869 matches
-
o platformă de dezbatere reală, discuțiile s-au purtat în aceeași termeni. (Fig. 5). Fig. 5- Reprezentări sociale în discursurile candidaților, 12 noiembrie 2015 Concluzii Violență simbolică s-a manifestat prin impunerea, în mentalul colectiv, a unor reprezentări simbolice asociate contracandidaților, si anume incapacitate guvernamentală, încălcarea Constituției, corupție la cel mai înalt nivel, candidat corupt și manipulat (proiectate asupra lui Victor Ponta), candidat anti-român și îndepărtat de la valorile creștine (ne-ortodox, "neamț", "fără urmași", referitoare la Klaus Iohannis). Nu în ultimul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
în ultimul rând, a fost reliefata existența unor relații semantice puternice între unele concepte: imunitate - DNA - UE și România - vot - BEC - diaspora - USL. Analiza propusă în acest articol este una exploratorie, dar arată recurenta utilizării violenței simbolice, de către cei doi contracandidați, în dezbaterile electorale. Cadranele mediatice identificate și reprezentările simbolice extrase relevă discrepanta majoră între cele două planuri: cel simbolic, al reprezentărilor, și cel al măsurilor concrete, care să vizeze schimbări societale, potrivit programelor electorale. Această lucrare a beneficiat de suport
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de președinte după ce demisionase, cu o zi în urmă, de la conducerea SIE. Candidatura să a generat critici modeste, speculându-se cu precădere faptul că accesul la informații pe care acesta l-a avut în druntea SIE l-ar avantajă în raport cu contracandidații săi. "Fac acest pas cu multă încredere, este un pas de maturitate după o viață pe care mi-am dedicat-o țării mele", a declarat Teodor Meleșcanu, după depunerea dosarului de candidatură, care cuprinde aproape 400.000 de semnături de
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
externă, în contextul agresiunii rusești din Estul Ucrainei. Acesta era cotat, în sondajele de opinie, drept unul dintre cei mai cinstiți și mai patrioți români. Într-un discurs din 4 noiembrie 2014, în care anunța că se coalizează cu foștii contracandidați Tăriceanu și Meleșcanu și le promitea celor doi funcția de premier și consilier la Cotroceni, Ponta spunea și că: "Dacă pentru România apar pericole de securitate strategică de asemenea putem lua în considerare și cred că ar fi o persoană
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
întrucât aceasta a fost fragmentată, incoerenta și diversă programatic. Pentru a ajunge în finală, candidatul liberal a trebuit să facă față nu doar principalului adversar, PSD, aliaților acestuia și uneia dintre cele mai murdare campanii electorale, ci și puzderiei de contracandidați din zona dreptei. Aceștia au fost lansați în competiție doar pentru a-și testa popularitatea (Elenă Udrea) sau pentru a captura și fideliza o parte din electoratul dreptei pentru proiecte politice viitoare anunțate chiar în timpul campaniei (Monica Macovei 5). Abia
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
a "neamțului serios și pragmatic". "Decât să fiu mârlan, mai bine pierd 19", frază rostita în ultima zi a campaniei electorale a proiectat o componentă morală în profilul viitorului președinte. Această a contrastat puternic cu dimensiunea pur politică, machiavelica a contracandidatului, dispus să facă absolut orice pentru a câștiga. Dacă românii nu ar fi apreciat această dimensiune, rară avis în politica la vârf, și dacă nu ar fi conștientizat câștigul pe termen lung al apărării dreptului la vot, atunci ar fi
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
către pensionari, prin intermediul cărora aceștia erau avertizați că o eventuală victorie a lui Klaus Iohannis ar duce la tăierea pensiilor 31. Prin contrast, prestația lui Klaus Iohannis din timpul campaniei a fost decentă, nu a depășit limitele bunului simț față de contracandidații lui, ba chiar a preferat să încaseze, decât să riposteze, atrăgându-și critici chiar din partea propriilor suporteri. Lumea politică se obișnuise prea mult cu stilul președintelui Traian Băsescu care nu ar fi ezitat să se apere în orice moment, încât
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
ele însemna un singur mediu informațional contaminat. Abia în turul al doilea, forțat de diferența de 20% ce trebuia recuperată, de echipa de campanie, dar și de situația din diaspora, candidatul liberal a început să răspundă atacurilor din ce in ce mai virulente ale contracandidatului, născând speranța unei victorii. Dar, chiar și în aceste momente, cănd renunțase la atitudinea total defensivă, Klaus Iohannis nu a abdicat de la comportamentul decent și sobru. Campania negativă a PSD a fost atât de agresivă și triviala, încât a reușit
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
asupra problemelor sau temelor susținute de candidați 3, în captarea atenției cetățenilor mai puțin interesați de viața politică, în oferirea unui rezumat al celor mai arzătoare probleme ale campaniei, rezumat pe baza căruia alegătorii vor reuși mai bine sa diferențieze contracandidații, în consolidarea demersului celor ce guvernează de a veni în fața celor guvernați pentru a le solicită acordul asupra politicilor publice ce urmează a fi implementate. La întrebarea cât de mult și pentru cine contează dezbaterile electorale s-au dat mai
