2,278 matches
-
fapt este explicabil, pe de o parte, prin permisivitatea și receptivitatea tinerilor față de ceea ce este nou, iar, pe de altă parte, datorită coextensivității imaginative și identificării care se realizează Între tânăr și „puterea” (efectivă sau simbolică) a „mașinii”. Apariția unui construct nou afectează Într-un fel stabilitatea intrapsihică, panoplia abilităților și comportamentelor țesute În jurul caracteristicilor purtate de acel instrument. Aparatul clasic de fotografiat, de pildă, presupunea formarea unor abilități de manevrare, de calcul, de focalizare, de Încadrare, de temporizare etc. În
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de fapt. Tăria unui om o vezi atunci când este aruncat (de circumstanțe, de alții sau de sine) pe povârnișuri, și mai puțin când este cocoțat pe culmi. Să nu uităm că și ideea de slăbiciune este o reprezentare relativă, un construct ce se poate modifica. Nu Întotdeauna a fi puternic este un lucru bun, iar a fi slab e ceva rău. O spune chiar Mântuitorul: Fericiți cei săraci cu duhul, că a lor este Împărăția cerurilor. Fericiți cei ce plâng, că
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
un subiect să intre Într-un raport normal cu altcineva. Suntem foarte mirați de faptul că o astfel de valoare comportamentală a fost trecută cu vederea de acest cadru teoretic. Poate și din cauza complexității acestei conduite, poate datorită „miopiei” unor constructe teoretice care nu „văd” decât realități convenabile (ușor de descris și de descifrat), dar poate și datorită unor cauze „ideologice”, pentru că, vezi doamne, știința nu se ocupă de chestiunile „obscure” (ca să nu zic „obscurantiste”). În schimb, literatura creștină a abordat
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
la scară istorică se pot decripta anumite „Înțelesuri” ale macroevenimentelor. Ne interesează să depistăm resursele timpului discursiv, cel de acum și de aici, care ne macină, ne irosește, ne dilată sau ne contractă memoria și care poate dobândi semnificație În funcție de constructele valorificate (cuvinte, acte motorii, impresii, trăiri, regăsiri, tăceri etc.) sau de indici suplimentari, cum ar fi succesivitatea, accelerarea, temporizarea, dozarea pauzelor. Dacă timpul cronic este unidirecțional - trecut, prezent, viitor -, cel discursiv se poate replia pe mai multe axe. Spațiul odihnitor
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
se transmit mesaje specifice, ni se semnifică niște valori, ni se sugerează traiecte de acțiune etc. prin felul cum este dimensionat universul discursiv respectiv de către actantul principal, preotul care vorbește În fața enoriașilor. O astfel de ipostază este ea Însăși un construct deschis, la ea având acces mai multe categorii de receptori cu grade de cultură, motivații și expectanțe diferite. Pastorala scrisă și prezentată de un ierarh este o altă ipostază a discursivității religioase care va „afecta” alte niveluri psihocomportamentale sau straturi
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
că suntem ființe mai ales întrebătoare, ale căror răspunsuri se află încă sub zodia nehotărârii, a spaimelor și trăirilor noastre ancestrale. Reafirmăm părerea lui Sedlacek că " Această credință își păstrează puterea și în economia de azi. Omul economic este un construct mecanic care funcționează după principii matematice infailibile și prin acțiuni pur mecanice, iar economiștii sunt capabili să-i explice până și cele mai intime motivații"831. Savantul român Spiru Haret, la rândul său, "a conceput socialul ca parte intrinsecă a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sine, este modul de a gândi specific ființei colective”<footnote Durkheim, Émile, Le Suicide, PUF, Paris, 1983, p. 333 (a se vedea Lallement, Michel, Istoria ideilor sociologice, vol. 1, Editura Antet, București, 1998, p. 178). footnote>. „Omul religios” este un construct elaborat de omul de știință, care surprinde modul specific de comportare a unui individ bazat pe valorile umaniste ale creștinismului și care concepe lumea ca fiind supusă voinței divine. Prin aceasta, criteriile de decizie vor purta amprenta specifică a celui
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
cele de „capital uman”, „managementul competențelor negociate”, „managementul antroprocentric”, „dimensiunea umană” a organizațiilor, „factorul uman” etc. Din practica bogată acumulată în managementul resurselor umane putem desprinde o serie de caracteristici ale resurselor umane, dintre care menționăm: 1) Natura lor de construct managerial. Așa cum am arătat, cu același personal se pot concepe, realiza și folosi o mare diversitate de resurse umane în conformitate cu viziunea managerului asupra activității generale a organizației. În cadrul aceleiași organizații se pot concepe diverse resurse umane în raport cu schimbările paradigmatice ale
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
