10,996 matches
-
4) Prin practicarea prostituției se înțelege întreținerea de acte sexuale cu diferite persoane în scopul obținerii de foloase patrimoniale pentru sine sau pentru altul. Art. 216 Violul (1) Raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoană, săvârșit prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-și exprima voința, sau profitând de această stare, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează orice alte
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. (6) Tentativa la infracțiunile prevăzute în alin. (1) - (3) se pedepsește. Art. 217 Agresiunea sexuală (1) Actul de natură sexuală, altul decât cele prevăzute în art. 216, cu o persoană săvârșit prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra sau de a-și exprima voința, ori profitând de această stare, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
de un risc asigurat, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. (3) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Art. 244 Deturnarea licitațiilor publice Fapta de a îndepărta, prin constrângere sau corupere, un participant de la o licitație publică, ori înțelegerea între participanți pentru a denatura prețul de adjudecare se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani. Art. 245 Exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile (1) Fapta creditorului care, cu
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul persoanei urmărite sau judecate pentru infracțiunea care formează obiectul procesului penal. Art. 271 Influențarea declarațiilor (1) Încercarea de a determina sau determinarea unei persoane, indiferent de calitatea acesteia, prin corupere, prin constrângere ori prin altă faptă cu efect vădit intimidant, săvârșită asupra sa ori asupra unui membru de familie al acesteia, să nu sesizeze organele de urmărire penală, să nu dea declarații, să își retragă declarațiile, să dea declarații mincinoase ori să
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
subiecți: organizații, persoane sau ambele (o cercetare pentru o afacere business to business este complet diferită de una efectuată pe un grup-țintă de beneficiari individuali). - tipul de cultură investigat: este o cercetare trans/multi - culturală sau mono - culturală; - bugetul disponibil; - constrângerile de timp. Structura normală a unei cercetări Structura normală a unei cercetări ar trebui să includă: o analiză de piață; o analiză de mediu; o analiză privind beneficiarii/clienții; o analiză de competitori (privind concurența). Categoriile potențiale de date necesare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Istoria celor șase noțiuni) găsesc informația că în vremurile vechi cel care dorea să intre într-un ordin cavaleresc trebuia să menționeze "neamurile ce intră în alcătuirea neamului său". Iată ce formulă de solidaritate familială și, în același timp, de constrângere morală: să fii responsabil pentru renumele întregului neam! Ceea ce făptuiești să se răsfrângă asupra tuturor rudelor tale! Văd în același timp în această situație și o posibilă selecție a valorilor din punct de vedere genetic. Așa a evoluat omenirea: printr-
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
descrise ca mari societăți umane, în care oamenii creează pentru ei înșiși și împărtășesc semnificații, simboluri, ritualuri și scheme cognitive. Aplicarea termenului de sistem organizațiilor a avut două consecințe pentru studiul lor: definirea organizațiilor ca entități de autoreglare și evidențierea constrângerilor reciproce dintre componentele sau subsistemele organizației. II.2. Considerații generale privind organizațiile internaționale Dacă în perioada 1815-1918 organizațiile internaționale se dezvoltă în cadrul statelor suverane, după primul război mondial, „se concretizează pentru prima dată viziunea unei încadrări a raporturilor dintre state
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
mijloacele de comunicare în masă, opinia publică etc., puterea politică reprezintă tipul de putere propriu sistemului politic, manifestat prin intermediul componentei instituționale a acestuia, având drept scop decizia politică și realizarea ei la nivelul întregii colectivități de referință, prin mijloace de constrângere și persuasiune.20 Deși reprezintă tipul de putere propriu al sistemului politic, „politica și sportul nu sunt și nu pot fi realități separate care se întâlnesc întâmplător în practica vieții. Sportul a manifestat o anumită poziție față de viața politică, de
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
politică îndeplinește o funcție de garantare a organizării și stabilității politice a societății; funcția de control și sancționare, funcție realizată cu ajutorul sistemului de norme de care dispun instituțiile puterii politice; activitatea de control garantează obligativitatea îndeplinirii deciziilor adoptate; funcția coercitivă, de constrângere; 24 Măgureanu, V. - Studii de sociologie politică, Editura Albatros, București, 1997, p. 61. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 57 funcția socială generalizată, prin care puterea politică vizează acțiunile decizionale la nivelul societății globale conform intereselor majore
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
obiectivele puterii sunt în concordanță cu interesele majorității sociale, exprimând astfel legitimitatea puterii, îi conferă stabilitate acestuia. Aspectele de diferențiere ale celor două noțiuni - putere și autoritate - se referă la tehnicile utilizate în realizarea unor decizii: în timp ce puterea presupune folosirea constrângerii materiale, a forței pentru îndeplinirea deciziilor, autoritatea face apel la legi, la caracterul său legitim sau pe consensul celor care i se supun. 44 Măgureanu, V. - Studii de sociologie politică, Editura Albatros, București, 1997, p. 86. Comitetul Internațional Olimpic ca
