9,983 matches
-
bună-credință este un element de fapt care caracterizează conduită unei persoane, iar nu o chestiune de drept care să poată fi examinată de Curtea Constituțională. În sfârșit, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999 a mai fost supusă controlului de constituționalitate, Curtea constatând că dispozițiile sale sunt constituționale în raport cu art. 16 și 54 din Constituție. În acest sens a fost pronunțată Decizia nr. 88 din 4 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 21 august
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130929_a_132258]
-
acea dată, erau ocupate de chiriași pe baza unor contracte de închiriere legal încheiate anterior". În ceea ce privește dispozițiile art. 23 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 47/1992 , republicata, potrivit cărora nu pot face obiectul excepției prevederile legale a caror constituționalitate a fost stabilită conform art. 145 alin. (1) din Constituție, se apreciază că acestea contravin art. 21 din Constituție, care consacră accesul liber la justiție, precum și prevederilor constituționale ale art. 144 lit. c), care stabilesc competența Curții de a hotărî
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133138_a_134467]
-
libere, iar pentru celelalte apartamente primesc despăgubiri în condițiile art. 12"), precum și ale art. 23 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicata ("Nu pot face obiectul excepției prevederile legale a caror constituționalitate a fost stabilită potrivit art. 145 alin. (1) din Constituție [...]"). Autorul excepției consideră că aceste texte de lege contravin art. 15 alin. (2), art. 21 și art. 144 lit. c) din Constituție, care prevăd: - Art. 15 alin. (2): "Legea dispune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133138_a_134467]
-
întâi din Legea nr. 47/1992 , republicata. Examinând susținerile autorului excepției, Curtea Constituțională constată că dispozițiile art. 23 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 47/1992 , republicata, care stabilesc că " Nu pot face obiectul excepției prevederile legale a caror constituționalitate a fost stabilită potrivit art. 145 alin. (1) din Constituție [...]", nu sunt incidente în cauză și, în consecință, excepția de neconstituționalitate a acestui text de lege urmează să fie respinsă ca fiind inadmisibilă. Această soluție se impune în temeiul prevederilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133138_a_134467]
-
177 din 8 august 1995, Curtea Constituțională a statuat că prevederile art. 2 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 (prevederi care formează obiectul controlului și în prezența cauza) sunt constituționale; această decizie a fost pronunțată în cadrul controlului anterior de constituționalitate, realizat în baza art. 144 lit. a) din Constituție. Așa fiind, cu acel prilej, textul de lege controlat nu a fost trimis Parlamentului spre reexaminare, deoarece, conform art. 145 alin. (1) din Constituție, invocat de autorul excepției ca fiind încălcat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133138_a_134467]
-
spre reexaminare, deoarece, conform art. 145 alin. (1) din Constituție, invocat de autorul excepției ca fiind încălcat, procedura de reexaminare privește numai "[...] cazurile de neconstituționalitate constatate potrivit articolului 144 literele a) și b) [...]", iar nu și cazurile de constatare a constituționalității. Rezultă că în speță nu sunt îndeplinite condițiile ipotezei prevăzute la art. 23 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 47/1992 , republicata, ceea ce atrage nerelevanta acestui text de lege pentru soluționarea cauzei de către instanță judecătorească și deci inadmisibilitatea, sub
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133138_a_134467]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 27 ianuarie 2012, în soluționarea unei excepții de neconstituționalitate ridicate de clientul unui avocat, Curtea a statuat că autorul excepției de neconstituționalitate trebuie să demonstreze un interes personal în contestarea constituționalității unui text de lege. În mod analog, în cauza de față se constată că, din perspectiva nesocotirii dreptului la muncă și la exercitarea liberă a profesiei, autorul prezentei excepții, inculpat într-o cauză penală, nu poate invoca excepția în interesul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271009_a_272338]
-
producă efectele juridice în prezenta cauză, astfel încât, în lumina jurisprudenței sale recente (a se vedea Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), Curtea urmează a analiza constituționalitatea prevederilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 . În continuare Curtea reține că soluția legislativă criticată a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare cu cele invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 872
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236124_a_237453]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), Curtea urmează a analiza constituționalitatea prevederilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 . În continuare Curtea reține că soluția legislativă criticată a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare cu cele invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 și Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010 , ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236124_a_237453]
-
înlătura ori restrânge exercițiul altor drepturi sau libertăți expres consacrate de Constituție. 5. Invocarea soluțiilor - asemănătoare celor ale art. 362 din Codul de procedură penală român - adoptate în legislația sau în jurisprudența altor state nu este relevantă în cadrul controlului de constituționalitate efectuat în cauza de față. Asemenea soluții pot constitui premise teoretice pentru promovarea unor principii sau reglementări concrete în legislația națională, însă aceste reglementări din sisteme de drept străine nu pot legitima menținerea unor dispoziții românești contrare prevederilor constituționale. 6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163665_a_164994]
-
noiembrie 2001, Tribunalul București a respins apelul reclamantului și al mamei sale, a admis apelul primăriei, a anulat sentința și, pe fond, a respins acțiunea reclamantului ca neîntemeiată. Tribunalul a statuat că instanțele nu erau competente ratione temporis să analizeze constituționalitatea Decretului nr. 223/1974 din perspectiva noii Constituții din 1991, deoarece decretul respectiv fusese adoptat în perioada de valabilitate a Constituției din 1965. Prin urmare, tribunalul a statuat că titlul statului asupra bunului revendicat era legal. La data de 21
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227778_a_229107]
-