aspecte care nu influențează direct strategia pe care o va practica) factorii și procesele mediului, le va ierarhiza, oferind o structură de criterii prin care se va elabora contextul strategiei managementului resurselor umane. Contextul strategiei managementului resurselor umane reprezintă un construct managerial prin care elementele proprii mediului (intern și extern) sunt selectate și ierarhizate, astfel încât să devină o condiție esențială în proiectarea unui tip de resursă umană și de strategie în managementul acesteia. Elaborarea strategiei managementului resurselor umane În elaborarea strategiei
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
plan secund, tratarea diverselor tipuri de ceremonii este sumară și incompletă (spre exemplu, În mod neașteptat, Catherine Bell ignoră un rit de amploarea pelerinajului!). În schimb, literatura de specialitate cunoaște nenumărate lucrări consacrate diverselor tipuri de comportamente rituale sau de constructe mitice. Cele mai multe sunt descrieri etnografice ale manifestărilor simbolice specifice unui colectivități sau unui grup de colectivități. Altele sunt Încercări de a extinde aria teoretică și de a Îngloba aceste descrieri, prin comparație și prin abstractizarea trăsăturilor comune, Într-o clasă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
utilizarea relicvelor etc.), ale sacrificiilor și ofrandelor, ale riturilor de trecere (inițieri și probe de consacrare) și ale sărbătorii. De asemenea, miturile eroice conțin structuri epice din miturile cosmogonice, escatologice și etiologice. Pentru a permite Înțelegerea morfologiei complexe a acestor constructe simbolice, am renunțat, În mod programatic, la relativizarea categoriilor constitutive, prin operațiile specifice antropologiei critice: a) sublinierea caracterului local al fiecărui context și a imposibilității traducerii exacte, În plan lingvistic, și adecvate, În plan conceptual, a faptelor consemnate pe teren
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
configurat, noi am preluat și dezvoltat un ansamblu de sensuri, care exprimă și depun mărturie despre o istorie semantică Întortocheată, plină de confruntări și de răsturnări de Înțelesuri, despre numeroase dezacorduri Între accepțiuni diferite și despre judecăți de valoare și constructe culturale specifice unor epoci și curente de gândire. Prelungirea până În contemporaneitate a moștenirii Greciei antice Înseamnă că cercetătorii moderni „au rămas cumva În interiorul tradiției clasice”, astfel Încât ei „au privit și au văzut miturile cu ochii grecilor Înșiși” (J.-P. Vernant
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care ființe fantastice au creat acele fenomene - și Încearcă să construiască un alt tip de discurs explicativ, bazat pe capacitatea individului de a observa diferite lucruri, de a evalua critic informațiile (proprii sau ale altora), de a le corela În constructe abstracte coerente și de a le susține prin argumentare. Altfel spus, recursul la tradiție este Înlocuit de două instanțe, ambele Întemeiate pe folosirea reflecției critice: interogația individuală asupra unei probleme și dezbaterea ei publică. Nu este aici locul pentru a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
p. 33). Astfel, Platon va goli mythos-ul de orice substanță și de orice sens (fie el și mincinos) specifice. Mitul nu mai are un referent propriu (o lume, niște personaje și o sumă de acțiuni aparte), nu mai este un construct cultural autonom, validat de o tradiție și, eventual, de un anumit prestigiu. El devine un repertoriu de semne, care pot fi folosite În mod liber În diverse constructe culturale și care dobândesc, de fiecare dată, alte sensuri - aceeași povestire capătă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
niște personaje și o sumă de acțiuni aparte), nu mai este un construct cultural autonom, validat de o tradiție și, eventual, de un anumit prestigiu. El devine un repertoriu de semne, care pot fi folosite În mod liber În diverse constructe culturale și care dobândesc, de fiecare dată, alte sensuri - aceeași povestire capătă o valență În tragedie, alta Într-un poem, alta Într-un discurs politic și alta Într-un dialog filosofic. Esența mythos-ului rezidă acum În calitatea relației pe care
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Definiții generaletc "Definiții generale" Eforturile de definire a mitului se lovesc de o triplă dificultate: a) multiplele definiții ale mitului conturează un câmp conceptual fluid și deseori contradictoriu; b) referentul acestui concept este neclar, deoarece segmentele culturale În care apar „constructe” etichetate drept mituri sunt extrem de eterogene: culturi „exotice” plasate pe toate meridianele planetei, culturi „antice” de mult dispărute, culturi folclorice de o mare varietate, culturi populare În continuă transformare, sfera industriilor culturale (filmul, televiziunea, presa scrisă, sistemul publicitar, muzica etc.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acestui corpus (școala mitologică evoluționistă, difuzionistă, ritualistă etc.). În felul acesta, termenul denumește două tipuri de fenomene culturale diferite și două corpusuri diferite (unul de texte narative, ficționale, culese și ordonate după criterii istorico-geografice - așa-numitele „cataloage” - și altul de constructe științifice, clasificate după criteriul metodei de cercetare și al concepției teoretice subiacente). Implicit, ia două atitudini diferite: „Prima mitologie culege miturile, a doua reflectează asupra lor” (J. Pépin, 1958, p. 33). Pentru că nu poate fi culeasă, În integralitatea ei, direct
