587 matches
-
de promovare a democrației și a rule of law, specificând că prin strategie ne referim la o acțiune deliberată de policy pentru a influența politicile și instituțiile din cadrul statelor terțe și nu la influența pasivă 2 exercitată de UE prin contagiune sau prin modelul gravității (Emerson și Noutcheva 3, 2004). UE, astăzi, își aplică propria strategie de promovare a democrației și a rule of law nu numai pentru țările candidate, dar și pentru ale tipuri de țări. În 1999, UE și-
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
confirmă centralitatea dimensiunii interne în comparație cu cea internațională în ceea ce privește tranzițiile din America Latină și Europa de Sud46. Cazul Europei de Est prezintă o situație opusă. Acum se știe, criza sovietică a avut un efect imediat și direct asupra țărilor satelit producând, prin contagiune, tranzițiile succesive. Asupra acestui aspect s-au concentrat cei mai mulți dintre autorii care au cercetat tranzițiile din Europa de Est, utilizând diverse terminologii pentru a descrie fenomenul contagios; Pridham (1994) a vorbit despre "alogamie" (cross-fertilization), Linz și Stepat (1996) despre "efectul domino", iar
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
iar Huntington (1991) despre "efectul avalanșă". Un alt punct crucial privește certitudinea faptului că intervenția sovietică a lipsit din politica internă a acestor țări după prăbușirea Pactului de la Varșovia, care a permis, fără îndoială, începerea transformărilor regimurilor comuniste (Whitehead 1996). Contagiunea produsă de criza sovietică și non-intervenția sovietică se configurează, așadar, drept condiții care au facilitat începerea tranziției. Dincolo de aceste două aspecte, unii autori (Pridham 1994; Whitehead 1994) evidențiază că la sfârșitul anilor '80 asistăm și la un fel de invazie
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
refacem aici în termeni foarte schematici explicarea mecanismelor, de acum foarte cunoscute, care ne lămuresc de ce factorii internaționali au putut influența procesele de democratizare. În anii '90, mecanismele cele mai acreditate de literatura de specialitate se opresc la noțiunile de contagiune, control, consens (Whitehead 1996) și condiționalitate (Schimtter 1996)47. Ipoteza contagiunii trimite la un proces de transmisie neutră, în baza căruia un stat care trece de la un regim autoritar la unul democratic poate să fie contagios pentru statele cu care
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
cunoscute, care ne lămuresc de ce factorii internaționali au putut influența procesele de democratizare. În anii '90, mecanismele cele mai acreditate de literatura de specialitate se opresc la noțiunile de contagiune, control, consens (Whitehead 1996) și condiționalitate (Schimtter 1996)47. Ipoteza contagiunii trimite la un proces de transmisie neutră, în baza căruia un stat care trece de la un regim autoritar la unul democratic poate să fie contagios pentru statele cu care se învecinează, accelerând sau producând un proces de democratizare. Controlul ne
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
mult unele aspecte ale convergenței în relație cu politicile UE. Reîntorcându-ne la discursul de ordin mai general asupra mecanismelor de influențare a actorilor internaționali, cazurile din estul Europei demonstrează, așadar, că unii dintre aceștia sunt importanți pentru începerea tranziției: contagiunea, fără îndoială (am menționat, în paginile precedente, "efectul de avalanșă" sau "cross-fertilization" produs de criza sovietică) și consensul în parte (în unele țări începuseră să se aplice deja, în același timp cu tranziția, și proiecte de asistență pentru democrație). Aceste
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
de desfășurare în interiorul statelor terțe: condiționalitatea politică și socializarea. 2.4. Factorii externi: mecanisme de influență ale actorilor internaționali În paginile precedente am făcut referire la existența formelor de influență care ar putea să fie definite ca "impersonale" spre exemplu, contagiunea în sensul că nu derivă dintr-o acțiune voluntară și policy-oriented a unor actori specifici, ci sunt mai degrabă rezultatul unei serii de factori contingenți. Să lăsăm deocamdată acest tip de mecanisme și să ne concentrăm asupra celor care se
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
similarul produce similar (de exemplu, vindecarea hepatitei transferând culoarea galbenă printr-un ritual magic către obiecte sau ființe care o posedă în mod natural și înlocuirea ei cu culori vii, revitalizante). A doua lege contabilizată de Frazer este cea a contagiunii. Ea spune că ceea ce a fost odată în contact cu ceva sau cu cineva, nu poate fi despărțit și poate acționa în chip miraculos asupra posesorului. De pildă, un clarvăzător poate spune foarte multe despre un subiect dacă posedă o
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
