79,616 matches
-
șantierului ale cărui ziduri nu înceteză să se înalțe către un acoperiș previzibil în viitor. Este un schelet ideal al frigului, din al cărui străfund poetul își răstoarnă încet capul pe spate pentru a se prăbuși în cer: „catedralele se construiesc în câte o sută de ani - frigul/ vine, revine - ca fluxul, și zbaterea lui foarte înceată/ pe țărm - sau, în lumina lui albă/ printre zidurile care se ridică treptat/ și scheletul bolților, deasupra, suflând/ între scheletul zidurilor, peste nervurile/ arcadelor
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
bărbat, continuă Rosalind. Piesă e bună... dar mai lipsește ceva. Un tradiționalist subtil (tot mai greu de găsit!) rîde în barbă, un modernist înverșunat se grăbește enervat: “Ei bine, dar l-a scris, totuși, e în natură jocului”. Și putem construi un discurs despre estetică formei sau o scurtă teorie de marketing în jurul reclamei. Dar cum traducem în română expresia: “good wine needs no bush”? Folosind echivalentul “Calul bun din grajd se vinde”? Sau, pentru a reda alegerea metaforica shakespeariana, vom
Despre cai, oale și vin by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13450_a_14775]
-
noroc, matematica, jurisprudența, știința militară sau informatica. “...Matematicianul dispune de o libertate totală în alegerea personajelor și intrigii ficțiunii sale, totul se constituie ca un joc, singura sa responsabilitate este aceea a coerenței acțiunii sale, a sistemului pe care îl construiește și, eventual, a relevanței în raport cu o anumită problemă.” (p. 49). Poliedrele apar din (supra)fețele textului, uneori de cîteva pagini (capitolul despre paradoxuri este de departe “cel mai” postmodern ca ritm și alternanță de stil), alteori de cîteva rînduri, adunate
Caruselul cu poliedre by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/13453_a_14778]
-
revăzut spectacolul de două ori, iar cîteva scene chiar de trei ori. E voluptate în joc și multă precizie. De fiecare dată. Nu este alterată filosofia de dincolo de personaje, amestecul de ridicol și sublim bine dozat în replici, în ipostazele construite de regizor. Am observat și un fel de paradox. “Unchiul Vanea” este o punere în scenă de referință pe care o prețuiesc, cu o atmosferă excepțională, în care recunoști pulsiunile de la începutul unei mari iubiri între trupă și regizor. Se
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]
-
tristețea profundă și iremediabilă, a reușit să creeze dimensiunea responsabilității sau iresponsabilității unei decizii pe care cineva se hotărăște să o ia la un moment dat și nu o mai respectă. Pur și simplu. Cine, cui dă socoteală? Spectacolul este construit dintr-o cavalcadă de gag-uri, de poante, de trucuri. Kocikariov, Răzvan Vasilescu, vrea cu tot dinadinsul să-l însoare pe prietenul lui Podkolesin, Cornel Scripcaru, un funcționar timid, retras, puțin cam pămpălău și, desigur, pretențios, hachițos, nehotărît, teribil de
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]
-
extraordinar din Creatorul de teatru, pus în scenă tot de Alexandru Dabija și tot la Teatrul Act. Krapp și structura complicată a monodramei Ultima bandă... au venit pe un teren pregătit cu enormă răbdare și cu responsabilitatea cu care își construiește cariera un mare actor. Drumul acesta spre performanță trebuie întotdeauna vegheat și punctat de inteligența unui/unor regizor/regizori mare/mari, care să observe starea actorului, să știe să aștepte momentul cel mai bun pentru o anumită apariție, rol, exercițiu
Krapp versus Krapp by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13441_a_14766]
-
acestui rău, ci, din contra, spre refularea, spre uitarea lui. Dl Pleșu are dreptate: „Un lucru refulat e o bombă cu ceas, e un potențial de explozie. [...] apoi, e ridicol să vorbești de viitor cînd cei care vor să-l construiască reprezintă exact trecutul [...], cînd prezentul și viitorul nostru sînt administrate de reprezentanți ai trecutului.” Dl Pleșu dezvăluie și greutățile pe care membrii CNSAS le-au întîmpinat din partea guvernanților: cei actuali au minimalizat sistematic rolul instituției și al legii, ajungînd să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
limbaj și Poezia devine Pictură: ut pictura poesis! Pe drumul Damascului său interior, Poetul renaște în ordine vizuală, chinestesică și tactilă. Și dacă pînă acum el se numea Șerban Foarță și folosea modulul sonor și grafic al cuvîntului spre a construi eșafodaje pentru tot ceea ce se întinde incomensurabil între incantație și geometrie, acum, cînd s-a convertit la reveria senzorială și a acceptat pactul nupțial cu trupul ondulatoriu al culorilor, el se numește tot Șerban Foarță și folosește mai departe, cu
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
