1,467 matches
-
dvs. Arische Männerbund 1 și la studiul recent despre Mșah³țbhș³rataț)2. În ceea ce privește Techniques, aveți dreptate considerând-o un rezumat al vechii mele Yoga. După mine, singurul său merit este acela de a fi împins puțin mai departe analiza meditației și contemplației „mistice” indiene. De altfel, în aceasta consider că rezidă interesul publicațiilor mele despre tehnicile yoga. În ceea ce privește „originile”, mi-am permis o ipoteză de lucru la care, de altfel, nu țin foarte mult, ipoteză care a fost acceptată de câțiva maeștri
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
a sensibilității"33, acea categorie ce reprezintă întreaga structură intimă a religiozității și credinței axate pe respect, figurând asemenea unei noțiuni centrale a întregului sistem religios. Prin aceasta sacrul reușește să impună variate forme de respect față de sine, atitudini de contemplație, venerație, gratitudine, frică, umilință, prosternare și implorare. Se poate remarca faptul că definiția abordată de Caillois se fundamentează, la fel ca și la Durkheim, pe opoziția dintre sacru și profan, pe concepția religioasă asupra lumii, și pe credința că sacrul
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
dintre originea naturală sau supranaturală a acestei facultăți creatoare, a fost remarcat faptul că între inspirația artistică și mistica religioasă există o serie de asemănări, ca și între trăirile artistului și cele ale credinciosului "convins că, în extrema încordare a contemplației sau a extazului, pipăie cu întregul lui suflet strălucirea divină"208. Conform sistemului eliadian de gândire, Creația divinității reprezintă modelul absolut și ideal al oricărui act creator uman. În această comuniune, inspirația constituie o punte de legătură între lumea sacrului
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
fi rearanjat la nesfârșit"524, deținând resursele necesare reconfigurării asemenea unui colaj a formelor artistice consacrate. La rândul său, Anca Manolescu semnala faptul că "muzeul extrage piesele de artă sacră din contextul lor de cult, din logica liturgicului și a contemplației"525, supunându-le unor provocări străine de funcțiunea lor originară. Ea se interoga astfel asupra urmărilor acestui "exil", investigând modul în care este percepută opera de artă sacră (în speță icoana) în aceste condiții 526. Sub aspect spiritual, religios și
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Pleșu, Limba păsărilor, București, 1994, 195-213; Vasile Dem. Zamfirescu, În căutarea sinelui, București, 1994, 9-155; Valentin Coșereanu, Constantin Noica și aventura facsimilării manuscriselor eminesciene, București, 1997; Alexandra Laignel-Lavastine, Filosofie și naționalism. Paradoxul Noica, București, 1998; Ion Ianoși, Constantin Noica, între contemplație și extaz, București, 1998; Glodeanu, Incursiuni, 323-329; Ion Dur, Noica. Portretul gazetarului la tinerețe, Sibiu, 1999; Dicț. esențial, 578-585; Simion, Fragmente, IV, 124-153; Cornel Moraru, Constantin Noica, Brașov, 2000; Manolescu, Lista, III, 64-89; Ion Militaru, Constantin Noica și critica Occidentului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
intimă și tainică a lui Dumnezeu”, e „transfigurarea trupului nostru din omenesc în duhovnicesc”, a naturii noastre „din creată în divină”. E inundarea ființei noastre de lumina dumnezeiască a Taborului. „Lumina taborică e centrul de atracție al acțiunii și al contemplației ortodoxe” (Op. cit. pg. 218). Faza aceasta se întemeiază pe dumnezeiasca Euharistie, fiind o asimilare simțită a ființei noastre în corpul mistic al lui Iisus Hristos, participarea la dumnezeire prin omenitatea Fiului lui Dumnezeu. Prezența intimă 18 Nichifor Crainic a lui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pe dumnezeiasca Euharistie, fiind o asimilare simțită a ființei noastre în corpul mistic al lui Iisus Hristos, participarea la dumnezeire prin omenitatea Fiului lui Dumnezeu. Prezența intimă 18 Nichifor Crainic a lui Dumnezeu în noi produce în noi starea de contemplație. De aceea momentul culminant al unirii se mai numește și treapta contemplației sau a vederii. Momentul contemplativ e pregătit de purificările și de iluminările amintite. Dar un rol special îl are, mai cu seamă „un efort de atenție, de reculegere
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mistic al lui Iisus Hristos, participarea la dumnezeire prin omenitatea Fiului lui Dumnezeu. Prezența intimă 18 Nichifor Crainic a lui Dumnezeu în noi produce în noi starea de contemplație. De aceea momentul culminant al unirii se mai numește și treapta contemplației sau a vederii. Momentul contemplativ e pregătit de purificările și de iluminările amintite. Dar un rol special îl are, mai cu seamă „un efort de atenție, de reculegere, de autocontrol, de concentrare, de simplificare progresivă până când toate puterile omului se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