contact cu el sunt o constantă în credințele românilor. Ernest Bernea, în Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român..., prezintă relatări cu privire la acest lucru. Locul bun își imprimă propriile caracteristici asupra a tot ce intră în contact cu el. Această contagiune se manifestă și atunci când spațiul are conotații și caracteristici negative. Rolul scoabei este acela de a interveni și "salva" familia, casa, gospodăria, viața privată. Secvența nr. 11 07.59-08.29 "...șî săcirea o sărit exact când tăiem porumb. Eram pi
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
politice, "strategice" în domeniu, având în vedere că o opțiune poate fi mai bună decât altele... Povestirile despre marile epidemii sunt pline de morți, de cadavre aflate peste tot în orașe și sate, în spații publice... Oamenii au avut intuiția contagiunii, dar noțiunea ca atare a fost definită abia în secolul al XVI-lea, de către medicul italian Fracastoro 332. În fața epidemiilor, medicina era pe atunci neputincioasă. Măsurile luate erau mai mult represive și vizau "carantina" izolarea bolnavului, izolarea cartierelor, a satelor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ciclu vicios infernal pentru societate... În societățile industriale, bolile infecțioase se răresc, iar apoi sunt ținute sub control (mai ales după ce apar antibioticele). Se înmulțesc în schimb bolile cronice degenerative netransmisibile (bolile cardiovasculare, diabetul etc.). Spre deosebire de epidemii (când domnea spaima contagiunii), aceste boli, "moderne", nu mai sperie atât de mult, nu mai înspăimântă atât de mult pe cei apropiați bolnavului, fiindcă nu mai sunt însoțite de simptome vizibile. Adesea, doar bolnavul știe că e atins de boală, ceilalți nu-și dau
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
îngrijire adecvate. În societățile moderne, bolile au făcut să apară roluri sociale noi, profesii noi, roluri profesionale noi, instituții complexe de îngrijire, preocupări științifice în domeniu. Mai mulți factori au făcut posibilă emergența medicinei moderne: • diversele măsuri de protecție împotriva contagiunii 339, care au devenit din ce în ce mai eficiente; • îmbunătățirea tehnicii de a lucra pământul, de a practica agricultura, dezvoltarea transportului, a comerțului etc. care au facilitat victoriile în lupta cu foametea; în lumea europeană civilizată, cercul infernal al foamei, epidemiilor și dezechilibrul
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
a anticipa apariția unor asemenea boli și de a lua măsurile eficiente rămâne încă inegale și nesatisfăcătoare. 337 www.worldbank.org/depweb/english/modules/social/life/index.html 338 Canguilhem G., Le normal et le pathologique, PUF, Paris, 1984. 339 Contagiune înseamnă transmitere a unei boli de la un om la altul, prin contact direct sau printr-un agent intermediar; e sinonimă cu molipsirea, contaminarea. 340 De la 1750 la 1950, populația Europei crește de la 150 la 575 milioane de locuitori. 341 El
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
are în vedere conceptele abstracte pe care deja le deținem (precum cele implicate de teorema lui Pitagora)104, cunoașterea conjunctivă "(...) este fundamentată pe ceea ce Mannheim numește o "relație existențială" dintre subiect și obiect, al cărei model este atingerea fizică sau "contagiunea""105. Observăm deci că, odată cu Mannheim, asupra conceptului de ideologie intervine nu doar o mutație metodologică prin trecerea de la concepția negativă la concepția neutră asupra ideologiei ci și o mutație epistemologică. Aceasta din urmă e dată de faptul că ideologia
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și indirect, prin intermediul unor particule de „seminaria contagionis“, cum numește el germenii infecției. La cele două posibilități de infecție, Fracastoro o adaugă și pe a treia, infectarea la distanță și propune arderea lucrurilor infectate. De contagione et contagionis morbis („Despre contagiune și bolile contagioase“, Veneția, 1546) devine o carte de referință valoroasă. Descrieri clinice, clasificări, căi de transmitere, agenți patogeni, relevă pe savantul care, pe lângă maladiile amintite l-au preocupat și febra tifoidă, gripa etc., pentru fiecare boală și pacient căutând
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
mai completă semiologie, o nouă relație creându-se între formă și funcționalitatea organelor. Un exemplu apropiat de începuturile radiofotografierii este cel al ftiziologului Karl Ranke (1870 - 1926) care, pătrunzând în tainele tuberculozei, a alarmat societatea, a mobilizat factorii responsabili prevenind contagiunea cu bacilul Koch. în primele două decenii, binefăcătoarele raze X au făcut atâtea victime printre radiologi, chimiști, fizicieni, medici, laboranți, încât germanii le-au ridicat acestora un monument, în Bremen, întru eternitatea lor, căci ei au dovedit cu propria lor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
întreaga lui frânare. Numai sângele nu și-l putu stăpâni... Roșeața îi biruise smoleala obrazului. Tâmplele îi băteau ca doua aripi țintuite. ...L-au lăsat într-un desiș, alungându-l de lângă ei.. Emoția îl cuprinse și pe Anton ca o contagiune subită... și, pierdut, a început să tremure pentru el. Anton, pădurarul, era un om tare... care trăia cu picioarele pe pământ, gândea simplu și vedea lucrurile limpede. Prin pădure, se strecura fără zgomot, ca o jivină... mereu în stare de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
