltă, chestiune ale cărei constatare și aplicare intră în competența instanțelor judecătorești. Mai mult, Curtea a reținut că, în cazul în care s-ar accepta punctul de vedere contrar, în sensul că instanța constituțională se poate pronunța asupra constituționalității unui text de lege prin raportare la prevederile unui act european, s-ar încălca în mod evident competențele Curții de Justiție a Uniunii Europene, din moment ce interpretarea tratatelor de bază este de competența acesteia din urmă (art. 267 din
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 16 noiembrie 2010). ... 23. Având în vedere considerentele mai sus enunțate, Curtea reține că eventuala neconformitate a unei dispoziții procesual penale cu prevederile dreptului european nu constituie o problemă de constituționalitate, care să atragă competența Curții Constituționale de a constata contrarietatea normei juridice în cauză cu prevederile Legii fundamentale, ci o problemă de interpretare și aplicare a legii de către instanțele judecătorești, care, conform celor statuate de Curtea de Justiție a
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
mișcare și exercitarea acțiunii penale, respectiv acela referitor la neconcordanța dintre legea penală națională și dreptul Uniunii Europene. Or, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, motiv pentru care, din perspectiva acestei critici, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. ... 25. De altfel, referitor la sfera de aplicare a dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, cu prevederile dreptului european, Curtea reține că acestea nu formează obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate. Or, Curtea Constituțională nu are competența de a extinde ea însăși obiectul controlului de constituționalitate, neputânduse pronunța asupra constituționalității unor dispoziții legale cu care nu a fost sesizată și care nu sunt, în mod necesar și evident, legate de prevederile menționate în sesizare. ... 28. Pentru motivele mai sus arătate, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
I, nr. 439 din 26 iunie 2009, cu prevederile dreptului european, Curtea reține că acestea nu formează obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate. Or, Curtea Constituțională nu are competența de a extinde ea însăși obiectul controlului de constituționalitate, neputânduse pronunța asupra constituționalității unor dispoziții legale cu care nu a fost sesizată și care nu sunt, în mod necesar și evident, legate de prevederile menționate în sesizare. ... 28. Pentru motivele mai sus arătate, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit.
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere în legătură cu obiecția formulată. ... CURTEA, examinând obiecția de neconstituționalitate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legii criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 17. Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie Legea pentru modificarea și completarea art. 229 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, care are următorul cuprins: ARTICOL UNIC Articolul 229 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
neconstituționalitate 19. În prealabil examinării obiecției de neconstituționalitate, Curtea are obligația verificării condițiilor de admisibilitate ale acesteia, prin prisma titularului dreptului de sesizare, a termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și a obiectului controlului de constituționalitate. Dacă primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează să fie cercetate în această ordine, iar constatarea neîndeplinirii uneia dintre
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
celor două Camere ale Parlamentului, respectiv de 2 zile, începând de la același moment, dacă legea a fost adoptată în procedură de urgență. Totodată, în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Legea fundamentală, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității legilor înainte de promulgarea acestora, care, potrivit art. 77 alin. (1) teza a doua din Constituție, se face în termen de cel mult 20 de zile de la primirea legii adoptate de Parlament, iar potrivit art. 77 alin. (3) din
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
de 7 decembrie 2021, cu 276 de voturi „pentru“, niciun vot „contra“ și 13 abțineri. La data de 13 decembrie 2021 a fost depusă la secretarii generali ai celor două Camere ale Parlamentului, în vederea exercitării dreptului de sesizare asupra constituționalității legii, și la data de 18 decembrie 2021 a fost trimisă la Președintele României pentru promulgare. La data de 23 decembrie 2021 Guvernul a formulat prezenta obiecție de neconstituționalitate. Astfel, obiecția de neconstituționalitate a fost formulată în termen (a se
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
a) din Constituție, precum și ale art. 1, 10, 15 și 18 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze obiecția de neconstituționalitate. ... (2) Analiza obiecției de neconstituționalitate 24. Cu privire la critica de neconstituționalitate potrivit căreia legea supusă controlului de constituționalitate contravine efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 795 din 4 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1299 din 28 decembrie 2020, prin faptul că soluția legislativă este similară cu cea constatată, în precedent, ca fiind contrară
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
la dispozițiile art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală, invocă Decizia nr. 486 din 27 iunie 2017, Decizia nr. 610 din 28 septembrie 2017 și Decizia nr. 677 din 6 noiembrie 2018, prin care Curtea Constituțională a constatat constituționalitatea acestor dispoziții. În ceea ce privește dispozițiile art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală, reține că legiuitorul a instituit o procedură de verificare a soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată în două etape: etapa controlului intern și
DECIZIA nr. 774 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253197]
-
de neconstituționalitate susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 referitor la egalitatea în drepturi și art. 21 referitor la liberul acces la justiție. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate, dintr-o perspectivă identică, de exemplu, prin Decizia nr. 478 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 12 septembrie 2017, Decizia nr. 476 din 17 septembrie 2019, publicată
DECIZIA nr. 774 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253197]
-
la dosar de către autorii excepției prin care se solicită admiterea acesteia. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Arată că în ceea ce privește constituționalitatea dispozițiilor art. 56 alin. (3) și ale art. 61 alin. (1) din Codul de procedură penală Curtea Constituțională s-a mai pronunțat. Susține că nu au intervenit elemente noi, care să determine schimbarea acestei jurisprudențe. În continuare, apreciază că și
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
criticate sunt neconstituționale deoarece permit ca, în cazul săvârșirii unei infracțiuni „împotriva protecției muncii“, urmărirea penală să fie efectuată de organele de cercetare penală, iar procurorul doar să supravegheze această activitate. ... 14. Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate, dintr-o perspectivă similară, prin Decizia nr. 884 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 12 februarie 2021. Cu acel prilej, Curtea a constatat că, potrivit dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
De asemenea, prin Decizia nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 28 iulie 2016, paragraful 21, Curtea a reținut că „nu are competența de a elimina, pe calea controlului de constituționalitate, din conținutul normativ al textului, o anumită interpretare izolată și vădit eronată a acestuia, legislația în vigoare oferind alte remedii procesuale ce au ca scop interpretarea unitară a normelor juridice. A accepta un punct de vedere contrar ar echivala cu
DECIZIA nr. 766 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253210]