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
poate fi culeasă, În integralitatea ei, direct, pe un anumit teren (dintr-o societate „primitivă”, „folclorică” sau din „arhivele” civilizațiilor antice), mitologia nu apare În fața cercetătorului ca o evidență etnografică (asemenea mitului sau actelor rituale), ci, mai degrabă, ca un construct secund, produs de un proces de organizare și interpretare, construct care Își ascunde Însă cu grijă caracterul elaborat și care se prezintă ca fenomen originar, „autentic”. Este Însă greu să vorbim de o mitologie În afara unui efort, al unei anumite
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
teren (dintr-o societate „primitivă”, „folclorică” sau din „arhivele” civilizațiilor antice), mitologia nu apare În fața cercetătorului ca o evidență etnografică (asemenea mitului sau actelor rituale), ci, mai degrabă, ca un construct secund, produs de un proces de organizare și interpretare, construct care Își ascunde Însă cu grijă caracterul elaborat și care se prezintă ca fenomen originar, „autentic”. Este Însă greu să vorbim de o mitologie În afara unui efort, al unei anumite elite (clericale, literare, filosofice sau științifice), de a construi un
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mitologie În afara unui efort, al unei anumite elite (clericale, literare, filosofice sau științifice), de a construi un corpus coerent, sintetic, semnificativ, dar exterior modului „natural”, obișnuit, de manifestare a elementelor sale componente. Mitologiile nu există decât În forma unor asemenea constructe elaborate și „artificiale”. Altfel spus, ele sunt „inventate”, În sensul că presupun o atitudine detașată (care elimină credința În adevărul miturilor), un interes ideologic (conștiința unei „misiuni”) și un efort taxonomic și interpretativ (care presupune o voință de ordonare, clasificare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ale mituluitc "Note constitutive ale mitului" Forma de exprimare Așa cum succint se exprimă J. Fontenrose (1971, p. 54), „pentru cercetătorul serios al mitului regula este următoarea: dacă nu există poveste, atunci nu există mit”. Ceea ce Înseamnă că mitul apare În constructe bazate pe mecanismele narative, constructe ordonate În jurul unei intrigi. Conform definiției clasice a lui Aristotel, o intrigă conduce la organizarea materiei (evenimente și personaje) Într-o structură care are Început, mijloc și sfârșit. Într-un asemenea construct, relația dintre un
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mitului" Forma de exprimare Așa cum succint se exprimă J. Fontenrose (1971, p. 54), „pentru cercetătorul serios al mitului regula este următoarea: dacă nu există poveste, atunci nu există mit”. Ceea ce Înseamnă că mitul apare În constructe bazate pe mecanismele narative, constructe ordonate În jurul unei intrigi. Conform definiției clasice a lui Aristotel, o intrigă conduce la organizarea materiei (evenimente și personaje) Într-o structură care are Început, mijloc și sfârșit. Într-un asemenea construct, relația dintre un „Înainte” și un „după” organizează
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mitul apare În constructe bazate pe mecanismele narative, constructe ordonate În jurul unei intrigi. Conform definiției clasice a lui Aristotel, o intrigă conduce la organizarea materiei (evenimente și personaje) Într-o structură care are Început, mijloc și sfârșit. Într-un asemenea construct, relația dintre un „Înainte” și un „după” organizează conținutul, dă un sens și explică răsturnarea pe care o va cunoaște situația inițială la sfârșitul povestirii. Astfel, ceea ce se petrece la Început (faptul că Prometeu i-a păcălit pe zei) devine
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dezvoltate (magii persani, astrologia, alchimia), separată de practica religioasă și transformată În sistem simbolic de sine stătător. Prelungind această distincție am putea include În acestă a doua categorie și cultele magice (voodoo, cargo cult, ghost dance, macumba, neopăgânismul) - și ele constructe culturale complexe. În comunitatea antropologilor și a specialiștilor În istoria religiilor, nu numai defințiile și tipologiile sunt imprecise, contestate și reconfigurate permanent: nu există un acord nici În ceea ce privește elementele componente ale sistemului magic. Unii autori folosesc adesea termenii magie și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
explică reacțiile etnocentriste, deseori violente, ale celor din afara sistemului cultural În care funcționează actele de vrăjitorie, reacții care au variat de la disprețul superior (fie el al filosofilor din Antichitate, fie al intelectualilor moderni), până la reprimarea sângeroasă (pentru felul În care constructele vrăjitoriei topesc teme mitice arhaice vezi M. Eliade, 1976, sau C. Ginzburg, 1996). Dacă dinamica internă a vrăjitoriei este proiectivă (anumite acte magice sunt performate pentru atingerea unui anumit țel), dinamica socială a vrăjitoriei se Întemeiază pe o mișcare retroactivă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]