1,579 matches
-
de la inabilitatea realiștilor de a explica fenomene particulare pentru a arăta semnificația cauzală a factorilor ideaționali, precum credințele, normele, valorile, cultura în determinarea anumitor evenimente. În timp ce majoritatea constructiviștilor au susținut atât folosirea perspectivei pozitiviste, cât și a celei post pozitiviste, constructiviștii convenționali, conduși de către Wendt, s-au mutat gradual către agenda de cercetare pozitivistă. În plus, aceștia și-au publicat opera în revista International Security, cea mai prestigioasă revistă a studiilor de securitate, adoptând adesea modelul studiilor de caz tradiționaliste.166
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
convenționali, conduși de către Wendt, s-au mutat gradual către agenda de cercetare pozitivistă. În plus, aceștia și-au publicat opera în revista International Security, cea mai prestigioasă revistă a studiilor de securitate, adoptând adesea modelul studiilor de caz tradiționaliste.166 Constructiviștii convenționali s-au axat pe studiile de caz istorice, aplicate în serviciul unui argument teoretic general, nefiind influențați în mod deosebit de evenimente contemporane decât într-o mică măsură (ex. implicațiile sfârșitului Războiului Rece pentru NATO167, problematica intervențiilor umanitare 168). Din
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
când acestea pot fi eficace, iar militarii sunt pregătiți să le folosească? La aceste întrebări nu se poate răspunde în termeni realiști, ci doar printr-o analiză ideațională care trasează geneza și evoluția normelor.169 Un al doilea grup de constructiviști convenționali au abordat problematica politicii externe a anumitor state sau instituții. Aceste studii indică fenomene care nu pot fi explicate prin intermediul teoriilor neorealiste, argumentând că este necesar un nivel al explicațiilor cuprins de variabila ideațională. Analiza lui Kier cu privire la doctrina
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
lui Kier cu privire la doctrina militară franceză susține că alegerea între o doctrină ofensivă sau defensivă poate fi explicată printr-o combinație a preocupărilor civile vizavi de puterea militară și cultura militară în sine.170 1.4.2. Studiile de securitate constructiviste critice Constructiviștii critici susțin că abordările constructiviste convenționale reifică statul ca obiect al analizei și că acest lucru presupune privilegierea normativă a statului ca obiect de referință al securității. Din punct de vedere epistemologic, constructivismul critic atrage atenția asupra orientării
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
cu privire la doctrina militară franceză susține că alegerea între o doctrină ofensivă sau defensivă poate fi explicată printr-o combinație a preocupărilor civile vizavi de puterea militară și cultura militară în sine.170 1.4.2. Studiile de securitate constructiviste critice Constructiviștii critici susțin că abordările constructiviste convenționale reifică statul ca obiect al analizei și că acest lucru presupune privilegierea normativă a statului ca obiect de referință al securității. Din punct de vedere epistemologic, constructivismul critic atrage atenția asupra orientării pozitiviste a
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
că alegerea între o doctrină ofensivă sau defensivă poate fi explicată printr-o combinație a preocupărilor civile vizavi de puterea militară și cultura militară în sine.170 1.4.2. Studiile de securitate constructiviste critice Constructiviștii critici susțin că abordările constructiviste convenționale reifică statul ca obiect al analizei și că acest lucru presupune privilegierea normativă a statului ca obiect de referință al securității. Din punct de vedere epistemologic, constructivismul critic atrage atenția asupra orientării pozitiviste a constructivismului convențional, deși este greu
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Adler teoretizează comunitățile de securitate ca fiind formate printr-un proces de jos în sus, pornind de la cetățeni, care ajung să înțeleagă că valorile sunt împărtășite cu cele ale altor cetățeni, din alte țări, oferind ca exemplu OSCE.173 Alți constructiviști sunt critici în privința asumpțiilor liberale, spre exemplu cu privire teoria păcii democratice. Ido Oren174 a susținut că recunoașterea unui stat ca fiind democratic a evoluat istoric, pe măsură ce SUA a identificat unele state ca inamice. Analiza făcută de Williams și Neumann
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
critic are afinități cu analizele lingvistice promovate de studiile privind pacea și se descrie pe sine însuși ca fiind o abordare mai profundă, discursivă, a identității și securității, apropiindu-se în anumite cazuri de post-structuralism. Semnificativ este faptul că majoritatea constructiviștilor critici care adoptă perspectiva lingvistică se reflectă în abordarea convențională pentru că nu discută conceptul de securitate. Aceștia aduc argumente în sensul susținerii ideii că multe concepte realiste, precum interesul național, sunt construite discursiv, prin reprezentări (ale statelor sau ale popoarelor
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
discursuri privind dezarmarea ar reorienta constituirea obiectelor, identităților și intereselor și, prin urmare, ce politici trebuie adoptate.181 Preocuparea față de construcția identității și față de legătura dintre reprezentări și politică demonstrează că sunt multe similarități cu post-structuralismul, dar există și diferențe. Constructiviștii critici examinează adesea jocurile de limbaj și discursurile dintr-o perspectivă logică sau ipotetică, mai puțin din perspectivă empirică, cum fac post-structuraliștii. În plus, concepția privind identitatea este mai mult constructivistă și mai puțin post-structuralistă. Constructiviștii critici vorbesc despre state
