62,317 matches
-
noastră întrevedere exprimându-și scepticismul față de proiectele culturale ample, care presupun strângerea oficială de fonduri, de cele mai multe ori irosite în acțiuni de fațadă sau deturnate în scopuri meschine. Opțiunea sa se îndreaptă, în schimb, către promovarea individuală a studenților, către contactul personal cu reprezentanții tineri ai culturii românești; este o politică a pașilor mărunți și implicit o lecție de realism.
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
gât, a cărei atractivă scurtime l-a făcut pe un automobilist să o ia într-o seară de undeva, de pe șoseaua dintre Borganes și Stykkisholmuer, și să o violeze, prilej cu care solida stofă austriacă a reverendei a intrat în contact cu sperma islandeză. Nu găsiți că toate astea sunt de domeniul posibilului? Ciudate mai sunt și căile destinelor omenești sau căile Domnului, cum ați spune dumneavoastră. A, dar v-ați gheboșat, Monseniore, o clipă, și vă ajut să vă îndreptați
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
de pagini, informații istorice extrem de dense și mai ales să pună în valoare sursele istorice, fie ele literare, epigrafice sau arheologice. Dacia. Un mileniu de istorie este o lucrare extrem de utilă în special studenților care intră pentru prima dată în contact cu dis ciplina numită Istoria veche a României. Nu în ultimul rând, remarcăm că această carte este expresia unei îndelungate activități didactice, desfășurate de profesorul Petolescu la catedra Facultății de Istorie a Universității București. Un demn urmaș al lui Vasile
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Orbis romanus and Barbaricum (p. 325-341), este dedicat analizei de ordin economic și politic a raporturilor dintre Imperiul Roman și „dacii liberi” prin intermediul celor două provincii romane, Dacia și Moesia Inferior. Capitolul are trei subcapitole: A. The frontier as a contact area between the Roman world and the „barbarians” (p. 325-329); B. Trade routes and areas of economic interaction (p. 329-331) și C. The role of provinces of Moesia Inferior and Dacia in the trade whit the „barbarians” (p. 331-341). În
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
unui Cozmâncă) Numărul de ziar îl purta în ziua aceea asupra lui ca pe o probă de dosar, ziar căpătat în avionul ce-l aducea de la Paris, de pe Aeroportul Le Bourget, la București... Fusese prima întâlnire cu țara, primul lui contact cu regimul - pe care în sinea sa îl detesta - după săptămânile petrecute în capitala Franței. Am avut și eu în mână acel număr din „Scânteia“, - am pipăit, am simțit hârtia sură, negricioasă, scămoșată, paginația săracă, fără știri reale, fără comentarii
6 ianuarie 1971 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13007_a_14332]
-
a urmărit permanent concordanțele gramaticale, lexicale și mai ales semantice dintre română și albaneză (de pildă, între supinul românesc și un tip de infinitiv albanez; între expesii și locuțiuni cu structură asemănătoare; în evoluții paralele ale sensurilor cuvintelor etc.). Sprijină contactele culturale și științifice româno-albaneze, bucurîndu-se de prestigiu în cercuri largi. Studiile sale intră în aria balcanisticii, dar vizează și reconstituirea cu prudență științifică a celei mai obscure zone a istoriei limbii române: elementul dac: Vocabularul autohton al limbii române, 1983
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
fair-play și cu domiciliul flotant. Singura explicație și circumstanță atenuantă ar fi faptul că România se află într-un an electoral și că, în asemenea situații, gena ia formă de fierăstrău și acționează direct asupra doagelor cu care intră în contact, prin retezare... - Partea de bine - zice Haralampy - e că “boala” nu e contagioasă și nici nu există pericolul unei epidemii, decât în cazul în care Guvernul va comunica la tv. o nouă creștere a nivelului de trai concomitent cu scăderea
“Televiziunea, dragostea mea” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13029_a_14354]
-
prietenia lui cu Cristian Racovski, Ștefan Gheorghiu, I.C. Frimu ș.a. demonstrează fără putință de tăgadă că a fost mai mult decît cochetărie) și legionarismul, ambele mișcări se aflau în faza lor romantică, idealistă. În momentul în care a intrat în contact cu realitatea dură a regimului sovietic, Istrati a rupt-o cu socialismul și, probabil, celebra sa deviză, „je ne marche pas” s-ar fi făcut auzită și în relația cu legionarii, dacă ar fi apucat primele crime ale acestora. Cine
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
Motto „Religia Însă nu e a lui Dumnezeu și nici a cosmosului, ci a omului care crede. Practicarea religiei nu Înseamnă, simplu, contactul omului cu sacrul, ci comuniunea lui cu Dumnezeu efectivă, lucrătoare, mântuitoare.” Valeriu Anania, Cerurile Oltului Mai ales când faci parte din aceeași zariște de istorie, poți descoperi retrospectiv unele, până atunci neștiute, Încrucișări de drumuri existențiale sau spirituale, adeseori În
