1,465 matches
-
simboliza călăuza călătorilor spre lăcașurile zeilor.În căutarea Luceafărului poetul își străbate în felul său viața.Ceea ce ne dezvăluie nouă este prin forța sa de a stăpâni Pegasul la modul sublime, de a ști să-l facă să poposească, pentru contemplația a ceea ce zărește, sau dimpotrivă, de a-l îndemna să galopeze năpraznic într-u vârtej de lumi interioare ale eului.Astfel își realizează Eminescu partea sa de magie.Cătălina visa la Luceafărul”Lângă fereastră, unde-n colț / Luceafărul așteaptă “. Acest
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE, EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361831_a_363160]
-
atunci să le învățați pe de rost. În închisori aveam pururea în minte Paraclisul Maicii Domnului și alte acatiste, care ne-au fost de mare ajutor. Adevărata rugăciune nu se face la mănăstire, chiar dacă dispune de toate condițiile exterioare prielnice contemplației și rugăciunii. Noi, în închisoare, eram lipsiți de frumusețile acestui relief al munților Carpați, numai între patru pereți, unde zeci de ani stăteai între ei și nu vedeai raza soarelui prin crăpăturile zăbrelelor de la geam; iar dacă te urcai cumva
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361997_a_363326]
-
e evidențiat prin implementări de amintiri afective, exhibit cu duioșie în viziuni duioase încărcate de speranțe, ce se încheagă într-un spectacol al exorcismului divin. Speranțele încarnate în imagini conduc către fenomenul Fata Morgana, hrănită de metafore surprinzătoare, ce produc contemplații calde ale alterității, vibrații extatice ale sufletului. Autoscopia, care e în fond o confesiune deghizată, tulbură imaginarul liric până la o înaltă vibrație, întorcând vioara invers, cum o fac virtuoșii arcușului. Privirea ia locul simțurilor, amintirile se derulează în panorama modulare
EMILIA TUDOSE TRIUMFUL IUBIRII , CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366066_a_367395]
-
rol de prolegomene (Ce este mistica?; Justificarea definiției ortodoxe; Teologia spirituală și metodă; Izvoarele misticii ortodoxe), prelegerile 5-7 prezintă în detaliu „sistemul dionisian”, celelalte fiind consacrate celor trei faze ale vieții spirituale: 8 prezentare generală, 9-10 purificarea, 11-20 iluminarea și contemplația și 21-23 teologia sau calea unitivă (caracteristicile și interpretarea extazului). Ascetica și mistica primesc o definiție hristocentrică: asceza e moartea, iar mistica e învierea cu Hristos, ambele fiind „știința îndumnezeirii omului” („reversul Întrupării”), „împlinirea vie și încununarea dogmaticii și moralei
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
mistica e învierea cu Hristos, ambele fiind „știința îndumnezeirii omului” („reversul Întrupării”), „împlinirea vie și încununarea dogmaticii și moralei”, cunoaștere a lui Dumnezeu, prin participare prin asemănare cu El și participare la lumina dumnezeiască. O dezvoltare deosebită o are în cadrul contemplației și iluminării discuția asupra rugăciunii lui Iisus căreia îi sunt dedicate patru prelegeri: 17 „metoda isihastă”, 18 „considerații istorice și psihofiziologice”, 19 „rugăciunea lui Iisus, esența paisianismului” și 20 „popularizarea și sensul ei cosmic” (în Povestirile unui pelerin rus). Aflată
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
Teolog și Serafim din Sarov e „o trăire a luminii dumnezeiești și o pregustare a Împărăției cerurilor, o transfigurare anticipată” . „Ce este însă această lumină, orbitoare după Dionisie, strălucitoare după Sfântul Simeon? — se întreabă Nichifor Crainic în prelegerea următoare: 19. „Contemplație și har”. „Răspunsul, care a răsunat atât de tare în teologia ortodoxă a veacului al XIV-lea și a veacurilor următoare, l-a dat Sfântul Grigorie Palama. [ ... ] Lumina aceasta e lumina care l-a învăluit pe Domnul Iisus Hristos transfigurat
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