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
sunt multe similarități cu post-structuralismul, dar există și diferențe. Constructiviștii critici examinează adesea jocurile de limbaj și discursurile dintr-o perspectivă logică sau ipotetică, mai puțin din perspectivă empirică, cum fac post-structuraliștii. În plus, concepția privind identitatea este mai mult constructivistă și mai puțin post-structuralistă. Constructiviștii critici vorbesc despre state ca actori, nu ca subiecți constituiți discursiv, existând uneori suprapuneri între identitate și rol. Acest lucru implică faptul că identitatea este o caracteristică pe care o are un stat, spre deosebire de altul
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
dar există și diferențe. Constructiviștii critici examinează adesea jocurile de limbaj și discursurile dintr-o perspectivă logică sau ipotetică, mai puțin din perspectivă empirică, cum fac post-structuraliștii. În plus, concepția privind identitatea este mai mult constructivistă și mai puțin post-structuralistă. Constructiviștii critici vorbesc despre state ca actori, nu ca subiecți constituiți discursiv, existând uneori suprapuneri între identitate și rol. Acest lucru implică faptul că identitatea este o caracteristică pe care o are un stat, spre deosebire de altul, și care îl definește explicit
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
îl definește explicit. Pentru post-structuraliști identitatea este construită discursiv, iar statele (adică indivizii care vorbesc în numele statelor) construiesc și mobilizează identități pentru a legitima diverse politici externe, identitatea nefiind o entitate care să poată fi controlată. Pe de altă parte, constructiviștii critici stabilesc identitățile pe baza unor cuvinte sau concepte explicite găsite în textele examinate, iar post-structuraliștii sunt interesați de modul în care astfel de termeni sunt legați de identificări precum civilizat/barbar, vestic/oriental, democratic/despotic sau rațional/irațional.182
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
sau concepte explicite găsite în textele examinate, iar post-structuraliștii sunt interesați de modul în care astfel de termeni sunt legați de identificări precum civilizat/barbar, vestic/oriental, democratic/despotic sau rațional/irațional.182 CAPITOLUL 2 Identitatea, concept central în abordarea constructivistă Apariția numeroaselor mișcări naționalist-separatiste odată cu sfârșitul Războiului Rece a forțat specialiștii din relațiile internaționale să regândească statutul teoretic al identității (și culturii) în afacerile internaționale. În timp ce majoritatea curentelor principale din teoria relațiilor internaționale au recunoscut cu greu importanța identității, drept
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
odată cu sfârșitul Războiului Rece a forțat specialiștii din relațiile internaționale să regândească statutul teoretic al identității (și culturii) în afacerile internaționale. În timp ce majoritatea curentelor principale din teoria relațiilor internaționale au recunoscut cu greu importanța identității, drept categorie analitică, abordările reflectiviste, constructiviste, postpozitiviste, postmoderniste, poststructuraliste și feministe și-au preluat energia dintr-un interes susținut pentru această noțiune.183 Neorealismul și neoliberalismul au avut tendința de a pune identitatea "între paranteze", considerând-o exogenă proceselor și problematicilor avute în atenție 184, să
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
vorbit în termenii unei reveniri remarcabile a acestuia în domeniul teoriei relațiilor internaționale ca o consecință a deschiderii intelectuale din acest domeniu. Percepția multiplicității și a construcției sociale a realității sunt două motive centrale care au influențat această revenire, contribuția constructiviștilor fiind deosebit de importantă.190 În aceeași idee, Charlotte Epstein scrie că revenirea 'identității' în studiul politicii mondiale a fost coextensivă cu dezvoltatea constructivismului în relațiile internaționale 191, În parte identitatea oferă o perspectivă prin care să fie criticate școlile tradiționale
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
lămurirea unor fenomene subapreciate. Actualmente puține sunt studiile din relațiile internaționale care să nu înceapă cu semnalarea faptului că se pornește de la o înțelegere mai sofisticată a conceptului de identitate.192 Mulți cercetători asumă centralitatea conceptului de identitate pentru abordarea constructivistă, apreciind că aceasta este legată în mare măsură de explorarea și evaluarea chestiunii identitare în politica internațională. Astfel, în lucrările lor, Jepperson et al.193, Adler 194, Checkel 195, Hopf196, Katzenstein et al197, Price and Reus-Smit198, Ruggie 199, Guzzini 200
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de explorarea și evaluarea chestiunii identitare în politica internațională. Astfel, în lucrările lor, Jepperson et al.193, Adler 194, Checkel 195, Hopf196, Katzenstein et al197, Price and Reus-Smit198, Ruggie 199, Guzzini 200 consideră că acest concept este determinant pentru abordarea constructivistă.201 La fel, Maja Zehfuss, în privința constructivismului lui Wendt, consideră că identitatea este conceptul central în susținerea argumentului său sistemic 202, dar semnificația noțiunii de identitate este mai problematică decât pare la început, pentru că autorul nu oferă o prezentare satisfăcătoare