înfățișările artei comice este o satisfacție îndoită, prin confirmarea pe care ne-o dă geniul lucid al artiștilor. S-a spus că emoția comică are un caracter social, deoarece nu ne înveselim decât în societate și nu ne putem sustrage contagiunii comice care a cuprins o adunare." (Estetica, 1968, p. 369). Noțiunile care se grupează în jurul conceptului prin care identificăm categoria estetică a comicului sunt cele pe care le-am văzut deja: umorul, satira, ironia, ridicolul, sarcasmul, gluma, zeflemeaua etc. Dar
Folosirea conceptelor by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8692_a_10017]
-
bărbați și femei, fiindcă bărbații sunt mai puțin empatici și atunci lor le scapă anumite detalii pe care femeia le consideră evidente și de aceea nu înțelege nepăsarea bărbatului pe care o atribuie lipsei sentimentelor sau respectului; 4. funcția de contagiune afectivă - empatia are loc în urma identificării eului propriu cu eul interlocutorului ceea ce antrenează împrumutarea stării persoanei care face obiectul empatiei de către cea care empatizează; 5. funcția performanțială - prin intermediul empatiei reușim să convingem oameni și chiar grupuri să efectueze diverse activități
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
încît astfel, prin mijlocul acestei clauze penale, capitalul primitiv datorat se mărea în cazuri ce cunoaștem de mai multe ori. Practica uzurară îngăduită de legi, fiind consfințită de judecători, efectul moral a trebuit să se producă în societate și prin contagiunea ei. Nu e îndoială că uzura s-a lățit în mod spăimântător. Nu putem contesta, în interesul adevărului, că și orășenii români asemenea esercită practica uzurară. Nu ne mai mulțumim cu foloase mici de 8 la sută, de 10 la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
are în vedere conceptele abstracte pe care deja le deținem (precum cele implicate de teorema lui Pitagora)30, cunoașterea conjunctivă "(...) este fundamentată pe ceea ce Mannheim numește o "relație existențială" dintre subiect și obiect, al cărei model este atingerea fizică sau "contagiunea""31. Observăm deci că, odată cu Mannheim, asupra conceptului de ideologie intervine nu doar o mutație metodologică prin trecerea de la concepția negativă la concepția neutră asupra ideologiei ci și o mutație epistemologică. Aceasta din urmă e dată de faptul că ideologia
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
lui Gabriel Tarde, sau cea a psihicului colectiv, a lui Gustave Le Bon XE "Le Bon" , bazate pe observarea empirică a unor fenomene reale de masă, au formulat o serie de legi cu aplicabilitate universală, privitoare la comportamentul mulțimilor (imitația, contagiunea, sugestia), dar cu un caracter prea general și oferind o aproximare foarte slabă a proceselor multiple și nuanțate din sfera realității psihosociale. Din acest motiv, psihologia socială contemporană le consideră inoperante, deși, În fond, ele Își au gradul lor de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
consideră inoperante, deși, În fond, ele Își au gradul lor de adevăr, valabil la un anumit nivel de generalitate. Istoria mentalităților, În schimb, care a preluat aceste concepte, le-a utilizat din plin În explicarea comportamentelor colective. Analiza fenomenelor de contagiune mentală, de pildă, sesizabilă În cazul manifestărilor de masă (răscoale, mitinguri, demonstrații, acțiuni revendicative), a permis istoricilor să pună În evidență propagarea prin inducție psihică a unor sentimente și atitudini (panică, violență, spirit de sacrificiu), confirmând legitățile lui Le Bon
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
psihosociale de rang mare nu pot constitui un suport teoretic suficient nici pentru istoria mentalităților. Subiectele din sfera alterității dovedesc ușor acest lucru. De pildă, descrierea comportamentelor colective manifestate În timpul unui pogrom sau al unui conflict interetnic, pe baza fenomenului contagiunii mentale, poate să explice, cel mult, propagarea și derularea lor propriu-zisă, fără să spună nimic despre cauzele care generează atari manifestări, despre modul În care s-au format și operează prejudecățile, imaginile și atitudinile discriminatorii, adică, În fond, despre lucrurile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
explicație satisfăcătoare cu privire la izbucnirea acestor conflicte. Cel mult, se poate vorbi de un vag ecou al evenimentelor din Franța, provocat de propagarea indirectă, de-a lungul Europei, din sat În sat, a unui val de violență, provocat, prin fenomene de contagiune mentală, de expansiunea Marii Spaime din lumea franceză. Cât privește citatele mult vehiculate În istoriografia problemei, care ar dovedi „influența” Revoluției asupra populației ardelene, ele sunt, de regulă, fie exagerări ale autorităților locale, dornice să atragă atenția forurilor superioare asupra
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]