160,668 matches
-
Se plictisește repede. Are multă informație, nu are criterii. E dependent de Internet, care e din ce în ce mai ieftin. Se apucă serios de scris. Și până acum ținea jurnal, scrisul defulează și compensează orice frustrare. Realizează că n-are talent. Scrie în continuare. E posibil să nu se mai îndrăgostească. Se gândește la alianțe profitabile, care nu-l angajează afectiv. Analizează cu detașare și simpatie ideea de adulter. Îi devine clar că nu se mai poate lăsa de fumat. Neputând deveni ce visează
Portretul intelectualului la tinerețe by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13130_a_14455]
-
Bucovina aflată sub administrație ucrainiană. Ne bucură lipsa exceselor, mai ales naționaliste ori localiste, date fiind dificultățile de afirmare a identității noastre în fostele provincii Bucovina de Nord și Basarabia. Le rămînem îndatorați colegilor noștri dacă ne vor trimite în continuare revista. * Dl Agopian se preface - vulpoi bătrîn! - că n-a înțeles răspunsul Cronicarului la observația d-sale cum că R.L. nu publică pe oricine: era vorba de scriitori adevărați, nu de... oricine. În lista de „interziși” pe care dl A
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13151_a_14476]
-
cere rechemarea de la post a ambasadorului american, ceea ce nu pare însă a-l fi intimidat pe Michael Guest. * Confirmînd presupunerea lui Cristian Teodorescu din „microscopul” lui de săptămîna trecută, Adevărul anunță că Partidul Popular European, majoritar în Parlamentul Europei, susține continuarea negocierilor cu România, dar sub strictă monitorizare. Președintele PPE, precizează Adevărul, a declarat că sugestia deputatului olandez Arie Ooslander de a suspenda negocierea cu Bucureștiul este o opinie absolut izolată în sînul partidului nostru. Notă Cronicar: asemenea negocieri nu se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13151_a_14476]
-
noi, oamenii de rând. Oricâtă mizerie va fi în România, oricât va bântui sărăcia, nemernicii care ne-au adus la sapă de lemn s-au pus la adăpost. Au conturi în străinătate, afaceri prospere ce se vor derula și în continuare. Prin urmare, drumul spre Europa e unica șansă ca, în anii următori, să n-ajungem cu toții să cerșim prin șanțuri. Doar cine n-a observat regrupările din interiorul partidului e uimit de situația-limită la care s-a ajuns. În ciuda sondajelor
Nașii fără dinți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13153_a_14478]
-
social. Echipa Năstase nu e capabilă să asigure „igiena” cerută de Occident. Ca principali producători de mizerie morală, năstăsioții n-au cum, obiectiv vorbind, să facă, începând de mâine, contrarul potlogăriilor comise până acum. Justiția a avut și are în continuare un rol imens în propagarea modelului mafiot tutelat de guvern, parlament și președinție. În loc să le bată el obrazul corupților, aceștia pot s-o facă nu doar mai rapid, ci și cu argumente: „Toa-șu prim, se poate să ne superi? Tocmai
Nașii fără dinți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13153_a_14478]
-
două cazuri de nerespectare a unor acorduri internaționale. S-ar părea că acesta a fost mereu călcîiul vulnerabil al politicii externe românești. Ne-o dovedește recenta mustrare pe care baroneasa Nicholson, altminteri foarte amicală cu premierul, a făcut-o cu privire la continuarea adopțiilor în străinătate pe durata suspendării convenite cu forurilor europene, și unde? în Italia lui Berlusconi, și el foarte amical cu premierul. Ne întîlnim cu multe cazuri similare. Voi mai da un singur exemplu. Congresul de la Berlin din 1878 (la
“Să-și vază de trebile ei, Europa” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13180_a_14505]
-
cunoaștere și de muncă, ca traducător și exeget al operelor scriitorilor români, vreau să folosesc acest prilej pentru a-mi exprima profunda recunoștință pentru tot ce mi-a dat cultura românească. Ca și pentru tot ce îmi va da în continuare. Căci aventura mea cu România continuă.