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
revenirea mea În Țară, după un exil de 20 de ani, În 1990, tot din legăturile mele cu acel colț de lume mi-a provenit și numărul de telefon al primului om al Bisericii Ortodoxe Române cu care am luat contact. Locuiam la hotelul Continental și i-am dat telefon lui Bartolomeu Anania spunându-i că aș vrea să-l Întâlnesc și rugândul să-mi spună unde l-aș putea găsi că să mă duc eu la dânsul. Cu spontaneitate lui
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
marile intrebări ontologice. Este de amintit și comunicarea lui J.L.Fl. López din Mexic: Dostoievski, Octavio Paz și scriitorii latino-americani, precum și alte lucrări abordînd spațiul hispanic (I.A. Hita Jiménes despre Unamuno și J. Morillas despre L. Vilialonga). Aceleași aspecte (contactele, intertextualitatea, dialogul culturilor) au fost examinate și în lucrările dedicate altor spații literare - englez, nord-american, rus, francez, german, italian, japonez etc. Sînt de evidențiat, în acest sens, lucrările: Dostoievski și dialogul culturilor: biografia ca problemă de cercetare (I.Volghin); Căderea
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
netă I Prezentarea accidentelor de laborator În laboratoare se pot produce următoarele categorii de accidente: Accidente chimice ; Accidente de natură electrică; Accidente chimice că : arsuri chimice, intoxicații, sufocări, ce pot avea loc la orice lucrare de laborator ele rezultând din contactul cu substanțele chimice caustice cum sunt : bazele concentrate, acizii țări, bromul, azotatul de argint; o Intoxicațiile se produc datorită pătrunderii în organism a substanțelor toxice peste limita admisă, provocând dereglări metabolice și apariția unor leziuni interne; După modul în care
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
toxice ajung în organism pe trei căi : aparatul respirator(gaze, vapori, fum), prin tubul digestiv(odată cu alimentele sau cu apă) și prin piele, atunci când difuzează în sânge după care trec în organism. Accidente termice: arsuri sau opăriri, care rezultă din contactul cu corpurile fierbinți sau în urmă aprinderii unor substanțe inflamabile; Accidente de natură mecanică ce pot avea loc datorită zgârieturilor, înțepăturilor, zdrobirilor și strivirilor: aceste accidente provin din utilizarea sau manipularea greșită a sticlăriei de laborator sau manevrarea greșită a
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
altă (s.a.) imagine a lumii, propusă nouă de către poet, ca rezultat al unui alt raport între eul liric și univers, invită imperios pe cititor să recționeze sufletește altfel (s.a.) în fața operei estetice, îl obligă la o trăire originală (s.a.) a contactului cu obiectul estetic". Mesajul liric solicită și un act de intelecție, fapt ce păstrează "sugestia unui corp de idei". Acest corp de idei însoțește afectivitatea. Pe de altă parte, chiar determinat să revirginizeze limbajul, spiritul poetic ține seamă de memoria
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
ai mutat În California și apoi in Missouri. Ulterior ai ajuns la New Orleans În Louisiana, ca În cele din urmă să te stabilești la Hollywood În Florida. Cum se explică aceste peregrinări? CGM: Călătorind și având tot mai multe contacte, am Învățat multe. Astfel, de la New York am plecat pe Îndelete spre California, unde mai fusesem și aveam deja câțiva prieteni. Am văzut din plin țara, deoarece cumpărasem Înca din Europa un abonament de o lună pe linia de autobuze Greyhound
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
de creație, pornind de la citatul folcloric, moștenire de la compozitorii precursori și ajungând până la sublimarea structurilor folclorice, în perioada maturității. Apropierea creației lui George Enescu de muzica bizantină nu reprezintă o preocupare deosebită a muzicologilor, cu toate că așa cum în copilărie a luat contact cu folclorul țărănesc, va fi fost prezent și la slujbele religioase la care participa întreaga obște sătească. Aprecierea muzicii bizantine este, fără îndoială, o constantă în viața lui George Enescu. Spre exemplu, Liturghia lui D. G. Kiriac îi era cunoscută
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
greu accesibile. Înțelegând fundătura, unii artiști au încercat gesturi reparatorii, care să inducă o apropiere de rigorile și capacitățile de „tolerare” ale beneficiarilor. După părerea mea, în mare măsură, ceea ce încearcă postmodernismul ține de această intenție de redobândire a unui contact susținut și extins între autor și destinatar, prin operă. Identific, pornind de la aceste considerente cadru, două dimensiuni ale postmodernismului. Una pe care aș considera-o ratată și alta care - virtual - s-ar putea dovedi salutară. Evident, m-am oprit până
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