rol special îl are, mai cu seamă „un efort de atenție, de reculegere, de autocontrol, de concentrare, de simplificare progresivă până când toate puterile omului se reduc sau, mai bine zis, se sintetizează în intuiția contemplativă”. „Meditația e pregătirea psihologică a contemplației”. (Op. cit. pg. 233). Meditația, în special, este o mișcare întreită a spiritului nostru: întâia e în afară spre un obiect, a doua e o retragere spre interior și a treia e o adâncire circulară în Dumnezeu. De pildă cugetăm întâi
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ne coborâm apoi în sufletul nostru pe care îl găsim atât de departe de idealul cerut prin acel precept și în sfârșit ne înălțăm cugetul spre Dumnezeu al cărui ajutor îl avem. Meditația înscrie o înălțare de la imaginile sensibile spre contemplația spirituală; în fața diferitelor metode de meditație apuseană, Nichifor Crainic înalță printr-o analiză magistrală și amănunțită valoarea metodei de frunte a ortodoxiei: metoda isihastă, care are în centrul ei rugăciunea inimii sau a minții, sau a lui Iisus. E metoda
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lumină divină, care se răspândește apoi și pe fața sfântului, pe trupul lui, în toată împrejmuirea lui. Acesta e fenomenul transfigurării propriu-zis, cunoscut numai misticii ortodoxe, e anticipația trupului înviat și a cosmosului de după judecata din urmă, a paradisului. în contemplație, care poate fi socotită și starea de rugăciune cea mai înaltă, Nichifor Crainic, urmând clasificările consacrate, distinge două etape: una nedesăvârșită, mai activă, și una desăvârșită, sau cu totul pasivă. Exprimată în termeni de rugăciune prima etapă cuprinde rugăciunile: 1
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sensul ortodox însemnează a vedea lumina lui Dumnezeu strălucind în propria ta minte și a-ți vedea propria minte strălucind suprafiresc în lumina lui Dumnezeu”. Între alte citate categorice, Nichifor Crainic aduce unul de-al lui Evagrie Ponticul, spunând: în contemplația mistică „Hristos ridică firea cugetătoare omorâtă de răutate”. Așa încât nu prin inconștient, ci mai degrabă prin supraconștient, cunoaște omul în stările mistice. („Locul inspirației”). E adevărat că Nichifor Crainic, în aderență cu mistica unui Eckart și Iakob Böhme, vorbește și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
prin ea însăși. Dar cel care o cântă spre slava lui Dumnezeu, se poate lăsa furat nu de vraja și de sensul ei religios cât de felul cum singur o execută. În cazul acesta, spiritul executantului se prăbușește din zborul contemplației în admirația talentului propriu, în voluptatea cântării, a execuției. Am avea astfel în locul unui proces de dezmărginire a spiritului cu ajutorul muzicii, unul contrar, de limitare în egocentrism. Cazul acesta special însă, de excesivă subtilitate psihologică, Ioan Climax nu-1 ridică pentru
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
rostit în epoca impietății moderne, este aceea că monahismul ar însemna sublimare erotică, trândăvie și ignoranță. Acela e nenorocitul monahism de azi, cadavrul gloriosului monahism care a creat cultura Europei. Viața religioasă, care are felurite grade și nuanțe, culminează în contemplație, care e pipăirea directă a puterii dumnezeiești. Și acești faun de geniu ai culturii s-au dovedit atât de activi și de fecunzi, umplând veacurile de lumină, fiindcă au încremenit mai întâi în contemplație. Ea e izvorul celei mai intense
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
felurite grade și nuanțe, culminează în contemplație, care e pipăirea directă a puterii dumnezeiești. Și acești faun de geniu ai culturii s-au dovedit atât de activi și de fecunzi, umplând veacurile de lumină, fiindcă au încremenit mai întâi în contemplație. Ea e izvorul celei mai intense și mai calitative activități. Spiritul creștin știe din toată această experiență istorică adevărul că cine s-a ridicat până la pipăirea mistică a luminii divine coboară în veac cu puteri însutite, și vorbește ca și cum Dumnezeu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și nici sensului teologic. Arta ca funcție socială ridică o serie de noi probleme, în interpretarea cărora se ivesc alte diferențe între felul nostru de a vedea și cel estetic curent. Astfel e problema destinației operei de artă și a contemplației, care pentru noi se bifurcă în alte două probleme: aceea a moralității artei și aceea a contemplației mistice. Analogia artei cu contemplația mistică, metodă inaugurată cu mare răsunet de Henri Bremond, e de natură să arunce o lumină mai înaltă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
se ivesc alte diferențe între felul nostru de a vedea și cel estetic curent. Astfel e problema destinației operei de artă și a contemplației, care pentru noi se bifurcă în alte două probleme: aceea a moralității artei și aceea a contemplației mistice. Analogia artei cu contemplația mistică, metodă inaugurată cu mare răsunet de Henri Bremond, e de natură să arunce o lumină mai înaltă asupra frumosului artistic și poate, să deschidă drumul unei ieșiri în larg din cercul tot mai strâmt