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
înainte de a fugi din țară. Ca fapt divers și nu tocmai, situația tulbure din România a lui Pacepa a atras atenția atît unei agenții de presă străine, cît și presei americane, care au atras atenția că Pacepa e ținut în continuare la index, deși țara noastră vrea să intre în NATO. Cu toate astea, într-un interviu TV, președintelele Iliescu a declarat că nu e problema lui cazul generalului Pacepa. Un interviu în care ultima întrebare a fost dacă sabia lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
la aspectul cultural determinant în concepția lui Maiorescu. Apoi, în Direcția nouă, Maiorescu adaugă că această conștiință clară e cerută de împrejurarea că nu trăim pe o insulă, izolați de lume, și așteptînd „dezlegarea problemelor” de la sine. Și iată, în continuarea celui de mai sus, pasajul esențial (mult mai rar citat decît altele, ignorat complet de Lovinescu în monografie) pe care criticii ideii lui Maiorescu l-ar fi putut iscăli liniștiți: „Așa însă nu este situațiunea noastră. Timpul dezvoltării ne este
„Formele fără fond” sau prima bătălie canonică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13204_a_14529]
-
vadă. Editura Corint a renunțat (am publicat noi înșine comunicatul) la capitolele din manualul de literatură de clasa a XII-a plagiate și a apelat la un alt autor (n-am înțeles totuși dacă dna Rogalski rămîne să colaboreze în continuare la alte capitole, neincriminate, sau editura s-a dispensat cu totul de dezonoranta ei colaborare) * Una dintre cele mai substanțiale polemici din ultima vreme a fost aceea declanșată de dl. Gh. Grigurcu cu articolul Cazul Noica din Convorbiri literare (nr.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
clovni care se hrănesc hămesiți cu literele din aceste cuvinte./ fiecare/ urlă în altă limbă fiecare susține altceva și îl lovește pe celălalt/ în plină figură. și fiecare are exact mutra mea caraghioasă” (bastonul de orb). Producția lirică decurge în continuare ca o tînguire a insului strivit de soarta inicvă, astfel încît figura contemporană a absurdului se deschide către jalea eternă, al cărui punct de reper îl constituie Eclesiastul. Asistăm la o orgie de zădărnicii. Împlinirea pare a se afla în
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
în România” (MCA Romania) de-a face, periodic, rapoarte pentru cei care-i finanțează. Nimic rău în asta. Înțeleg de asemenea că sponsorii așteaptă rezultate. În cazul de față, liste cu nume și întâmplări care să motiveze „investiția”, dar și continuarea „afacerii” în viitor. Înțeleg și dorința „antenelor locale” de-a stârni reacții publice în România, pentru a le dovedi superiorilor că au un impact grozav. Cam așa se procedează în întreaga lume oneghistică, indiferent de „obiectul muncii”, așa că sunt întru
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
dar, ce e drept, obosiți de propria plăsmuire, nu mai au și resursele de imaginație pentru a le numi. Nu se dă vreun exemplu nici din șirul de „injurii, vulgarități și neadevăruri” pe care le-aș fi proferat, așa că aștept continuarea acceselor de furie ale corifeilor MCA. Cu aldine, ca să înțeleagă tot „pamfletaro-perifericul”, ei se rățoiesc emfatic, doar-doar se sperie cineva, debitând următorul text: „Dacă editorialistul șprecizare: editorialistul „României literare” este domnul Nicolae Manolescu; eu scriu o modestă rubrică intitulată „Contrafort
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
la ceea ce reprezenta valoare. Ar fi fost de amintit că Nicolae Ciorănescu a avut, în egală măsură, deschidere spre poezie și viață literară, fiind prieten cu Ion Barbu și Alexandru Rosetti. „Cei trei stâlpi de la «Nestor»”, li se spunea. În continuare, ne sunt prezentați Ioan I. Ciorănescu (Neluș), poet, mort foarte tânăr, care a lăsat remarcabile traduceri din Lamartine, Hugo, Baudelaire, Verlaine, J. Moréas, G. Appolinaire, - inginerul Constantin I. Ciorănescu, chimista Ecaterina Ciorănescu-Nenițescu, membră a Academiei Române, medicul Maria Ciorănescu, pentru ca partea
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
comunicat adresat de guvern dezertorilor, soldaților evadați și familiilor lor. Aceștia vor fi urmăriți. Numele lor vor fi înscrise pe o listă și Gărzile Civile se vor găsi în permanență în alertă, în fiecare district, patrulînd zi și noapte. În continuare, Inman a citit o relatare îngropată în josul unei pagini din mijlocul ziarului. Se povestea că la granița muntoasă din vestul statului, Thomas și trupele lui de indieni Cherokee îi scalpau pe Unioniști. Într-un fel era nostim, dacă te gîndești
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
jocul modernului cu tradiționalul pentru poveștile lui Perrault nu se isprăvește aici. Odată cunoscute și devenite faimoase, poveștile Mamei Gîsca istorisite de Perrault au devenit, la rîndul lor, pretext și obiect de joc și scriitură, sub formă de parodii, pastișe, continuări, adăugiri, răsturnări, deturnări, adaptări, replici de tot felul, marcate de fantasmele și stilul diverșilor autori, de módele și tendințele diverselor epoci. Să vedem, chiar și în fugă, cîteva replici, devenite și ele celebre, care lasă deschisă seria, pe care am
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
