977 matches
-
mișcării, lui Ilarie Voronca. Analiza textelor sale programatice a evidențiat, rînd pe rînd, În publicistica de la revistele 75 H.P., Punct și Integral, apoi de la unu, spații de confluență ale unor idei emanate fie dinspre dadaismul tîrziu, futurism și, mai ales, constructivism, fie - prin rapide ajustări și adaptări ale primelor adeziuni, dinspre suprarealism. Fapt remarcabil, atari remodelări n-au căpătat un aspect „dramatic”, realizîndu-se În genere prin contaminări progresive, pe temeiul mai degrabă al unor constante caracteristice pentru „starea de spirit” avangardistă
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
este În concepția lui North rezultatul rațional al minimizării costurilor tranzacționale, ci al unui proces de construcție În care actorii implicați operează cu o cunoaștere imperfectă a realității. Concepția lui North se depărtează astfel de realismul economic, apropiindu-se de constructivismul sociologic și de sociologia cunoașterii. Neoinstituționalismul economic reprezentat de R. Coase (1937, 19601), O.E. Williamson (1981, 1991, 1993) sau D.C. North (1981, 1990) echivalează cu o schimbare de paradigmă În economie. Economiștii pleacă de la asumpția că actorii sunt utilitariști
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
educatori, când se urmărește să se ajungă la aceleași finalități. Cel puțin din aceste motive, tehnicile de operaționalizare puse la punct de pedagogia prin obiective au Încă relevanță crescută În activitățile didactice. c) Al treilea model aduce În prim-plan constructivismul care revine la „mentalism” (considerat că poate combate behaviorismul) și se interesează de ceea ce se petrece În acea „cutie neagră”, păstrându-și focalizarea pe elevul aflat În procesul de Învățare. Diferența față de modelele precedente constă În noul statut al erorii
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
să cunoască și limba în care s-a produs chestionarul, dar, oricum, să aibă comportamentul flexibil al unui bun operator (vezi infra, „Probleme de organizare a cercetării”). Calitativiștii zeloși neagă eficiența conceptului de validitate și, în spiritul mizei absolute pe constructivismul social, pe relaxarea academicului și științificului în lumescul firesc, propun în locul validității verosimilitatea. Neintrând aici din nou în discuții de principiu în legătură cu exagerările constructivist-interpretativiștilor și neangajând contradicțiile și paradoxurile la care se ajunge fără recunoașterea unui referențial ontic, vom spune
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
explicație mai voluntaristă decât cel asociat cu teoria instituționalistă. Lucrarea de față se inspiră în mare măsură din teoria constructivistă pentru a elabora un argument privind caracterul distinct al sistemului internațional după Războiul Rece. Potrivit uneia dintre principalele critici la adresa constructivismului, acesta este nepotrivit într-o analiză empirică a politicii mondiale. Primul val de literatură constructivistă încearcă să răspundă acestei caracterizări demonstrând utilitatea teoriei constructiviste în evidențierea unor aspecte specifice ale relațiilor internaționale (Katzenstein, 1996). Cu toate acestea, deocamdată, constructivismul nu
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
la adresa constructivismului, acesta este nepotrivit într-o analiză empirică a politicii mondiale. Primul val de literatură constructivistă încearcă să răspundă acestei caracterizări demonstrând utilitatea teoriei constructiviste în evidențierea unor aspecte specifice ale relațiilor internaționale (Katzenstein, 1996). Cu toate acestea, deocamdată, constructivismul nu a reușit să conteste afirmațiile realiste privind tiparele de ansamblu ale formării alianțelor în sistemul internațional. Lucrarea de față încearcă să abordeze în mod direct această limitare pornind de la asemănările dintre afirmațiile constructiviste și analizele realiste clasice/neoclasice ale