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
felul nostru de a vedea și cel estetic curent. Astfel e problema destinației operei de artă și a contemplației, care pentru noi se bifurcă în alte două probleme: aceea a moralității artei și aceea a contemplației mistice. Analogia artei cu contemplația mistică, metodă inaugurată cu mare răsunet de Henri Bremond, e de natură să arunce o lumină mai înaltă asupra frumosului artistic și poate, să deschidă drumul unei ieșiri în larg din cercul tot mai strâmt în care se închide evaziva
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
spre adâncul esențial și veșnic al lumii, spre lumina nevăzută a divinității. Ca și auzul lui Beethoven, sau ca vederea lui Milton, simțurile fizice trebuie să moară pentru lume, căci numai cu această condiție simțurile spirituale se pot încorda în contemplația frumuseții supranaturale. în lumina exemplelor date, care concordă cu teoria despre cele două categorii de simțuri, a teologiei mistice, există, prin urmare, o frumusețe sensibilă care e obiectul restrâns al esteticii moderne și o frumusețe suprasensibilă sau inteligibilă care, împreună cu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dar impersonală. Gândirea lui Schopenhauer e ateistă și exclude atributul de personalitate vie a ideii veșnice. În consecință, această idee veșnică nu e prevăzută cu inițiativa proprie de a-și comunica frumusețea, ci numai puterea geniului creator, întrevăzând-o prin contemplație, ia inițiativa de a o repeta va opera de artă. De asemenea în platonism ideea frumuseții e veșnică și impersonală; ea există în cerul zeilor, fără comunicabilitate față de lumea văzută. Dar cum Platon crede în preexistența sufletelor, aceste suflete, înainte de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cu natura divină. Căci focul material e răspândit peste tot și se amestecă, fără să se confunde, cu toate elementele, față de care el rămâne totdeauna eminamente distinct”(Ierarhia cerească, p.61 ). Lumina transcendentă a focului imizibil constituie obiectul sublim al contemplației mistice ortodoxe. Ea se poate experimenta în viziunea suprasensibilă a sfinților. Ea s-a descoperit în transfigurarea Mântuitorului pe muntele Taborului. Dacă natura acestei lumini este creată sau necreată, această chestiune a iscat marea dispută teologică din veacul XIV, care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fiindcă soarele nu mai este. Poeții glorifică în mii de chipuri lumina și artiștii de toate categoriile o absorb în operele lor, fiindcă numai așa pot fi frumoase. Dar mai presus de toți și de toate, sfinții se ridică în contemplația mistică până la experimentarea suprasensibilă, până la vederea miraculoasă a luminii necreate. „Fericită e mintea care, trecând peste toate cele ce sunt, se bucură neîncetat de dumnezeiasca frumusețe”(Maxim Mărturisitorul: Centuria I, 19 în Filocalie ), exclamă sfântul Maxim Mărturisitorul. Ca să aprofundam mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Ar exista deci o unitate a frumosului natural și artistic, unitate care justifică înglobarea lor în aceeași disciplină. E indiferent dacă o idee metafizică se revelează în formele sensibile ale naturii sau în formele sensibile ale artei; faptul trăit în contemplație este de aceeași valoare estetică. Principiul tradițional al acestui punct de vedere este că natura ar fi marele magistru al artei. De la filosofii antici și până la cei moderni arta a fost socotită ca o imitație a naturii. Frumusețea naturii primează
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
plăcut. În cazul acesta frumosul din natură nu este estetic, ci pseudo estetic, fiind vorba de o simplă reminiscență de artă. Al cincilea, pentru oamenii religioși, natura, fiind socotită ca opera lui Dumnezeu, pare în întregime frumoasă. Dar emoția acestei contemplații nu e pur estetică, pentru că e colorată de religiozitate. Cam acestea sunt obiecțiile pe care estetica modernă le ridică împotriva celei tradiționale cu scopul de a delimita obiectul acestei științe într-o zonă de autonomie completă a artei și de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
câte le făcuse, a găsit că sunt bune foarte și desăvârșit de frumoase ca făpturi. Căci omului creștin, adică sfântului, îi e dată putința să aibă o perspectivă vizionară mult mai înaltă și mai largă decât o are geniul natural. Contemplația mistică, deși atât de asemănătoare în unele puncte cu cea artistică, îi e mult superioară. Sfântul poate vedea direct și nemijlocit, adică poale experimenta prin intuiție spirituală, însăși strălucirea inefabilă a frumuseții dumnezeiești. Din această perspectivă sublimă, cosmosul îi apare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]