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
întemeiază și îi conferă substanțialitate și după metodele folosite pentru a-și realiza obiectivele propuse [...] Puterea se întemeiază pe valorile progresiste ale societății respective, în măsura în care aceste valori sunt promovate și își mențin valabilitatea istorică. Spre deosebire de putere, care mizează și pe constrângere, autoritatea se întemeiază pe consensul unei majorități față de obiectivele conducerii, adică pe legitimitate și decurge nu din ierarhie, ci din reglementările normative, inclusiv cele morale, care sunt expresia valorilor fundamentale.”48 Eficiența și modul de exercitare a autorității depind de
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Albatros, București, 1997, p. 83. 48 Măgureanu, V. - Studii de sociologie politică, Editura Albatros, București, 1997, p. 85. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 95 autoritatea este numai rezultatul relațiilor de conducere supunere (ascultarea apare fără impunerea constrângerii). Pe acest suport al supunerii liber consimțite se bazează funcționarea regimului politic democratic. Dacă la T. Parsons autoritatea reprezintă cadrul instituțional în care puterea este organizată și legitimă, la M. Duverger, „singura sursă a legitimității unei puteri constă în faptul
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
și grupuri sociale prin care se obține consimțirea, având un caracter reciproc (producând efecte dorite de către grupuri asupra puterii și invers). O altă caracteristică a influenței este aceea că se realizează, ca și în cazul consensului, prin convingere în absența constrângerii sau a folosirii forței. „La nivel macrosociologic, în sfera puterii politice influența apare ca mijloc de realizare a autorității politice și a legitimității acesteia în raport cu opinia publică. [...] Influența este un însoțitor firesc al puterii, este mijlocul său normal de acțiune
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
adevăr, această scurtă perioadă de aproape 20 de ani a adus în toate mediile schimbări vizibile. Fenomenul globalizării, mediul socioeconomic caracterizat de instabilitate, creșterea așteptărilor acționarilor, dar și ale consumatorilor, terorismul internațional, diminuarea resurselor naturale, reconfigurările politice sunt tot atâtea constrângeri care au determinat managementul companiilor să creeze flexi-strategii inovative pentru a surclasa concurența, a reduce costurile, a-și crește cota de piață și profitul etc. Iată cum vede Patricia A. K. Fletcher "noua lume curajoasă" a companiilor: "Din ce în ce mai multe companii
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
mănunchi de tehnocrați, cât de inteligenți și sclipitori ar fi, nu mai este suficientă pentru a le aborda cu șanse reale de succes. Numai prin valorificarea puterii combinate a creierelor tuturor salariaților săi, o firmă poate face față turbulenței și constrângerilor mediului ambiant. Aceasta este cauza pentru care marile noastre companii asigură salariaților de trei sau patru ori mai multă pregătire decât dumneavoastră; aceasta este rațiunea pentru care noi realizăm în cadrul firmei schimbări și comunicații atât de intense, așa se explică
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Nu poți defini brandul de angajator fără a te plasa în orizontul brandingului, al comunicării, al relațiilor publice, al marketingului și al managementului de resurse umane. În aceste condiții, o abordare cât mai onestă a domeniului său de definiție, a constrângerilor teoretice, metodologice și a rezultatelor trebuie să se constituie într-un overview asupra tuturor aspectelor pe care tocmai le-am evocat. Vom trata conceptul analizând fiecare element al puzzle-ului astfel încât, la final, să avem un tablou al interdependențelor și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
angajații. Preocuparea pentru bunăstarea lor în carieră, în plan personal, din perspectiva siguranței și securității locului de muncă, se adaugă portofoliului responsabilității corporative. Evident că aceste acțiuni îi aduc avantajul de angajator puternic și dorit, dar sub cea mai aspră constrângere și anume aceea ca faptele sale să fie bazate pe adevăr, pe valori și promisiuni respectate. Promisiunea respectată este cea mai ieftină și mai eficientă metodă. Cam așa sună principiile sau pur și simplu sfaturile atunci când vine vorba despre cum
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
câștiguri rapide; altfel, dacă nu investesc o bună parte de profit în cercetare, ei riscă să ajungă la faliment. La fondul descris mai sus se adaugă faptul că, atunci când o stare pare a se stabiliza, se anunță imediat o nouă constrângere, o nouă provocare. În plus, se constată că majoritatea organizațiilor nu au o atitudine reactivă la schimbare, încercând să se adapteze din mers; rețeta supraviețuirii lor este însă atitudinea proactivă, care constă în cercetare și în previziune pe baza unei
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
viitoarea mireasă a avut idee pentru a oficializa relația. "M-a frapat, căci este un om extraordinar de inteligent și privește această căsătorie ca având posibilitatea să aparțină cuiva, însă să aibă toată libertatea. Să fim soț și soție fără constrângeri”, a declarat Marian Ionescu (50 de ani) pentru Libertatea.