urmare, un proces de trecere de la trupesc la duhovnicesc, de la creat la necreat, de la stricăcios la nestricăcios”. Concluzia prelegerii pe care o formulează Nichifor Crainic este că în mistica ortodoxă „fundamentul teologic al îndumnezeirii” presupune inevitabil că „harul care dă contemplația și se manifestă în ea ca lumină taborică este o energie necreată cu efecte de asemenea necreate” . În luna mai anul 1940 revista Gândirea închina un număr festiv lui Nichifor Crainic cu ocazia împlinirii vârstei de 50 de ani, iar
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
au căzut cu fața la pământ. Ei au primit astfel taina revelației Sfintei Treimi, fiind ridicați la cel mai înalt nivel al cunoașterii la care poate ajunge un om. Scopul venirii Mântuitorului în lume era tocmai să aducă pe tot omul la contemplația slavei Sale dumnezeiești. O sărbătoarea schimbării a îndumnezeirii noastre, de care monahii se cutremură dar pe care o caută toată viața. A participării trupurilor noastre trecătoare la tainele cele mai presus de fire. Prăznuirea are loc la 6 august, cu
SCHIMBAREA LA FAŢĂ A DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366627_a_367956]
-
În mod tradițional, la această dată, strugurii erau aduși la Biserică pentru binecuvântare. Simeon Noul Teolog spune că Dumnezeu este lumină iar vederea Sa este Lumină. Sfinții, care s-au învrednicit de astfel de revelații, privesc lumina ca obiect de contemplație dar și ca har îndumnezeitor, conform psalmului 35.10: Întru lumina Ta vom vedea Lumină. Sfinții Părinți spun că Moise și Ilie de-abia acum au văzut Fața lui Dumnezeu, pentru că petrecând printre oameni, Domnul Se afla întrupat. Referință Bibliografică
SCHIMBAREA LA FAŢĂ A DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366627_a_367956]
-
prin viețuirea pustie de patimi, de materii și de plăceri, apoi spre muntele cunoștinței de Dumnezeu, Cel văzut pe înălțimea înțelegerii, gândurile ce înclină încă spre pământ și caută plăcerea acestuia; cel ce ocupându-se acolo în chip încordat cu contemplații adecvate duhovnicești, după părăsirea relației minții cu cele sensibile (căci aceasta cred că înseamnă trecerea timpului de patruzeci de ani) se învrednicește să devină, prin înțelegere, văzător și ascultător al focului dumnezeiesc, negrăit și suprafiresc, sălășluit și adăăpostit în ființa
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
nemijlocite a prezenței lui Dumnezeu în cosmos și în univers. De aceea, Părintele Dumitru Stăniloae într-o notă la textul maximian prezentat anterior, precizează, cu referire la semnificația experienței mistice a lui Moise: Petrecând multă vreme pe înălțimea înțelegerii în contemplații duhovnicești, după părăsirea relației minții cu cele sensibile, se învrednicește să devină, prin înțelegere, văzător al focului și ascultător al Cuvântului dumnezeiesc, aflător în ființa lucrurilor create (în tufiș), adică al Cuvantului dumnezeiesc, care ne grăiește din lucruri, iar mai
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
gândirea și abordarea Părintelui Profesorr Dumitru Stăniloae cu privire la această intercondiționare dintre virtuți și rațiunile lucrurilor prin intermediul relației dintre Om și Univers, căci cu ajutorul trupului, de pildă, sesizăm aceeași legătură intrinsecă între om și cosmos, și sensul lor comun intuit prin contemplație: "Cel ce a înțeles prin contemplație lucrurile cu dreapta credință, așa cum sunt, și prin judecata rațională a definit rațiunea lor în mod chibzuit și drept și își păstrează judecata neabătută are în sine concentrată toată virtutea, nemaimișcându-se spre nimic
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