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
o bună impresie e motivat de faptul că mass-media are un rol important în construirea unei anumite imagini și stabilirea rezultatului final. Dezbaterea electorală e ocazia perfectă pentru a consolida o imagine de sine pozitivă și o imagine negativă a contracandidatului. Telespectatorul uită destul de repede argumentele raționale aduse de un politician, insă reține mai bine impresiile asupra ritmului dezbaterii (faze animate sau plictisitoare), tonul protagoniștilor (agresiv sau conciliant), punctele "marcate" asupra adversarului. Efectele latențe ale dezbaterilor asupra alegătorilor trimit la creșterea
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
de mediatizare a prestației politice a candidaților 12 și de începuturile americanizării comunicării electorale 13. Singură excepție a fost reprezentată de anul electoral 2000 când președintele țării, Ion Iliescu, a refuzat să participe la o dezbatere față în față cu contracandidatul său, Corneliu Vadim Tudor. Discursurile lor au fost transmise de televiziunea publică la ore de maximă audiență, dar în două zile diferite și au avut formă monologului politic. Organizarea reușită a unei dezbateri prezidențiale face apel la un dispozitiv de
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Iohannis, la atitudinea aroganță și lipsită de respect a acestuia în timpul dezbaterii, la protejarea deputaților corupți din propriul partid (PNL), la necunoașterea situației pensionarilor români și negarea rolului avut în nefastele evenimente politice din anul 2012, la izbitoarea asemănare a contracandidatului cu Traian Băsescu, la necunoașterea detaliilor legate de votul electronic sau prin corespondență, posibilele nereguli în activitatea de primar al orașului Sibiu. Cadrajele moral-legale (54 în cele două runde ale dezbaterii) prezintă detaliile legate de elaborarea unei noi legi electorale
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
legate de imunitatea parlamentară și lupta anticorupție. Tot în acest caz observăm și felul în care Victor Ponta se autolegitimează moral pentru a continua ca viitor președinte al României prin prisma realizărilor anterioare și cum încearcă să contureze portretul unui contracandidat imoral din cauza implicării acestuia în activități ilicite sau imorale (trafic de copii, lovitura de stat din 2012, viitoarea micșorare a pensiilor, sfidarea profesorilor, jignirea Dacianei Sarbu, soția lui Victor Ponta, demagog, vinovat de ruperea Uniunii Social-Liberale). Cadrajul interesului uman, folosit
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
până la jumătatea lunii decembrie se vânduse în aproximativ o sută de mii de exemplare 27. Klaus Iohannis s-a profilat că un candidat aflat în afara "jocurilor politice de la București" poziționându-se în antiteza cu președintele Traian Băsescu, cu principalul său contracandidat, Victor Ponta și cu întreaga clasă politică: "Sunt un om al faptelor, nu al vorbelor goale"28. Pe data de 29 septembrie, la Palatul Parlamentului, candidatul ACL și-a lansat programul prezidențial. Acesta trata diferite problematici de interes național, în
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
fi contra-productiv. În loc de a obține dublarea mesajului, se obține anihilarea lui. Imaginea lui Victor Ponta citind din programul electoral și din diverse documente guvernamentale în timpul dezbaterii cu Klaus Iohannis nu l-a ajutat în timpul dezbaterii televizate înainte de turul ÎI cu contracandidatul său, dimpotrivă, a creat senzația că nu poate discuta teme politice majore fără a avea în preajma materiale ajutătoare. Programul electoral al lui Klaus Iohannis nu diferă foarte mult de programul electoral al lui Victor Ponta. Scopul acestor programe a fost
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
opțiuni strategice și nu din constrângeri legale sau instituționale. De pildă, cine s-a plimbat, în perioada de campanie, prin București, vedea cât de multe afișe, bannere și panouri avea candidatul PNL, Klaus Iohannis, mult mai multe decât cele ale contracandidatului său. Asta, în ciuda mesajului pe care acesta a încercat să îl impună, prin echipa sa de campanie, conform căruia ar fi avut mult mai puține resurse la dispoziție pentru promovare. La fel, promovarea online, în mare măsură plătită (postările sponsorizate
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
ei că își dorește o carieră în modeling" (cafeneaua.com); Dă-i la moacă! etc. Circulă în continuare și expresia pe de-a moaca: ,a dat sedii pe de-a moaca unor ziare care l-au propulsat în confruntările cu contracandidații pe care i-a avut în alegeri" (Ziarul de Iași, arhiva internet); ,se pare că s-a săturat să utileze pe de-a moaca locuințele polițiștilor și ale notabilităților satului" (Jurnalul de Transilvania, arhiva); ,nici până în ziua de azi nu