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de state cu înclinație către interdependență și normele păcii democratice (Wendt, 1999). Nu toți constructiviștii îl urmează pe Wendt, și nu există neapărat o afinitate între argumentele constructiviste și cele liberale. Cu toate acestea, lucrarea amintită subliniază complementarități distincte între constructivismul lui Wendt și intuițiile direcției sociologice din tradiția liberală. Așadar, vom folosi intuițiile lui Wendt pentru a produce o formulare a teoriei liberale mai sistemică decât cele existente în rândul formulărilor ortodoxe ale păcii democratice. Recunoaștem că dinamica socializării cunoaște
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
fi înțeles ca o teorie științifică socială non-utopică și non-ideologică a relațiilor internaționale, care are un statut egal sub aspect analitic atât cu realismul, cât și cu instituționalismul (Moravcsik, 1997, p. 513). Totuși, recursul la afinitățile dintre liberalismul sociologic și constructivismul lui Wendt prezintă capcane potențiale. Potrivit unei critici la adresa lui Wendt, abordarea lui se bazează pe termeni teoretici dificil de definit (Keohane, 1989b; Keohane, 2001). Totuși, într-un studiu recent, Alderson face un exercițiu conceptual de "deminare", care facilitează aplicarea conceptelor
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
o aplicare mai sistematică a ideilor lui la sistemul internațional emergent. Finnemore și Sikkink (1998) reprezintă un alt precedent care indică afinități între dinamica socializării și aliniere. În loc să fie influențați de literatura despre pacea democratică, Finnemore și Sikkink pleacă de la constructivism. Totuși, afirmațiile lor fac trimitere la teme incluse într-o formulare sistemică a teoriei liberale (Mitchell, 2002). Finnemore și Sikkink afirmă că influența normelor poate fi înțeleasă în termenii unui proces cu trei etape: apariția normei; acceptarea normei (cascada normei
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sistemul internațional în perioada 1989-1999. La rândul lor, aceste informații noi pot influența marile teorii care modelează felul în care înțelegem sistemul internațional emergent (Keohane ș.a., 1993, p. 19). Capitolul 2 Reevaluarea logicii anarhiei Raționalitate versus reflexivitate Pornind de la intuițiile constructivismului și de la încercările recente de a dezvolta un model liberal al relațiilor internaționale, acest capitol compară neorealismul, instituționalismul și liberalismul în termenii modului de conceptualizare a alcătuirii și dinamicii sistemului internațional. SE argumentează că unii reprezentanți de marcă ai instituționalismului
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
așa cum s-a întâmplat cu instituționalismul alegerii raționale al lui Keohane. În mod similar, instituționalismul alegerii raționale prezintă o evaluare aparte a funcționării regimurilor internaționale. Descrierea regimurilor ce decurge din această evaluare nu neagă existența unor alternative care pornesc de la constructivism și variante ale realismului. Totuși, ea se concentrează asupra abordării alegerii raționale a regimurilor pentru că această perspectivă încearcă să ofere o alternativă paradigmatică la neorealism. Aceste precizări ne ajută să evităm problemele ce ar putea fi asociate cu compararea inadecvată
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
cu explicația unui grad de învățare complexă de partea unităților. Totuși, întrucât cadrul raționalist are o orientare reproductivă, el poate subestima sfera în care este posibilă schimbarea culturală în interiorul sistemului internațional. Modelul liberal Această secțiune reformulează teoria liberală în lumina constructivismului. Ultima încercare importantă de a dezvolta un model liberal al sistemului internațional îi aparține lui Moravcsik. În acord cu Moravcsik, abordarea prezentată aici asumă că liberalismul poate fi considerat o teorie sistemică distinctă, care face afirmații generale despre comportamentul internațional
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