Stăniloae cu privire la această intercondiționare dintre virtuți și rațiunile lucrurilor prin intermediul relației dintre Om și Univers, căci cu ajutorul trupului, de pildă, sesizăm aceeași legătură intrinsecă între om și cosmos, și sensul lor comun intuit prin contemplație: "Cel ce a înțeles prin contemplație lucrurile cu dreapta credință, așa cum sunt, și prin judecata rațională a definit rațiunea lor în mod chibzuit și drept și își păstrează judecata neabătută are în sine concentrată toată virtutea, nemaimișcându-se spre nimic altceva după ce a cunoscut adevărul. El
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
arăta nu refuză a se folosi de el la vremea potrivită". Părintele Profesor Dumitru Stăniloae în nota de subsol de la acest text evidențiază relația accentuată între Logosul divin, rațiunea umană și țesătura de rațiuni dumneziești, plasticizate în lucruri obsevabile, prin contemplația dată de practicarea virtuților. Această perspectivă adâncește și mai mult reciprociattea dintre Dumnezeu și om prin care Logosul se înomenește și omul se îndumnezeiește. Părintele Dumitru Stăniloae constată și notează că: "Rațiunea ca funcție cognitivă a sufletului uman stă într-
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
repere ale unei asemenea teologii ancorate în perspectiva eclesială, care nu se teme de dialog dacă acesta are ca sens și scop Adevărul și comuniunea, mărturisite și trăite ca pregustare a vieții veșnice.” Așadar, vom susține că meditația, reflecția și contemplația lumii, a spiritualității și a frumuseții ei, dată de viziunea liturgică asupra cosmosului, conduce la o adevărată doxologie a întregii creații față de Creatorul ei. "Și toată făptura care este în cer și pe pământ și sub pământ și în mare
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
știut să adopte limbajul poetic, considerându-l cel mai adecvat pentru a transpune frumusețea creației lui Dumnezeu. Chiar dacă a practicat o așceză severă el n-a respins creația, ci dimpotrivă a știut s-o laude într-un limbaj extraordinar, favorabil contemplației, în care taina regăsește, de pildă, poezia... Acum, în încheiere, felicitându-l pe autor, îi dorim să aibă parte în continuare, de mult succes, mult spor și multe împliniri duhovnicești, pe toate planurile și în toate sferele vieții!... Drd. Stelian
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
o fugară viziune! Profesionistul Cristina Țopescu se autodescrie pe o seamă de coordonate, unele dintre ele aparținând de profilul media, dar la omul Cristina Țopescu, un conductor unic este firul sufletesc. Acest fir e fără nod și fără lege deasupra contemplației adânci, din care se află ce e frumosul lăuntric. Ceea ce moralmente se crede a fi rar în vorbirea și fapta unui om explică evoluția dramei umane pentru că întocmai ce e rar aduce dese necazuri și poate că nici Cristina Țopescu
CRISTINA ŢOPESCU. TRECUT, SPERANŢĂ, STATORNICIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365619_a_366948]
-
în brațe și slujba în mănăstire”, „Slujba în mănăstire”, „Mănăstirea și corabia”, „Vânzarea lui Iuda”, „Răstignirea Lui Iisus”, „ Originea grâului, vinului și mirului”, „Sobor de sfinți”. Insistăm pe acest capitol deoarece fondul tuturor colindelor noastre, scripturistic, ilustrează în primul rând contemplația religioasă, aspecte ale principalelor sărbători creștine cum ar fi Nașterea Domnului, profețită în scrieri vechi testamentare și împlinită în Evangheliile noutestamentare. Ele sunt o visterie nesecabilă a spiritualității creștine, o mărturie irecuzabilă a religiozității românilor. Spiritualitatea ortodoxă românească a înveșnicit
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
sărbătoare, de cetini, de globuri, de peteală și ghirlande. Trei bătăi de inimă, din Oltenia, Ardeal și Basarabia, trei artiști de vers și de glas: Adrian Păunescu, Fuego, Maria Mocanu! Toți trei se lipesc unul de celălalt, de amintire în contemplație, în ferestrele caselor părintești în care strălucește la Crăciun o galbenă gutuie! Toți trei sunt colindătorii Crăciunului românesc în vers și glas de iarnă, de sărbătoare, de iubire, al esențialului vieții, dar și al tragismului ei neînlăturabil sub finita condiție