linii îngroșate, îl compune Bucureștii mahalalelor. Cartea se deschide cu un text oarecum programatic al editurii, o scurtă prezentare a felului în care studiul acesta ajunge în fața cititorului, și care așază polemic miza cărții: distanțarea față de imaginea-clișeu a Bucureștiului idilic, construită în timp de scrieri și albume nostalgice. Din trecutul Capitalei, volumul selectează în principiu partea neagră, maladivă, secvențe ce au atras mai puțin sau chiar deloc interesul istoricilor și care alcătuiesc o poveste deloc plăcută. Nu știu însă dacă imaginea
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
că-l iubește, vînzătorul - că știe ce cumpără, vecinii - că-i harnic, funcționarul bancar - că-i un bun platnic etc. În situația de performer, nevoit (prin presiune socială) să controleze, de fapt, impresia pe care-o produce, actorul social își construiește o „față” (care, la Goffman cel puțin, nu se confundă cu masca ori persona). O povestire dintr-un volum de-nceput al lui O. Henry îl are drept erou pe un tînăr care, timp de 10 săptămîni, duce o viață
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
de mare clasă - numai că fata nu era deloc servitoare, ci fiica unor potentați. Nici unul, deși se plac și fiecăruia îi trece prin cap să se dea de gol, nu reușește să renunțe însă la „fața” pe care și-o construise pentru uzul imediat, resimțind mult prea puternic presiunea imaginii-model pe care-o adoptă. Cu toată latura de basm inevitabilă, povestirea lui O. Henry este un excelent exemplu de interacțiune simbolică în care fiecare perfomer e conștient de caracterul de rol
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
basm inevitabilă, povestirea lui O. Henry este un excelent exemplu de interacțiune simbolică în care fiecare perfomer e conștient de caracterul de rol al performanței sale și-l joacă nu pentru a se pune pe sine în evidență, ci ca să construiască pentru celălalt o impresie. Reușesc s-o facă în ciuda datelor realului datorită unei caracteristici fundamentale a „feței” sociale: un mare grad de standardizare, care permite astfel, în general, comunicarea la nivel simbolic dintre performer și public; altfel spus, există un
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
fizice resimt într-o măsură mult mai accentuată nevoia conformării la modelul ideal, aspect de care Goffman s-a ocupat într-un studiu din 1963 numit Stigma (tema cucerindu-și o poziție de maximă vizibilitate o dată cu cercetările lui Foucault). A construi o astfel de (inter)față echivalează cu stabilirea unei identități sociale consonante cu intențiile conjuncturale ale performerului, iar la producerea acestei impresii iau parte toate elementele dramaturgiei sociale: performerul și regizorul (care în cazul recitalului individual sînt unul și același
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
partidului său, conștient fiind că roadele muncii sale ar putea fi însușite de alții. În vara anului 2002 Valeriu Stoica a fost nevoit să demisioneze din fruntea PNL, pentru că în partid se crease o atmosferă ostilă proiectului său de a construi o forță politică aptă să devină o contrapondere reală la PSD, în principal prin realizarea unei alianțe între PNL și PD. În toamna anului 2003, acest ambițios proiect politic s-a materializat și a fost amplu mediatizat, chiar dacă principalul său
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
încoace, iar morala contextuală este adeseori, din păcate, opusă celei textuale. Antologia Der Politische Diskurs in Rumänien, aide-mémoire, roman istoric și tratat de stilistică, ne privește pe toți. Cît despre politicienii de astăzi, care nu mai sînt în stare să construiască o frază corectă și coerentă, ar trebui să o citească măcar ca lecție de retorică. Dar politicienii de astăzi, ca și cei de ieri, vorbesc, nu citesc! Un “om recent” din Hinterland eși Alexandru Mușina a rămas în memoria iubitorilor
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
sabota realitatea acesteia, plasînd-o undeva în zona efemerului și a reversibilității. Și în ceea ce privește aspectul celălalt al picturii sale, cel lăuntric, acela în care vecinătatea lui Ciubotaru poate fi invocată oarecum de la sine, se întîmplă cam același lucru. În vreme ce Florin Ciubotaru construiește forme solide prin orchestrația halucinantă a unor detalii mereu ținute sub control, Mirela Dimcea folosește detaliul și își exercită vocația analitică doar spre a determina zonele de fragilitate a imaginii, acele puncte de tensiune prin care ea își exhibă și
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
vocația analitică doar spre a determina zonele de fragilitate a imaginii, acele puncte de tensiune prin care ea își exhibă și își sancționează structura. Fire hipersensibilă, dar coerentă lăuntric, aparent sigură pe sine, însă vulnerabilă și expusă în esență, artista construiește acele forme prin care dinamica personalității ei își echilibrează tentațiile contradictorii. Ambiguitatea formă/ limbaj, soliditate/transparență, construcție/disoluție, deși, pînă la un punct, ține în mod evident de strategiile unei gîndiri plastice sigure pe sine, de aici acolo ea este