fapt, a povestitorului anonim de mai tîrziu. În numărul special din 1919, închinat lui Perrault, al revistei umoristice La Baïonnette, Robert Scheffer publică o parodie-continuare a poveștii despre regele incestuos și fiica lui virtuoasă, oprindu-se asupra vieții fiului Pielii-de-Măgar, continuare în care reapar Zîna Liliacului dar și măgarul ce produce aur. Cînd, din întîmplare, tînărul prinț găsește în trezoreria regală rochiile faimoase primite în dar de către mama sa, lipsită cu totul de sensibilitate la feeric și miraculos, odrasla exclamă doar
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
Cum mă interesează, de curînd, Luminița Erga, recent sosită în trupa teatrului și integrată minunat. Ca și în stilul lui Înșir’te. Am văzut-o prima oară în O noapte furtunoasă a unei studente, un spectacol față de care am în continuare reținerii, dar din care am remarcat-o pe Luminița Erga în Veta și pe Silviu Biriș în Rică Venturiano (de neuitat în acest personaj al lui Caragiale!). Cred că și Constantin Cotimanis - Alb Împărat și Moș Toader - nu lasă deoparte
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
de presiunile politice și economice care se exercită cu succes asupra mediilor de informare din țară. Într-un sondaj de opinie pe Internet, realizat ad-hoc, peste 70% dintre repondenți au fost de părere că Europa Liberă trebuia să emită în continuare spre România. Iar dintr-un sondaj de opinie realizat în acest an de IMAS reiese că Europa Liberă a înregistrat în acest an o creștere de audiență cu 3%, ajungînd la peste opt procente, cu tendință de creștere în continuare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13333_a_14658]
-
continuare spre România. Iar dintr-un sondaj de opinie realizat în acest an de IMAS reiese că Europa Liberă a înregistrat în acest an o creștere de audiență cu 3%, ajungînd la peste opt procente, cu tendință de creștere în continuare. Și asta în condițiile în care numai în București există în afară de Radio România cîteva zeci de alte posturi de radio. Cu siguranță însă că știrea aceasta îi va bucura pe corupții din România și că îi va însenina pe baronii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13333_a_14658]
-
publicării lor înregistrează următoarele date. Volumul 14, Vremuri și oameni, Lumea Nouă (1989). Acesta este singurul lipsit de „nota asupra ediției”, fiind parte din trilogia Vremuri și oameni. Dacă volumul 13 este însoțit de „nota editorului”, Victor Iova, celelalte, în continuare, 15, Prăbușirea (1997) și 16, Pustnicul Pafnuție și ucenicul său Ilarion (Povestire) și romanul Sfântul (1998), poartă pe coperta interioară numele editorilor Mariana Iova și Victor Iova. Odată cu Opere, 17, Vâltoarea; Prăpastia (2000), numele lui Victor Iova este încadrat în
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
Gusti, Marcela Focșa. Cei mai savuroși interlocutori ai Marinei Spalas sînt, de altminteri, cei mai implicați politic, dar și cei în care argumentul marginalității funcționează cel mai pregnant. E vorba despre Pan M. Vizirescu (de extremă dreapta și crezînd în continuare în justețea opiniilor lui), Paul Lupașcu (comunist din convingere, cu sentimentul c-a fost trădat de conducerea partidului în care s-a implicat, dar nu neapărat conștient de absurdul ideologiei) și Emil Wagner (țărănist, manist, demisionat din partid după 2000
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
Nițulescu. Intervenția domniei sale a cuprins, întîi, recunoașterea problemelor mărunte, dar cronofage, cărora trebuie să le facă față și pe care nu le-a anticipat în totalitate, chiar după opt ani de monitorizare atentă a fostei echipe ministeriale. A trecut, în continuare, la "corecții", sistematizate clar pe "compartimente": organizare, legislație promovată, finanțare. Lista de "așa nu" (sau ce nu trebuie să facă un Ministru al Culturii) a pledat, convingător, pentru descentralizare și imparțialitate în judecarea "produselor" culturale. "Votul", a mai precizat doamna
Prioritățile culturii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12020_a_13345]
-
pentru artă fotografică a sculptorului român), iar, pe de altă parte, insistența de a sublinia modelul pe care viziunea brîncușiană îl poate oferi postmodernității, în special în ceea ce privește integrarea profundă, creatoare a tradițiilor (ontologice, culturale, folclorice). Pentru exemplificarea acestora, semnalam în continuare șapte recente repere ale exegezei brâncușiene, care reconfirmă, cu asupra de măsură, posteritatea vie, în continuă efervescenta reinterpretativă și reevaluatoare, a personalității și operei sculptorului român în secolul XXI. Brâncuși inedit. Însemnări și corespondență românească Ediție de Doina Lemny și
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
că îi apropie de ce se întîmplă în școlile de afară cu tradiție, mi se pare că le definește, mult mai subtil, mărirea și decăderea meseriei. Spectacolele pe care le-am văzut timp de o săptămînă, și care se joacă în continuare la Casandra, toată stagiunea, sînt elaborate, sînt analize pe text pe care le simți, regizoral, interpretativ, scenografic, sînt soluții atent căutate pentru fiecare student, sînt încercări de deșteptare ale valențelor, ale dorințelor artistice, sînt nuanțe - ca în Vassa Jeleznova - la
Șase nopți cu Casandra (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12010_a_13335]