1,368 matches
-
obligativitatea cvorumului și la ședințele comisiilor permanente, s-ar ajunge, în mod paradoxal, datorită refuzului membrilor comisiei aparținând unui anumit partid politic, să nu poată fi supus spre dezbatere niciun proiect de lege, ceea ce, în mod indubitabil, nu a dorit constituantul. ... b) Art. 75 alin. (1) din Constituție instituie prerogativa Camerei Deputaților de a fi prima cameră sesizată pentru dezbaterea și adoptarea unor proiecte de legi. În cauza de față, legea criticată a fost adoptată în ședința comună a celor două
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212226_a_213555]
-
cauzele precedente deferite Curții Constituționale nu au mai fost formulate astfel de critici în raport cu prevederile art. 124 alin. (3) din Constituție. Autoarea excepției susține încălcarea, prin aceleași dispoziții procedural-penale, a prevederilor art. 129 din Constituție, arătând că, chiar dacă intenția legiuitorului constituant a fost aceea de a statua regula potrivit căreia căile de atac să fie stabilite prin legi, iar nu prin acte subsecvente legilor în ierarhia normativă, aceasta nu înseamnă că toate căile de atac prevăzute de lege sunt și constituționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264951_a_266280]
-
în caracterele sale esențiale, adică în urmă reproducerii sau multiplicării succesive, sau la sfarsitul fiecărui ciclu de reproducere definit de ameliorator, caracterele esențiale rămân așa cum au fost descrise inițial (stabilitate); ... d) la hibrizii comerciali, noutatea este dată de caracterele părinților constituanți și de formulă care asociază formele parentale. 3. Ameliorator înseamnă persoană juridică sau fizică care a creat sau a identificat prin metode științifice un soi. Amelioratorii pot fi institutele și stațiunile de cercetări agricole, instituțiile de învățământ superior de profil
EUR-Lex () [Corola-website/Law/112178_a_113507]
-
în care ar urma să se tranșeze un litigiu privind constituționalitatea unei legi; tocmai de aceea Curtea Constituțională, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, este singura în drept să hotărască asupra competenței sale; faptul că legiuitorul constituant nu s-a referit expres și la judecătorul administrativ nu poate conduce la excluderea lui cît timp, fiind investit cu soluționarea unui litigiu, el are, în acest sens, rolul ce revine oricărui alt judecător, în general; desigur însă că, pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/111692_a_113021]
-
normativ, respectiv Legea nr. 96/2006 , Curtea constată că întregul său conținut normativ transpune și dezvoltă la nivel legal prevederile constituționale cuprinse la art. 69-72 referitoare la statutul deputaților și senatorilor. Reglementarea unui statut al deputaților și senatorilor exprimă voința constituantului derivat de a supune regimul juridic civil al deputaților și senatorilor numai Constituției și Legii nr. 96/2006 , și nu altor legi organice sau regulamentelor parlamentare (cu privire la obiectul de reglementare al legilor și regulamentelor parlamentare, a se vedea Decizia nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
318 din 11 mai 2015, paragraful 32, sau Decizia nr. 474 din 28 iunie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 3 august 2016, paragrafele 30-33). În schimb, în ceea ce privește răspunderea penală, Curtea constată că legiuitorul constituant a stabilit la art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție faptul că reglementarea infracțiunilor se realizează prin lege organică, lege care se adoptă conform art. 65 alin. (1) și art. 75 din Constituție în ședințe separate ale celor două
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
din 18 aprilie 2013, și Decizia nr. 319 din 19 iunie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 4 iulie 2013), Curtea a statuat că "problema conflictului de interese nu este de rang constituțional, legiuitorul constituant stabilind în mod expres și limitativ doar cazurile în care calitatea de deputat sau de senator încetează, cazuri care nu se referă și la conflictul de interese" ( Decizia nr. 81 din 27 februarie 2013 , pct. X 5). Prin urmare, conflictul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
la birourile parlamentare, deputații sau senatorii putând dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării acestora" - ar duce la concluzia că o atare soluție legislativă ar putea să se refere și la legea penală, ceea ce este inadmisibil, având în vedere voința constituantului derivat, astfel cum a fost reținută la paragrafele 31-33. Prin urmare, Curtea constată că soluția legislativă criticată, deși pare a interpreta un text legal care vizează statutul juridic al deputaților și senatorilor, are, în realitate, efecte ce se pot răsfrânge
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