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
de Tomy Sigler ZL Editura „Familia”, Israel, 2015 92 pg. „Dacă nu mi-aș uita versurile nu aș mai putea scrie” Bianca Marcovici este o poetă a realului, ale cărui bolți uluitoare săgetează simțurile, delimitându-se net de banal prin contemplația de sine. Cartea este o reflectare multiplă într-un glob cu oglinzi, capabil să distorsioneze, dar și să recompună imaginea. Volumul se deschide cu un crez (Patria) și continuă cu o serie de confesiuni mediatizate prin imaginile lumii moderne, aflată
PREFAŢA LA VOLUMUL „ESPRESSO DUBLU LA HAIFA” de CRISTINA CHIPRIAN în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366121_a_367450]
-
târăsc în hăul lor nedefinit”. Faptul că întotdeauna autoarea (mereu sunt tentată s-o numesc: poeta!) s-a simțit „Aproape de îngeri” - a determinat-o să consemneze în 21 septembrie 1998, starea ei, în doar trei activități ale minții și inimii: „Contemplație, desfătare și milă infinită”. Aceste trei trepte existențiale sunt urcate succesiv de autoare: Prin contemplație se ajunge la desfătare și de aici, mai e un pas până la milă, descrise într-o pagină admirabilă. De fapt, o dramă permanentă se desfășoară
FRAU MOVIE, DE VIOLETA DĂNĂILĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361645_a_362974]
-
poeta!) s-a simțit „Aproape de îngeri” - a determinat-o să consemneze în 21 septembrie 1998, starea ei, în doar trei activități ale minții și inimii: „Contemplație, desfătare și milă infinită”. Aceste trei trepte existențiale sunt urcate succesiv de autoare: Prin contemplație se ajunge la desfătare și de aici, mai e un pas până la milă, descrise într-o pagină admirabilă. De fapt, o dramă permanentă se desfășoară sub ochii noștri. Eșuarea căsniciei în care nu există nici comunicare, nici comuniune de idei
FRAU MOVIE, DE VIOLETA DĂNĂILĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361645_a_362974]
-
sărbătoare, de cetini, de globuri, de peteală și ghirlande. Trei bătăi de inimă, din Oltenia, Ardeal și Basarabia, trei artiști de vers și de glas: Adrian Păunescu, Fuego, Maria Mocanu! Toți trei se lipesc unul de celălalt, de amintire în contemplație, în ferestrele caselor părintești în care strălucește la Crăciun o galbenă gutuie! Toți trei sunt colindătorii Crăciunului românesc în vers și glas de iarnă, de sărbătoare, de iubire, al esențialului vieții, dar și al tragismului ei neînlăturabil sub finita condiție
ADRIAN PĂUNESCU, FUEGO, MARIA MOCANU. ROADELE HARULUI SE POT USCA DIN FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361695_a_363024]
-
laudei lui Dumnezeu, a vinului. Revin, însă, la un poem emblematic al volumului: „Semn”, unde găsim atât acea artă poetică discutată mai sus, cât și sentimentul că miracolul poate fi înțeles - și chiar drumul către înțelepciune se poate parcurge prin contemplație, stând pe loc în fața unor tablouri paralele: „Lângă înaltele piscuri albe/ zboară-n ochiul albastru /respirând orizontul dimineții/ așteptarea.// În- tre păduri fără arbori,/ se naște un izvor în inimă/ grăbit/ unde sosește marea lumină / a cuvântului copt. // Toți care
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
înțelegerea" are o conotație mai degrabă intelectualistă, poate ar fi mai potrivită în contextul de față folosirea termenilor de "simțire, vedere a minții" sau "simțire, vedere duhovnicească", ce se asociază mai propriu sensului de prezență, apropiere nemijlocită (pentru "simțire") și contemplație, părtășie-dialog (pentru "vedere"). Odată dovedită existența acestei "simțiri", trebuie postulată cu necesitate și existența unor "simțuri", prin intermediul cărora realitățile veșnice se pot comunica omului. Unii le numesc "simțuri ale minții", alții "simțuri duhovnicești", iar alții pun în relief analogia lor
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]