Marian Ionescu, liderul formației Direcția 5, se căsătorește. Vezi cine este aleasa by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/71834_a_73159]
-
la sinucidere. Osmanescu intră în conflict cu Tutilă Unu, iar puterea și pozițiile politice ale amândorura se clatină. Simțindu-se amenințat de "însuși Marele nostru Sultan", Tutilă va fugi în străinătate. Omar Caimac va suferi și el impactul cu o constrângere locală de a muta bustul lui Marx din clădirea partidului acasă la Candid, iar acest impact îi va cauza probabil infarctul fatal. Desideriu Candid va fi urmărit de Securitate, va fi prelucrat în conferințe speciale, hărțuit, împreună cu soția lui, singura
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
mamei. Articolul demascator contra celui autosurghiunit, apărut în "Glasul Patriei", deși semnat cu numele ei, nu știa cine l-a scris. Era sigură doar că autorul articolului avea acces la dosarele ei de condamnată și a folosit mărturii smulse sub constrângere, deci neprobatoare. În acest context represiv, opera proprie i-a fost întreruptă de diriguitorii culturnici, care nu voiau să o recupereze în noul context istoric. Voica, 1929, a apărut la "Viața Românească" în 1924. Romanul va fi augmentat în aceeași
Proza Henriettei Yvonne Stahl by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8761_a_10086]
-
dacă nu chiar în același plan - cu presiunea continuă a mediului social, formatat de contextul istoric. Altfel spus, interioritatea devoalată și disecată aici, cu o luciditate care i-ar fi plăcut lui Camil Petrescu nu reprezintă o zonă secretă sustrasă constrângerilor exterioare, o insulă supraînălțată sau, mai bine, scufundată sub apele reziduale, fetide ale Epocii de Aur. Psihologia protagonistei nu mi se pare una "etanșă", autosuficientă, abisală în sensul postdostoievskian al romanelor lui Nicolae Breban. Lumea interioară apare ca deformată de
Sectorul suflete (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8780_a_10105]
-
ca libertatea de gândire, de imaginație, de atitudine să fie un atribut al meu pe care să-l aplic în viața de toate zilele; (...) nici eu nici Anne n-am privit căsătoria ca pe o instituție tradițională, aflată sub semnul constrângerilor și al posesiunii, ci amândoi am văzut în ea o formă de reciprocă oglindire, de reciprocă punere în valoare și regenerare" (p. 91). Dincolo de acțiunea propriu-zisă, cu plusurile și minusurile ei, romanul lui Gabriel Chifu se pretează de minune unui
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8813_a_10138]
-
de intrare zgomotoasă în arenă, menită nu numai a atrage atenția ci și a da curaj eului creator prin sine însuși, a-l autostimula prin maniera incandescentă de care se arată capabil. Imaginile sunt dionisiace, bolborosesc într-un mediu de constrîngeri și destinderi senzoriale succesive, ca o bogată virtualitate a unei zămisliri. Asocierile sînt dure, emanînd o energie primară bine regizată.Poetul își arată, ca să zicem așa, mușchii, bicepșii metaforici bine încordați: "Pe o blană de lup ne-am desenat sîngele
Miza spirituală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8810_a_10135]
-
e aceeași: nu există discurs despre trecut care să nu fie impregnat de ideologia prezentului. Deosebirea apare doar în privința gradului de impregnare, dar în nici un caz în ceea ce privește prezența sau absența ei. Chiar și un autor care vrea să scape de constrîngerile opticii dominante nu va reuși decît în anumite limite. Iar motivul ține mai puțin de înclinația servilă de a fi pe placul celor puternici, cît mai mult de neputința de a-ți depăși epoca și spiritul ei. Toți trăim în
Un autor inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8858_a_10183]