2011, sau Decizia nr. 747 din 4 noiembrie 2015 , precitată, paragraful 31), fiind conservată, astfel, competența proprie și distinctă a fiecărei Camere. Orice abatere de la adoptarea și dezbaterea distinctă de către fiecare Cameră a legii penale constituie o nesocotire a voinței constituantului originar cu privire la arhitectura instituțională și funcțională a Parlamentului. Or, în condițiile în care excepțiile de la adoptarea și dezbaterea distinctă a actelor normative sunt expres prevăzute de Constituție [art. 65 alin. (2) lit. b) și j), art. 148 alin. (1), art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
din Constituție atât prevederi civile, cât și penale în cuprinsul acesteia, respectiv de a deveni izvor formal de drept și în privința altor ramuri ale dreptului. Interpretarea Curții Constituționale este una novatoare care nu a fost avută în vedere de legiuitorul constituant sau de jurisprudența sa de până acum. Statutul deputaților și senatorilor nu este compus numai dintr-un summum de norme extrapenale, legiuitorul putând aprecia, în considerarea situației diferite în care aceștia se află potrivit art. 69 din Constituție, reglementarea și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
norme penale diferite în privința acestora. Or, acest lucru vizează tot statutul lor, caz în care, în accepțiunea deciziei, ar trebui adoptată o lege organică distinctă, potrivit procedurii de la art. 65 alin. (1) și art. 75 din Constituție. Apreciem că legiuitorul constituant, atunci când s-a referit la statutul deputaților și senatorilor, a avut în vedere toate normele care vizează această calitate, indiferent de domeniul subsidiar în care acestea intervin (penal, civil). Incontestabil norma generală în materie penală o reprezintă Codul penal, însă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
judecată. Acestea sunt adoptate de legiuitor în aplicarea prevederilor art. 124-126 din Constituție, care cuprind principiile generale potrivit cărora se organizează instanțele judecătorești și se realizează justiția, fără a conține nicio prevedere contrară textelor constituționale de referință. Așa fiind, legiuitorul constituant a lăsat la latitudinea legiuitorului ordinar modul concret de reglementare a problemelor care privesc organizarea instanțelor judecătorești. Ca atare, întrucât nu au apărut împrejurări noi, care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția adoptată în precedent, precum și considerentele pe care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227271_a_228600]
-
al României, Partea I, sau la o dată ulterioară, prevăzută expres în cuprinsul său. Autorul excepției de neconstituționalitate tinde să releve faptul că, prin sintagma "dată ulterioară prevăzută în textul ei" (al legii, s.n.), cuprinsă în art. 78 din Constituție, legiuitorul constituant nu a înțeles și data prevăzută în cuprinsul legii de punere în aplicare; or, din cuprinsul art. 1.134 alin. (1) din Codul de procedură civilă rezultă că data intrării în vigoare a acestuia este "data prevăzută în legea pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263662_a_264991]
-
art. 23 alin. (4) din Constituție se referă la arestare, în general, astfel că prevederile sale trebuie să fie respectate ori de câte ori se dispune arestarea unei persoane [....] ". Este însă posibil și un răspuns negativ, pentru care funcționează argumentul că, dacă legiuitorul constituant ar fi voit să instituie aceeași condiție de durată ("cel mult 30 zile") și pentru prelungirea arestării de către "instanță judecătorească", ar fi putut să o facă în mod expres, astfel cum, de altfel, a făcut-o în cadrul celei dintâi teze
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128366_a_129695]
-
judiciare de către unele instanțe judecătorești). b) Astfel cum am demonstrat prin considerentele anterioare, de sub pct. I al prezenței opinii separate, dispozițiile art. 23 alin. (4) din Constituție nu beneficiază de o redactare clară, care să permită concluzia certă că legiuitorul constituant a voit că - inclusiv după ce o instanță judecătorească a pronunțat (printr-o hotărâre chiar nedefinitiva) condamnarea inculpatului la o pedeapsă privativa de libertate - menținerea sau luarea măsurii arestării preventive să se dispună pentru durată de cel mult 30 zile. Cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128366_a_129695]
-
hotărâre chiar nedefinitiva) condamnarea inculpatului la o pedeapsă privativa de libertate - menținerea sau luarea măsurii arestării preventive să se dispună pentru durată de cel mult 30 zile. Cu alte cuvinte, redactarea acestor dispoziții constituționale nu permite concluzia certă că legiuitorul constituant a dorit să instituie o protecție sporită, în raport cu protecția stabilită prin art. 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De aceea, nu ne aflăm în ipoteza avută în vedere de art. 53 teza finală din această
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128366_a_129695]
-
nu a devenit vacanță și, deci, nu poate fi ocupată pînă ce nu este clarificat acest aspect; prin textul constituțional adoptat de Constitutanta la 21 noiembrie 1991, Constituția din 1965 nu este abrogata în mod expres, ba, mai mult, Adunarea Constituanta nu a fost investita de poporul român să legitimeze acte normative întitulate Constituții; prin Constituția din 1965 a fost instituită funcția prezidențială, dar funcția de șef al statului era exercitată de un organ colegial, nu unipersonal; poporul român nu a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199875_a_201204]