1992 , excedează competenței instanței de contencios constituțional. Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , "Sunt neconstituționale prevederile actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției", alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201064_a_202393]
-
În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege". În consecință, prevederile de lege criticate nu pot fi supuse controlului de constituționalitate sub aspectul invocat, excepția urmând a fi respinsă ca fiind inadmisibilă. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201064_a_202393]
-
omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la respectarea vieții private și de familie. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 26 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România au mai format obiect al controlului de constituționalitate, cu o motivare similară și prin raportare la aceleași prevederi din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ca și în prezenta cauză. Argumentele pe baza cărora Curtea Constituțională a respins criticile de neconstituționalitate își mențin valabilitatea și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188716_a_190045]
-
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Din analiza textului de lege dedus controlului de constituționalitate și a notelor scrise ale autoarei excepției, Curtea reține că instanța de judecată, din eroare, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 123/2012 . Obiectul excepției de neconstituționalitate îl
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261509_a_262838]
-
chiar garantează concurența între jucători, asigurând determinarea prețului de referință, precum și semnale de preț coerente și consistente. Totodată, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (2) și art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță asupra constituționalității unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, ceea ce înseamnă examinarea acestora în raport cu prevederile Constituției, instanța de contencios constituțional realizând o analiză în drept. Din această perspectivă, Curtea reține că nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261509_a_262838]
-
a mai arătat că toate aceste aspecte converg spre a demonstra faptul că sarcina aplicării cu prioritate a reglementărilor dreptului european obligatorii în raport cu prevederile legislației naționale revine instanței de judecată. Este o chestiune de aplicare a legii, și nu de constituționalitate. Curtea a constatat că în raporturile dintre legislația comunitară și cea națională (cu excepția Constituției) se poate vorbi numai de prioritatea de aplicare a celei dintâi față de cealaltă, chestiune ale cărei constatare și aplicare intră în competența instanțelor judecătorești. Pentru considerentele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261509_a_262838]
-
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, cu raportare la aceleași prevederi constituționale și convenționale și cu motivare similară. Astfel, prin Decizia nr. 910 din 16 septembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 710 din 20 octombrie 2008, Curtea a statuat că dispozițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224964_a_226293]
-
Analizând motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că, în realitate, critica formulată vizează dispozițiile art. 60 lit. f) ��i cele ale art. 101 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 , astfel că numai acestea urmează a fi supuse analizei de constituționalitate. 15. Autorul excepției consideră că textele de lege criticate aduc atingere art. 44 din Constituție referitor la dreptul de proprietate privată. 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia critică, în esență, obligația ce revine familiei de a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263305_a_264634]
-
prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, interpretând sintagma "în vigoare" din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992 , text care circumstanțiază controlul de constituționalitate numai la legile și ordonanțele în vigoare, Curtea Constituțională a reținut că acest control vizează "dispozițiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare", dar ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271811_a_273140]
-
reținut că acest control vizează "dispozițiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare", dar ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, iar în aceste condiții Curtea are competența de a examina constituționalitatea prevederilor de lege cu care a fost sesizată. 14. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție, precum și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271811_a_273140]
-
o încălcare a art. 21 din Constituție, având în vedere faptul că partea interesată are posibilitatea contestării în instanță a procesului-verbal, iar soluția pronunțată de instanța judecătorească într-o anumită cauză reprezintă o chestiune de aplicare a legii, nicidecum de constituționalitate a acesteia. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271811_a_273140]
-
stabilească regimul juridic al modului de alegere a deputaților și senatorilor". Ca atare, aplicând acest principiu, "Parlamentul și-a însușit proiectul de lege asupra căruia Guvernul și-a asumat răspunderea politică și în care sunt incluse dispozițiile legale a căror constituționalitate a fost contestată". Prevederile art. 29 alin. (16) din legea criticată, referitoare la lista suplimentară de candidați, separat pentru Camera Deputaților și separat pentru Senat, la care au dreptul partidele politice, alianțele politice ori electorale, precum și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193625_a_194954]
-
de alegeri anticipate în cazul reorganizării administrativteritoriale, nu implică în mod obligatoriu dizolvarea Parlamentului și, în plus, art. 63 alin. (4) din Constituție prevede prelungirea mandatului Camerelor până la întrunirea legală a noului Parlament. Apreciază că dispozițiile legii supuse controlului de constituționalitate reglementează cu privire la organizarea alegerilor și, prin urmare, nu vizează revizuirea Constituției, care se realizează conform unei proceduri speciale, cuprinse în titlul VII art. 150-152 din Constituție. Așa fiind, nu se poate reține nici încălcarea prevederilor constituționale ale art. 73 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193625_a_194954]
-
funcționarea Curții Constituționale, reține următoarele: Curtea a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție, precum și celor ale art. 1, 10, 15, 16 și 18 din Legea nr. 47/1992 , să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor legale criticate. Obiectul sesizării de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, îl constituie Legea pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193625_a_194954]