statelor să aibă o prioritate cauzală în raport cu structura culturală a sistemului internațional. Această formulare pleacă de la intuiții constructiviste și susține că Moravcsik trece cu vederea o dimensiune sistemică centrală pentru direcția sociologică din tradiția liberală. Cu toate acestea, eticheta de "constructivism" este evitată în favoarea unei terminologii ce recunoaște conținutul normativ liberal al dinamicii socializării. În particular, această formulare a teoriei liberale propune ipoteza că normele culturale asociate cu pacea democratică pot să genereze efecte de socializare care le încurajează răspândirea în
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
liberal al dinamicii socializării. În particular, această formulare a teoriei liberale propune ipoteza că normele culturale asociate cu pacea democratică pot să genereze efecte de socializare care le încurajează răspândirea în sistemul internațional. Atât susținătorii liberalismului, cât și cei ai constructivismului recunosc afinitățile dintre aceste poziții (Wendt, 1992, p. 394; Moravcsik, 1997, pp. 539-540). Deși ce este influențată de încercarea lui Moravcsik de a sistematiza liberalismul, această descriere pleacă de la constructivism pentru a stabili o formulare modificată, ce acordă mai multă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în sistemul internațional. Atât susținătorii liberalismului, cât și cei ai constructivismului recunosc afinitățile dintre aceste poziții (Wendt, 1992, p. 394; Moravcsik, 1997, pp. 539-540). Deși ce este influențată de încercarea lui Moravcsik de a sistematiza liberalismul, această descriere pleacă de la constructivism pentru a stabili o formulare modificată, ce acordă mai multă importanță rolului dinamicii socializării și schimbării culturale în sistemul internațional. Datorită concentrării asupra structurii culturale a sistemului internațional ca variabilă cheie ce afectează comportamentul statelor, statutul anarhiei în teoria liberală
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
J. (1991) Myths of Empire: Domestic Politics and International Ambition, Cornell University Press, Ithaca, NY. Soesastro, H. (1995) "ASEAN and APEC: Do Concentric Circles Work?", Pacific Review, pp. 8, 475-493. Sterling-Folker, J. (2000) "Competing Paradigms or Birds of a Feather: Constructivism and Neoliberal Institutionalism Compared", International Studies Quarterly 44, 97-119. Stockwin, J.A.A. (1997) "Reforming Japanese Politics: Highway of Change or Road to Nowhere?" în T. Inoguchi și P.C. Jain (coord.) Japanese Politics Today, Macmillan, Melbourne, pp. 75-91. Stuth, R.
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
57, 64-65, 72, 127, 133, 158 Comunism / 72, 121, 132 Conferința Interguvernamentală de la Amsterdam (IGC) / 81, 87 Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa (CSCE) / 82, 85, 90, 107 Consiliul de Cooperare al NATO (CCNA) / 85, 90 Consiliul European / 87 Constructivism / 37, 39, 41, 55, 61, 63-64 vezi și modelul liberal al sistemului internațional; socializare Cooper, Robert / 73 Cooperarea Economică Asia-Pacific (APEC) / 101, 107, 130 Coreea de Nord / 100, 102, 123, 126, 174 China / 102-103, 123 programul nuclear / 100, 102, 126, 174 sancțiuni
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și, într-un mod mai general, despre specialiștii în istoria artei ("La certification de la valeur de l'art. Experts et expertises", în Annales ESC, nr. 6, noiembrie-decembrie 1993, pp. 1421-1445); cercetările lui Bessy și Chateauraynaud, care încearcă să depășească un "constructivism abstractizant", o expertiză intelectuală. • Dreptul În activitatea lor de calificare a actelor (infracțional, criminal, intenționat), a oamenilor sau a lucrurilor, ceea ce re-prezintă sarcina fundamentală a dreptului, juriștii mobilizează, de asemenea, cunoștințe. De aproximativ un secol, ei încearcă, la fel ca