-
parte. După validarea mandatelor și declararea că legal constituite, Adunarea Deputaților și Senatul își aleg, fiecare, organele de lucru și își adopta regulamentele de funcționare. Articolul 80 Adunarea Deputaților și Senatul, în ședință comună, se constituie, de drept, în Adunare Constituanta pentru adoptarea Constituției României. Prezidarea lucrărilor Adunării Constituante se face de către președintele Adunării Deputaților și președintele Senatului, prin rotație. Pînă la intrarea în vigoare a Constituției României, parlamentul își va desfășura activitatea și că adunare legiuitoare. După intrarea în vigoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106943_a_108272]
-
constituite, Adunarea Deputaților și Senatul își aleg, fiecare, organele de lucru și își adopta regulamentele de funcționare. Articolul 80 Adunarea Deputaților și Senatul, în ședință comună, se constituie, de drept, în Adunare Constituanta pentru adoptarea Constituției României. Prezidarea lucrărilor Adunării Constituante se face de către președintele Adunării Deputaților și președintele Senatului, prin rotație. Pînă la intrarea în vigoare a Constituției României, parlamentul își va desfășura activitatea și că adunare legiuitoare. După intrarea în vigoare a Constituției, parlamentul va hotărî organizarea de noi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106943_a_108272]
-
supune spre aprobare Adunării Deputaților și Senatului; primește din partea primului-ministru demisia guvernului; ... b) numește pe președintele și membrii Curții Supreme de Justiție, cu avizul Senatului, precum și pe procurorul general; ... c) poate convoca parlamentul în sesiune extraordinară; ... d) poate dizolva Adunarea Constituanta, cu acordul primului-ministru și al președinților Adunării Deputaților și Senatului, în cazul în care nu s-a adoptat Constituția în termen de 9 luni; în orice caz, Adunarea Constituanta se dizolvă de drept dacă nu adopta Constituția în cel mult
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106943_a_108272]
-
c) poate convoca parlamentul în sesiune extraordinară; ... d) poate dizolva Adunarea Constituanta, cu acordul primului-ministru și al președinților Adunării Deputaților și Senatului, în cazul în care nu s-a adoptat Constituția în termen de 9 luni; în orice caz, Adunarea Constituanta se dizolvă de drept dacă nu adopta Constituția în cel mult 18 luni de la constituirea ei; ... e) prezintă anual parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii; ... f) poate declara mobilizarea parțială sau generală a armatei, cu aprobarea prealabilă a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106943_a_108272]
-
reglementare și de decizie a instituțiilor de învățământ superior în afara cadrului legal, în condițiile în care art. 32 alin. (5) din Legea fundamentală dispune că învățământul de toate gradele se desfășoară în condițiile legii. În acest context, rezultă că legiuitorul constituant a lăsat legiuitorului ordinar libertatea de a stabili elementele autonomiei universitare și condițiile în care aceasta se exercită. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231777_a_233106]
-
fundamentală a consacrat prin art. 32 alin. (6) principiul autonomiei universitare, fără să definească însă această noțiune, de unde, văzând și prevederile alin. (5) ale aceluiași articol, în conformitate cu care învățământul de toate gradele se desfășoară în condițiile legii, rezultă că legiuitorul constituant a lăsat legiuitorului ordinar libertatea de a stabili elementele autonomiei universitare și condițiile în care aceasta se exercită. De asemenea, prin Decizia nr. 1.646 din 16 decembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231777_a_233106]
-
din 16 decembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 16 februarie 2011, Curtea a statuat, referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 32 alin. (6), că principiul autonomiei universitare este garantat, legiuitorul constituant consacrându-l ca o componentă a dreptului la învățătură. Acest principiu presupune un conținut vast, ce include normele, procedurile și standardele interne ale fiecărei universități, cu respectarea limitelor impuse de legislația în vigoare, prin care acestea tind să definească și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231777_a_233106]
-
108 alin. (3) din Constituție, care prevăd că "o lege specială privitoare la răspunderea ministerială urmează să definească cazurile de răspundere și pedepsele aplicabile membrilor Guvernului, adică faptele imputabile miniștrilor și pedepsele ce le sunt aplicabile". Se susține că Adunarea Constituanta, la adoptarea acestui text, a avut în vedere că miniștrii, în exercițiul atribuțiilor ce le revin, pot săvârși și infracțiuni specifice, care trebuie incriminate și pedepsite printr-o lege specială, întrucât nu se încadrează în prevederile dreptului comun. 2. Se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124613_a_125942]