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Cooper 209 evidențiază câteva aspecte dificile cu privire la conceptul de identitate. Principala problemă adusă în discuție de acești autori este faptul că noțiunea de identitate a devenit prea ambiguă și amalgamată între înțelesurile hard și soft, între conotațiile esențiale și calificările constructiviste pentru a mai fi utilă în analiza socială. Critica acestora nu se axează pe categoria analitică a identității, cât pe eșecul intelectualilor de a explica ce anume înțeleg prin identitate, pe lipsa de rigoare în folosirea termenului și pe incoerențele
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
cauzal în susținerea reconstrucției Germaniei, ca resursă discursivă pentru delegitimarea opțiunilor politice care se opuneau includerii acestei țări în instituțiile economice și militare conduse de SUA. Occidentalismul este elementul critic pentru succesul implementării politicilor de reconstrucție post-război.234 În abordările constructiviste se pleacă de la asumpția că identitățile sunt construite și reconstruite prin acțiune socială, că nu sunt fixe sau naturale. Păstrându-se în ontologia constituirii reciproce dintre structură și agent, abordările constructiviste văd identitățile ca fiind relații sociale care se schimbă
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
succesul implementării politicilor de reconstrucție post-război.234 În abordările constructiviste se pleacă de la asumpția că identitățile sunt construite și reconstruite prin acțiune socială, că nu sunt fixe sau naturale. Păstrându-se în ontologia constituirii reciproce dintre structură și agent, abordările constructiviste văd identitățile ca fiind relații sociale care se schimbă cu timpul și în funcție de context. Întrucât identitățile sunt relații, acestea nu reprezintă caracteristici imuabile ale indivizilor sau ale grupurilor; oamenii le produc și le reproduc, mai puțin se nasc cu ele
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
identitățile ca fiind relații sociale care se schimbă cu timpul și în funcție de context. Întrucât identitățile sunt relații, acestea nu reprezintă caracteristici imuabile ale indivizilor sau ale grupurilor; oamenii le produc și le reproduc, mai puțin se nasc cu ele. 235 Constructiviștii sunt interesați să explice și să arate cum actorii politici își dobândesc identitățile și felul în care aceste identități generează interesele materiale și imateriale ale actorilor. În timp ce realiștii afirmă că interesele statelor sunt relativ constante, constructiviștii sunt de părere că
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
nasc cu ele. 235 Constructiviștii sunt interesați să explice și să arate cum actorii politici își dobândesc identitățile și felul în care aceste identități generează interesele materiale și imateriale ale actorilor. În timp ce realiștii afirmă că interesele statelor sunt relativ constante, constructiviștii sunt de părere că interesele sunt condiționate de identitățile actorilor. Astfel, statele pot avea identități diferite și, în consecință, interese variate. Un interes particular al constructiviștilor îl constituie demistificarea credinței că identitatea este în primul rând și inextricabil legată de
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
materiale și imateriale ale actorilor. În timp ce realiștii afirmă că interesele statelor sunt relativ constante, constructiviștii sunt de părere că interesele sunt condiționate de identitățile actorilor. Astfel, statele pot avea identități diferite și, în consecință, interese variate. Un interes particular al constructiviștilor îl constituie demistificarea credinței că identitatea este în primul rând și inextricabil legată de statul națiune. În timp ce identitatea etno-națională este încă relevantă, a considera statul-națiune ca fiind componenta ireductibilă a identității, precum și privilegierea acestei forme particulare a atașamentului uman, marginalizează
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
lucru pentru cercetarea empirică? Cum putem să studiem o identitate care este fluidă, schimbătoare? Cum pot specialiștii în relații internaționale să conceptualizeze identitățile și să le studieze în moduri relevante și utile?237 Noțiunea de identitate este utilizată în abordarea constructivistă, la fel ca și alte concepte, în moduri disparate, iar nivelelor multiple de analiză se adaugă diversitatea punctelor de vedere. Cei care abordează problemele din punct de vedere sociologic au tendința de a se axa pe rolurile inter-grupale, precum cel
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
definite în termeni civilizaționali, religioși sau ideologici, utilizând noțiuni precum "islam", "creștinism", "democratic" sau "civilizat"; abordările dinspre psihosociologie dezagregă aceste macro-fenomene pentru a explora modul în care indivizii acceptă sau resping diverse interpretări ale Sinelui (self-understandings).238 În cercetarea empirică, constructiviștii sunt interesați de procesele care fac legătura între context și acțiune în dezvoltarea unui înțeles al Sinelui, a semnificației acestuia și a efectelor recurente, de modul în care identitățile integrează indivizii în comunitate prin intermediul etnicității, naționalismului, rasei, genului sau a
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]