unii), ce posedă un caracter prioritar echivoc, neconvențional. El excede modalitățile de exprimare tradiționale și își propune să dinamiteze orice cutumă, orice mod mai mult sau mai puțin obișnuit de făurire. Apologeții acestei direcții sunt preponderent diletanți, oameni fără vreun contact real cu fenomenul acustic contemporan, fără cunoștințele aferente necesare. Sunt persoane, per ansamblu, ce nutresc impresia că a scrie literatură, muzică, a picta, a dansa sunt operațiuni generate doar din instinct, din plăcere, din satisfacție imediată. Astfel că, oricine poate
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
la acribia exegeților ar trebui să mai amintesc o întâmplare dramatică, generatoare de confuzii. Ne-o destăinuie Mac Ricketts într-o recenzie a volumului îngrijit de mine Textele "legionare" și despre românism. Pentru prima oară învățatul american a venit în contact cu aceste articole ale lui Eliade în 1981, în sala 3 a Bibliotecii Academiei Române. Când am scris cartea Mircea Eliade - rădăcinile românești am apelat în unele cazuri la acele traduceri făcute în grabă în România și îmi dau seama acum
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
chimică, medicina, industria medico-farmaceutică, tinde să devină o practică de lucru curentă datorită avantajelor pe care le prezintă: folosirea repetată a enzimei, deplasarea în mod controlat spre anumite valori (pH optim, temperatura optimă de acțiune a enzimei), scăderea timpului de contact între enzimă, substrat și produs. Enzimele se imobilizează pe suporturi prin diferite metode cum ar fi: metodă legării la purtător, metoda reticularii, metoda includerii(entrapării). Lucrarea prezintă rezultatele cercetărilor privind imobilizarea unei enzime (pepsina) pe suporturi polimerice reticulate, prin metoda
ENZIME IMOBILIZATE PE SUPORTURI RETICULARE by ROXANA COCEA () [Corola-journal/Science/84129_a_85454]
-
Iași și Botoșani (primul itinerariu concertistic în Regat), cu scopul instituirii unui premiu național de compoziție, proiect care va fi pus în practică în 1913, odată cu organizarea primei ediții a Premiului Național de Compoziție „George Enescu”. O mărturisire privind primul contact cu publicul lugojean ne este oferită de Enescu cu prilejul prezenței sale concertistice la Arad, în 1922, într-un interviu acordat periodicului local „Solidaritatea”: „Astăzi, cu trenul de Timișoara, a sosit maestrul Enescu pentru prima oară în orașul nostru. La
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
și al Muzeului de Istorie. A fost vernisată o expoziție documentară, care a reflectat cele mai semnificative secvențe culturale circumscrise personalității enesciene, și a fost organizat un simpozion, în cadrul căruia a fost evocat contextul în care s-a desfășurat primul contact concertistic al lui George Enescu cu publicul meloman lugojean. Manifestările dedicate marelui compozitor au culminat cu un concert cameral omagial, în care au putut fi audiate opusuri enesciene reprezentative din diferite etape creatoare, susținut de elevi ai Colegiului Național de
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
Dionisie îi spune explicit lui Timotei să renunțe la toate; Timotei trebuie să întoarcă spatele tuturor afirmațiilor și negațiilor, să nege întregul proces. Dacă procedează astfel, aceasta îl va conduce la uniunea în extaz cu Divinul; totuși, nu va fi contactul cu totalitatea Divinului, va fi doar cu o rază, cu umbra Divinului. Sfântul Dionisie îi cere lui Timotei să pășească dincolo de afirmații și negații, deși P. Rorem nu interpretează această cerere exact în acest sens. Citatul lui Rorem, care ne
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
format din particule de hidroxiapatita ( Că 10(PO4)6(OH)2), amestecate cu o fază de fosfat de calciu sticlă. A fost ales acest material, deoarece se cunoaște că este biocompatibil, prezintă un proces minim de “intrare la apă” în contact cu această și s-a evidențiat a prezența rezistență la compresiune, asemănătoare cu osul cortical. Lucrarea a fost realizată cu succes în forme ceramice ( 125μm-250μ) printr-un proces de turnare în formă. Cu aceleasi forme ceramice s-a efectuat tehnică
FABRICAREA AUTOMATA A IMPLANTURILOR OBISNUITE DE OS FOLOSIND REALIZAREA DE PROTOTIPURI RAPIDE by ELENA IRINA PASCU () [Corola-journal/Science/84136_a_85461]
-
la Plotin, care vorbește de sufletul care este dezgolit de înțelepciune în „beția cu nectar” în discursul lui Socrate asupra iubirii. Plotin utilizează sintagma „beție” când vorbește de sufletul care își finalizează uniunea cu „Unul”. Beția sau extazul ce însoțește contactul cu Ființa nu sunt tumultuoase sau acaparatoare. El afirmă că sufletul, în obținerea revelației prezenței divinului, devine unul și este „fericit”: „un suflet devine din nou ceea ce era la momentul bucuriei sale dintâi”<footnote Plotinus, Enneads, VI.7.34, traducere
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]