899 matches
-
Tuchilă, București-Iași, 1993; Mississippi, Galați, 1993; Noul Adam, Iași, 1994; Paradisul, postfață Ioan Holban, București, 1996; Lovitura de maestru, Iași, 1997. Traduceri: Odele Mării Egee. Poeți greci contemporani, București, 1990 (în colaborare cu Andreas Rados). Repere bibliografice: Sorianu, Glose, 183-186; Sorianu, Contrapunct, 81-84; Petroveanu, Traiectorii, 296-298; Cândroveanu, Alfabet, 183-186; Mincu, Poezie, 145-147; Barbu, O ist., 95-97; Piru, Poezia, II, 266-271; Raicu, Critica, 363-368; Alexiu, Ideografii, 164-166; Iorgulescu, Scriitori, 137-140; Alboiu, Un poet, 207-208; Ruja, Valori, 113-115; Dimitriu, Singurătatea, 191-197; Lit. rom. cont
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
istorice este, simultan, temă de meditație despre destinul creatorului de literatură și capacitatea lui de a înțelege. Secvențele epice, distribuite în două planuri - lumea surprinsă de „febra vesperală” (metaforă a declinului, a stingerii) și naratorul - sunt ordonate pe traiectele, în contrapunct, ale unei logici autoironice. SCRIERI : Sepia, Cluj, 1973; Nostalgii secrete, Cluj-Napoca, 1976; Febră vesperală, Cluj-Napoca, 1982; Vară indiană, Cluj-Napoca, 1987. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Generația 47, RL, 1972, 12; Ion Marcoș, „Sepia”, TR, 1973, 26; Valentin Tașcu, „Sepia”, F, 1973
RUNCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
Andriescu, „Întreținerea focului”, CRC, 1968, 16; Constantin Cubleșan, Patru cărți de versuri, TR, 1968, 17; Ilie Constantin, „Îngerul și măscăriciul”, RL, 1970, 28; Constantin Călin, „Îngerul și măscăriciul”, ATN, 1970, 6; Mircea Popa, „Îngerul și măscăriciul”, TR, 1970, 41; Sorianu, Contrapunct, 106-112; Mihai Minculescu, „Arena cu paiațe”, RL, 1973, 4; Calistrat Costin, „Arena cu paiațe”, ATN, 1973, 2; Mircea Iorgulescu, „Pasărea medievală”, LCF, 1973, 21; Daniel Dimitriu, „Arena cu paiațe”, CL, 1973, 7; Nicolae Prelipceanu, „Pasărea medievală”, TR, 1973, 29; Mihai
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
Redactează capitolul despre dramaturgia românească din volumul L’Histoire du spectacle, în seria „Encyclopédies de la Pléïade” (1965). Revistele românești din exil o numără printre colaboratorii consecvenți („Luceafărul”, „Limite”, „Caete de dor”, „Ethos”, „Cuvântul românesc”, „Ființa românească”, „Dialog”, „Agora”, „Lumea liberă”, „Contrapunct” ș.a.). A mai semnat I. Cristu, Ina Cristu. În 1978 Editura Limite din Madrid îi tipărește cronicile radiofonice difuzate între 1962 și 1971, cu titlul Unde scurte. Ca traducătoare mai publică, sub pseudonimul Claude Jaillet, Journal d’un hérétique (1976
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
în 1990. Cu acest prilej este aleasă membră de onoare a Uniunii Scriitorilor, care îi acordă Marele Premiu al anului, pentru întreaga activitate. După 1989 e prezentă cu articole în „România literară”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Vatra”, „Ramuri”, „Familia”, „22”, „Contrapunct”, „Apostrof”, „Jurnalul literar”, „Calende” ș.a. Editura Humanitas tipărește seria Unde scurte (I-VI, 1990-1996) - cronici dintre 1972-1992, completate de „partea a doua”, Postmicrofon, unde sunt incluse câteva texte apărute în revistele românești „22”, „Viața românească” și „Vatra” (1992-1995). În 1992
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
cu volumul de versuri Muchii (1996). Este membru fondator al Club 8 (din 1996) și, din 2001, vicepreședinte. A fost redactor al revistei „Hyperion” din Botoșani (1995-2000) și redactor-șef al revistei ieșene „Timpul” (2001-2002). A colaborat la „Amphion”, „ArtPanorama”, „Contrapunct”, „Calende”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Hyperion”, „Luceafărul”, „Observator cultural”, „România literară”, „Timpul”, „Vatra”, „Virages” (Canada) și „Wienzeille” (Austria), precum și la revistele în format electronic „Ecrits...vains”, „Griselda”, „Norii”, „Respiro” și „Tiuk”. Indiferent de gen, toate scrierile lui L. își
LUNGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287919_a_289248]
-
Sărutul pământului, București, 1980; După echinocțiul de primăvară, Iași, 1981; Ruptura, Iași, 1983; Drumuri de fum, Iași, 1985; Și mâine, și poimâine..., Iași, 1988; Spovedania valetului, Iași, 2002. Repere bibliografice: Damian, Intrarea, 120-123; Teodor Tihan, „Paralele”, ST, 1971, 5; Sorianu, Contrapunct, 180-183; Andriescu, Disocieri, 260-270; Mihai Dinu Gheorghiu, „Așteptarea aproapelui”, „Dialog”, 1974, 4-5; Nicolae Manolescu, Două romane, RL, 1974, 37; Andriescu, Relief, 203-214; Ciobanu, Critica, 154-157; Iorgulescu, Rondul, 214-218; Zaharia Sângeorzan, Evoluția unui romancier, TR, 1975, 12; Ardeleanu, Opinii, 82-86; Ungheanu
STEFANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
și Facultatea de Filosofie a Universității din București (1976-1980). Muncitor distribuitor la Fabrica de Conserve din Popești-Leordeni (1973-1976), după obținerea licenței va fi profesoară în aceeași comună, apoi corector cu jumătate de normă la „Contemporanul” (1987-1989). Ulterior e redactor la „Contrapunct”, apoi la „Dilema”, și colaboratoare a posturilor Europa Liberă și Radio France International. În 2000 consul general al României la Montreal, se retrage din funcție în martie anul următor. Debutează în 1975, la „Amfiteatru”, prezentată de Constanța Buzea, iar editorial
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
dinți de aur(1989), Consumatorul de onoruri (2001) -, unele abordând tarele totalitarismului. Este și autorul unui scenariu de film artistic. SCRIERI: Fântâna Albă, pref. Valentin Roșca, Chișinău, 1963; Aruncă-mă în cer, Chișinău, 1965; Mireasa, pref. Vasile Vasilache, Chișinău, 1967; Contrapunct, postfață Mihai Cimpoi, Chișinău, 2003. Antologii: Și nordica ta liră... Omagiu lui A.S. Pușkin, Chișinău, 1975. Repere bibliografice: Vladimir Beșleagă, Dinamica cunoașterii, „Nistru”, 1966, 3; Mihai Cimpoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 93-95; Gheorghe Chira, Andrei Strâmbeanu, în Profiluri literare, Chișinău
STRAMBEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289970_a_291299]
-
din Cluj-Napoca și al revistei româno-italiene cu același nume (1996-1997). Debutează la „România literară” în 1991, debutul editorial reprezentându-l volumul de polemici Între Icar și Anteu (1996), urmat de altă carte de polemici, Orient-Expres (1999). Colaborează la „România literară”, „Contrapunct”, „Luceafărul”, „Apostrof”, „Echinox”, „Steaua”, „Familia”, „Euphorion”, „Observator cultural” ș.a. Subiectele alese de L. în eseurile și comentariile sale sunt dintre cele mai diverse, de la teatrul și eseurile lui Václav Havel la biografia papei Ioan Paul al II-lea, de la moravurile
LASZLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287751_a_289080]
-
suav și fantast într-o formulă ludică și fantezist livrescă. Însă, în ciclul final (Judecătorul pleacă), apar și semnele unei schimbări de tonalitate. Virajul către notele grave, renunțarea la muzicalitate, apelul la nuanțele mai sumbre ale valorilor plastice anunță un contrapunct necesar. Lirismul dobândește dimensiunea meditației, vizibilă în distanțarea ironică; în spațiul edenului miniatural își face apariția un „loc rănit”: „Soldatul din tine e mort / Artistul, singur / Poezia se destramă ca micul dejun / În aburul de cicoare. / Un morman de istorioare
BOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
învățători. În 1979 a absolvit cursurile Facultății de Limbi Străine, secția italiană-franceză, a Universității din București. Rămâne în capitală și se angajează funcționar la Cooperativa „Prestarea”, apoi la Uniunea Scriitorilor, iar după 1990 devine redactor, apoi redactor-șef al revistei „Contrapunct”. În prezent este cadru didactic la Catedra de limbi romanice a Facultății de Limbi Străine a Universității bucureștene. Debutează în 1976, la „Luceafărul”, cu schița Vigilența. Prima prezență editorială o are în 1983, în antologia Desant ’83, îngrijită de Ov.
STANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289867_a_291196]
-
iubirea de avuții pe cei pe care nu îi va putea supune prin teamă” (11, 39). Un episod cu totul inedit, care apare pentru prima dată în scenariul anticristologic la Ieronim, este cel al morții tiranului pe Muntele Măslinilor, în contrapunct cu Înălțarea lui Cristos. Ieronim explică Dan. 11,45 (et figet tabernaculum suum Apedno inter maria super montem inclytum et sanctum; et ueniet usque ad summitatem eius; et nemo auxiliabitur ei) în felul următor: Iată cum tâlcuiesc ai noștri ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
la „Tomis” (1993-1999) și redactor-șef la „Amphion” (din 1999). Debutează cu poezie la revista școlară „Zări albastre” în 1968, iar editorial în 1974, în volumul colectiv Caiete de poezie, publicat de Editura Eminescu. Mai e prezent în „Ateneu”, „Cronica”, „Contrapunct”, „Luceafărul”, „Familia”, „Tribuna”, „România literară”, „Contrafort” ș.a. I s-au decernat Premiul revistei „Tribuna” (1986) și Premiul Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor (1995). În romanul de debut Matei și Eva, apărut în 1985, doi adolescenți descoperă lumea labirintică, iar aventurii
SLAPAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
31; Valeriu Cristea, „Accident banal”, GL, 1966, 35; Valeriu Cristea, „Accident banal”, „Romanian Review”, 1967, 1; Ion Rotaru, „Presimțirea zăpezilor”, GL, 1968, 8; Adriana I. [Adriana Iliescu], „Presimțirea zăpezilor”, VR, 1968, 12; Mircea Iorgulescu, „Anotimpul posibil”, RL, 1971, 25; Sorianu, Contrapunct, 123-128; Ciobanu, Panoramic, 190-193; S. Damian, Fals tratat despre psihologia sucesului, București, 1972, 128-136; Dragoș Vrânceanu, „Sângele unei vârste”, CNT, 1973, 38; Fl. Dimoftache, „Sângele unei vârste”, ATN, 1973, 10; Georgescu, Printre cărți, 164-168; Fl. Dimoftache, „Blocul de marmură”, ATN
SIMION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
literare”, „Familia” ș.a. Va înființa săptămânalul politic „Eveniment” (1990-1993) și va contribui la editarea revistelor „Argus” (1993-1994) și „Teatrul românesc” (1997-1998). Mai semnează S. Vlad, Ioana Parava și cu numele real. Paginile din volumele Glose critice (1968, debut editorial), din Contrapunct critic. Valori, idei, tendințe literare actuale (1971) și din Literatura noastră cea de toate zilele... (2001) dovedesc interesul precumpănitor al lui S. pentru actualitatea literară, înclinația spre definirea relației dintre o scriere și ansamblul operei, spre încadrarea în contextul unei
SORIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289800_a_291129]
-
lucrări. Se oprește la scrierile lui Henri Bergson, Benjamin Fondane, Basarab Nicolescu, dar mai cu seamă la Stéphane Lupasco, efortul de repunere în circulație a operei acestuia fiind unul de durată și cu rezultate meritorii. SCRIERI: Glose critice, București, 1968; Contrapunct critic. Valori, idei, tendințe literare actuale, Iași, 1971; Timpul dezmoșteniților, Iași, 1983; Literatura noastră cea de toate zilele..., Bacău, 2001. Traduceri: Stéphane Lupasco, Logica dinamică a contradictoriului, îngr. și postfața trad., pref. Constantin Noica, București, 1982, Omul și cele trei
SORIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289800_a_291129]
-
Nicolescu, Noi, particula și lumea, Iași, 2002. Repere bibliografice: Ov. S. Crohmălniceanu, „Glose critice”, RL, 1968, 2; Constantin Călin, „Glose critice”, ATN, 1968, 9; Teodor Tihan, „Glose critice”, ST, 1968, 11; Magda Ursache, „Glose critice”, CRC, 1969, 20; Mircea Iorgulescu, „Contrapunct critic”, RL, 1972, 3; Al. Dobrescu, „Contrapunct critic”, CL, 1972, 13; Radu Cârneci, Vlad Sorianu la 50 de ani, ATN, 1981, 1; Nicolae Georgescu, „Timpul dezmoșteniților”, LCF, 1984, 10; Ioan Neacșu, Un „roman pentru tineret”, CRC, 1984, 48; Adriana Iliescu
SORIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289800_a_291129]
-
Repere bibliografice: Ov. S. Crohmălniceanu, „Glose critice”, RL, 1968, 2; Constantin Călin, „Glose critice”, ATN, 1968, 9; Teodor Tihan, „Glose critice”, ST, 1968, 11; Magda Ursache, „Glose critice”, CRC, 1969, 20; Mircea Iorgulescu, „Contrapunct critic”, RL, 1972, 3; Al. Dobrescu, „Contrapunct critic”, CL, 1972, 13; Radu Cârneci, Vlad Sorianu la 50 de ani, ATN, 1981, 1; Nicolae Georgescu, „Timpul dezmoșteniților”, LCF, 1984, 10; Ioan Neacșu, Un „roman pentru tineret”, CRC, 1984, 48; Adriana Iliescu, „Timpul dezmoșteniților”, CL, 1984, 12; Petraș, Panorama
SORIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289800_a_291129]
-
este și cadru didactic la Facultatea de Jurnalistică a Universității Banatul. Debutează în 1983, cu poezie, la ziarul „Viitorul” din Turnu Severin, iar editorial în 1994, cu placheta Firește că exagerez (Premiul Uniunii Scriitorilor). E prezent în „Orizont”, „Tribuna”, „Poesis”, „Contrapunct”, „Luceafărul”, „Echinox”, „Familia” și în „Agora” (Philadelphia), „Impuls” (Novi Sad), „Lumina” (Pancevo) ș.a. Volumul Piper pe limbă (1999; Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Timișoara) reunește interviuri luate unor personalități bănățene. I s-au decernat Premiul de Excelență al Uniunii Scriitorilor, Filiala
SERBAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
de Fundația „Saint-Paul” din Luxemburg. A mai fost consilier local, șef de birou senatorial, consilier de imagine și relații cu mass-media la Filarmonica „Paul Constantinescu” din Ploiești. Prima carte, romanul Herbert, îi apare în 1988. Colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Contrapunct”, „Apostrof”, „Caiete critice”, „Cronica”, „Literatorul” ș.a., semnând editoriale, eseuri, interviuri, versuri, analiză politică, traduceri, cronici literare. A transpus în limba română Râsul. Eseu asupra semnificației comicului de Henri Bergson (1990), texte ale unor autori din diasporă (Emil Cioran, Petru Popescu
SICOIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]
-
părăsește în 1983 țara și se stabilește în Franța. Frecventează cursuri de istoria religiilor la École Pratique des Hautes Études. Publică studii de specialitate și participă la diverse conferințe de istoria religiilor. După 1989 semnează versuri și articole politice în „Contrapunct”, „Viața românească”, „Vatra”, „Familia”, „Ramuri”, „Dorul”, „Cotidianul”, „Lumea liberă românească”. În mod ideal, poezia lui Ș. își revendică subvenționarea de către un regim metafizic-modernist. Metafizicul ar viza, în această ecuație, tipul de atitudine care prelucrează emisia, în timp ce (neo)modernismul ar caracteriza
SISMANIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289709_a_291038]
-
prezentare a personalității lui Mircea Eliade, Ioan I. Petrov scrie despre În casa bunicilor de Ionel Teodoreanu, Traian Turcu despre Două chemări, romanul lui Octav Dessila, A.R. despre Amândoi de Liviu Rebreanu. De asemenea, Al. Plopșor semnalează traducerea romanului Contrapunct al lui Aldous Huxley, realizată de Jul. Giurgea. Articolele teoretice despre artă și literatură, semnate de Traian Turcu, Al. Plopșor, Ioan Miclea, Ionel Olteanu, afișează, fără acoperire, pretenții de profesionalitate. Totuși, demne de interes sunt Misticismul mioritic în creația culturii
SCANTEIERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289536_a_290865]
-
Melcilor, Brașov, 2003. Ediții: Mihai Eminescu, Poezii, pref. edit., Brașov, 1993 (în colaborare cu Arina Petrovici). Repere bibliografice: Magdalena Popescu, „O parte din continent”, GL, 1968, 40; Mircea Iorgulescu, „Denișa”, RL, 1970, 36; Voicu Bugariu, „Denișa”, AST, 1970, 9; Sorianu, Contrapunct, 205-207; Violă Vancea, „Torna, torna, fratre”, RL, 1972, 4; Mircea Iorgulescu, „Pașii”, LCF, 1973, 40; Constantin Hârlav, „Pașii”, TR, 1974, 7; Voicu Bugariu, „Pașii”, AST, 1974, 2; Cristea, Domeniul, 344-347; Ștefănescu, Jurnal, 67-68; Regman, Noi explorări, 167-173; Ermil Rădulescu, Despre
TOPOLOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290229_a_291558]
-
Reflexii, 88-99; Martin, Generație, 11-23; Rusu, Utopica, 101-116; Cristea, Interpretări, 82-87; Doinaș, Diogene, 91-96; Felea, Poezie, 132-137; Ion Lotreanu, Caligrafii critice, București, 1971, 189-213; Martin, Poeți, II, 181-195; Negoițescu, Lampa, 131-149; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 457-466; Sorianu, Contrapunct, 68-76; Doinaș, Poezie, 151-216, passim; Grigurcu, Teritoriu, 170-178; Nițescu, Scylla, 100-129; Ilie Purcaru, Poezie și politică, București, 1972, 197-209; Stănescu, Poeți și critici, 48-59; Andriescu, Disocieri, 170-176; Călinescu, Fragmentarium, 91-97; Poantă, Modalități, 135-154; Pop, Poezia, 77-119; Raicu, Structuri, 260-270; Magda
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]