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de ea. Ne gândim și la Goffman (interacțiunile față în față) sau la Bourdieu (învățarea "prin corp"). În domeniul artistic, Christian Bessy și Francis Chateauraynaud (1995) au propus o reflecție asupra producerii probelor de autenticitate a obiectelor vechi. După ei, constructivismul (în care îi includ pe Bourdieu și Panofsky, pe linia lui Kant) insistă într-un mod prea exclusiv pe reprezentări (rațiuni sau valori), în detrimentul corpurilor. Ei disting patru tipuri de "probe" decisive pentru a se ajunge la calificarea unui obiect
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
fapt îi determină să-și interzică orice întrebare despre categorii, orice anchetă asupra muncii care a fost necesară pentru elaborarea lor. Nu este vorba de o eroare în sens științific, ci mai degrabă de o opțiune care pare ireconciliabilă cu constructivismul: " În lipsa uneia mai corecte, adoptăm aici denumirea utilizată de galerii" (Moulin, 2000, p. 26). În același spirit, unii economiști ai culturii scriu: Într-un sens mai restrâns, apropiat, în fapt, de delimitările administrative adoptate în majoritatea țărilor dezvoltate, cultura nu
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
bunurilor. Becker a refuzat întotdeauna să folosească definițiile instituționale (produse pentru întocmirea statisticilor), percepute drept convenții dominante. Problema nu este atât să se știe de ce (teoria "câmpului"), cât prin cine și cum apar definițiile (teoria "lumilor"). Interacționismul, care este un constructivism, se înscrie aici în siajul teoriei critice a Școlii de la Frankfurt, contrar a ceea ce se poate afirma ici și colo, prin faptul că refuză să participe la reproducerea unei ordini sociale (cf. Max Horkheimer, Théorie traditionelle et théorie critique, Gallimard
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
este atitudinea de suspendare a oricărei luări de poziție sau judecăți de valoare în materie științifică. Cognitiv: ansamblu de operațiuni ale minții necesare pentru a acționa. Cognitivismul cercetează ceea ce motivează acțiunea în privința cunoștințelor, logicii, categoriilor și reprezentărilor mentale ale subiectului. Constructivism: se opune obiectivismului: realul nu este un dat, ci o construcție. Individul participă prin acțiune (individuală și colectivă), prin reprezentările sale și prin limbaj la producerea socialului. Contracultură: acest concept descrie fenomenele de subversiune, de opoziție sau de rezistență la
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
191, 208, 233-235, 240. Conflict, 120, 151, 192, 217, 267, 297, 299. Conservare, 48, 71, 200, 224, 236-239, 252, 272, 295-297. Conservator, 101, 114, 173, 178, 190, 226, 238. Consiliu de Stat, 203, 206. Constrângere, 170, 182, 212, 281, 293. Constructivism, 51, 55, 61, 249, 262-263. Consum, 66-67, 76, 78, 86-91, 98, 101, 107, 109, 128, 129, 135, 138, 148, 152, 193, 201, 236, 249, 263-264, 275-276, 284, 287. Contract, 17, 104, 179, 184, 205, 208, 225, 229, 245, 266. Contractualizare
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
particulare. Această caracterologie naivă e inacceptabilă. În joc sunt locul real al elevului în școli și, mai general, procesul educațional într-o societate. Trebuie să ne plasăm la intersecția a două modele sociologice, care se întâlnesc tot mai mult în cadrul constructivismului, în ciuda aparenței ireconciliabile. Pe de o parte, greutatea unei lente emergențe a rolurilor și concepțiilor sociale care au construit școala și, mai general, educația într-o societate dată, cu care trebuie să se pună de acord. Pe de alta, o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nici un fapt cunoscut care să nu aibă la bază o teorie care să-i confere sens. Așadar, Holsti a considerat foarte corect teoriile ca fiind însăși condiția cunoașterii. Aceasta este o interpretare conformă concepției lui Kuhn și poate fi numită constructivism epistemologic. Numai că ultima parte a citatului susține că diferențele dintre paradigme sînt rațional analizabile, și nu o chestiune de gestalt. Dar dacă e ca paradigma să fie mai mult decît un alt nume pentru teorie, înseamnă că logica unei
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]