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
formă recognoscibilă, fie ea un contur de masă ori o siluetă umană rigidă, în poziție culcată, un fel de mumie eterică, nu atît pentru a se supune vreunei necesități, cît, mai degrabă, pentru a-și verifica puterea gratuită de a construi în registre diferite. Și în această sărăcie extremă, în această materie deșertică, artistul găsește nenumărate surse pentru voluptăți rafinate. Gestul sumar dinainte devine acum axiomatic, un adevărat ritual de întemeiere, după cum raportarea la gol, la această metaforă a neantului, poate
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
scrisoare către Swift). Spre a-și dovedi energia vitală pe care a mizat, poetul întoarce pe dos valorile cu un sarcasm neslăbit o clipă. Se așează astfel pe calea unei demonii care, deconstruind fața onorabilă a moraliilor (blîndețea, luciditatea, sapiența), construiește una în răspăr, ca o eliberare din chingile convențiilor, ca o pulsație a unei primitivități agresive ce se opune rafinamentelor ostenite, mortificatoare: „Nu-mi întoarce binele pe care ți-l fac. Te pîndește/ caricatura blîndeții și lucidității tale: prostia și
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
meu, înțelegi, să-mi dobîndesc libertatea, dreptul la o existență nemăsluită și în afara constrîngerilor tale căcăcioase. Să nu mai depind de voința ta rahitică și de imaginația ta chinuită, schematică și leneșă. Mi-ai dat o oarecare identitate, mi-ai construit o fizionomie morală și o anumită prezență socială și, tocmai acum, cînd credeam că totul intră într-un anumit firesc, m-ai aruncat sub ochii lacomi ai milioanelor de oameni dornici de întîmplări pe care ei înșiși nu le pot
Viață-literatură și retur by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13486_a_14811]
-
dreptul internațional. În aceste condiții, strălucitul absolvent al colegiului iezuit de la Evreux reușește imposibilul, descoperind într-un decret al Sovietului Suprem din 8 martie 1941, care reglementează statutul acestor persoane, o chichiță juridică - o interpretabilă conjuncție “și”. De aici, Danielopol construiește salvarea celor 300 de mii de refugiați, pe care reușește finalmente să o impună NKVD-ului și părții sovietice. Realizare excepțională care merita cel puțin o bibliografie. Este meritul lui Liviu Vălenaș și al Editurii Vremea de a o inaugura
Conjuncția salvatoare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13505_a_14830]
-
cărți aveam planuri foarte amănunțite. Nu însă și acum. O carte este un organism viu, care-și are legile ei, diferite de ale tale, de ale mele, de ale oricui altcuiva. Nu trebuie decît să le urmezi (...). O carte se construiește de la sine. Imaginația nu există. Ceea ce există este memoria. Există oameni care au accidente cerebrale vasculare, care rămîn lipsiți de memorie. Și cînd rămîi lipsit de memorie, rămîi lipsit de imaginație. Așadar, imaginația este doar felul în care îți administrezi
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
mobilare a spațiului urban, de reconstrucție expresivă și de îmbogățire a unor zone insuficient puse în valoare sau care au nevoie de o redefinire. Ceea ce remarcam încă de la prima ediție, și anume că într-un oraș cum este Piteștiul, armonios construit din punct de vedere arhitectural și bine administrat din punct de vedere edilitar, prezența sculptorilor capătă o responsabilitate sporită și o puternică dimensiune morală, se adeverește acum în mod deplin. Integrate în situl urban, lucrările sculptorilor dobîndesc rapid o funcție
Pitești, 2003 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13516_a_14841]
-
de probleme de lectură, iar dezmățul sexual al Cordulei va face cu siguranță deliciul adolescenților și nu numai). Prozatorul O. Nimigean are toate calitățile poetului O. Nimigean. Inteligent, cu o perspectivă mereu lucidă asupra complicatului mecanism narativ pe care îl construiește, el scrie un roman după lectura căruia cititorul va rămîne cu foarte puține certitudini și foarte multe întrebări. Ceea ce nu este deloc un lucru lipsit de importanță. O. Nimigean, Mortido, cu o postfață de Liviu Antonesei, Editura Versus, Iași, 2003
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]
-
Mihai Zamfir Toma Pavel meditează asupra romanului de cîteva bune decenii. În Lumile ficționale, el construia o definiției a literaturii avînd ca bază, esențial, specia romanescă. În De Barthes à Balzac a demontat unele dintre imposturile structuraliste plecînd de la analiza unui mare romancier făcută de Roland Barthes. Autor el însuși de romane (Le miroir persan, La
Meditații asupra romanului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13517_a_14842]