Moca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11053_a_12378]
-
științifică de pînă atunci - scrisese deja Din psihologia poporului român și alte trei lucrări de specialitate publicate la Paris - îl recomandau ca principalul favorit pentru ocuparea acestui post, cel care avea să fie preferat de comisia universitară avea să fie contracandidatul Ionică Rădulescu Pogoneanu. Deși dezamăgit de întorsătura lucrurilor, Drăghicescu va găsi resurse să-și depășească înfrîngerea, luîndu-și revanșa asupra contemporanilor prin scris. Se va ,răzbuna" pe ei scriind Idealul creator, o lucrare a cărei idee principală este că omul, atunci
A fi ateu din prea multă credință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10850_a_12175]
-
se referă în principal la un calendar de activități pe care un candidat dorește să îl pună în practică într-un anumit interval de timp, cu scopul de a atrage electoratul de partea sa sau măcar de a slăbi forțele contracandidatului. Toate aceste activități trebuie să aibă legătură între ele și, în mod obligatoriu, să aducă avantaje celui care le întreprinde, fie că discutăm despre simpatia populară și uncapital de imagine, fie despre posibilele subiecte de presă. Totodată, acestea trebuie să
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
este definirea obiectivelor. Candidatul trebuie să își fixeze câteva repere finale: câte voturi dorește să obțină, ale cui voturi pot valora mai mult, daca este important ca ceilalți candidați să obțină un scor cât mai mic, dacă se dorește denigrarea contracandidatului sau nu. Bineînțeles că planul de acțiune trebuie să se coreleze cu resursele de care candidatul dispune, iar obiectivele sunt întotdeauna realiste. Acestea se fixează pe baza cercetărilor întreprinse, stabilindu-se grupuri țintă în funcție de anumite criterii-liant: vârstă, sex, studii, profesie
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
campaniei trebuie clarificate chestiuni esențiale pentru desfășurarea acesteia, cum ar fi: * echipa de campanie; * calendarul de activități; * sloganul; * afișul principal de campanie; * mesajul principal al campaniei; * programul electoral; * punctele cheie ale circumscripției; * simpatizanții din circumscripție; zonele favorabile și zonele nefavorabile; * contracandidații - puncte țări și puncte slabe; * canale de comunicare; Echipa de campanie reprezintă forță motrice a oricărui demers electoral. Fiecare membru și departament va avea responsabilități bine trasate și diferențiate: - șeful de campanie este cel care supraveghează întreaga activitate, ia deciziile
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
de simpatizanții cu mare influență în anumite zone ale circumscripției (de exemplu: angajații magazinelor locale, farmaciilor, medicii din zonă, postașul, administratorii și președinții asociațiilor de locatari/proprietari etc.) Totodată, simpatizanții din circumscripție sunt primii care observa și informează cu privire la activitățiile contracandidaților și eventualele acte de vandalism electoral. Zonele favorabile și zonele nefavorabile sunt acele puncte ale circumscripției care sunt grupate după arondarea electorală la diferitele centre de votare sau entități teritoriale mai mari, în cazul în care candidatura se referă la
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
procentele acordate partidelor politice care au candidat pe liste sau au susținut candidați la diferite tipuri de alegeri. Acest aspect trebuie cunoscut pentru a previziona un numar maxim de voturi care poate fi obținut într-un anumit centru de votare. Contracandidații trebuie supravegheați în permanență pentru ca replică să poată fi imediată și de calitate. Înainte însă, echipa de campanie se va ocupa cu cercetarea și documentarea în privința contracandidaților, asupra punctelor țări și a mai ales a celor slabe, pentru a construi
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
maxim de voturi care poate fi obținut într-un anumit centru de votare. Contracandidații trebuie supravegheați în permanență pentru ca replică să poată fi imediată și de calitate. Înainte însă, echipa de campanie se va ocupa cu cercetarea și documentarea în privința contracandidaților, asupra punctelor țări și a mai ales a celor slabe, pentru a construi un discurs comparativ și a fi pregătită pentru orice fel de atac mediatic ce ar putea apărea, în cazul în care aceștia se decid pentru o campanie
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
importante, cu ocazia onomasticii sau a zilei de naștere a alegătorului); - scrisoare cu caracter informativ cu referire la o activitate ce urmează să aibă loc, la un nou sediu de campanie sau la elemente negative din sfera de activitate a contracandidaților, în cazul în care discutam despre o campanie negativă; - scrisoare de îndemn la vot; - ziare locale în care apar editoriale, articole, fotografii, interviuri în care actorul principal este candidatul. - calendare de buzunar sau de birou; - fotografii de buzunar sau de
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]