798 matches
-
instanța nu se pronunță asupra existenței faptei și a vinovăției inculpatului". Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 281 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale și ale art. 334 din Codul de procedură penală sunt constituționale, neputându-se reține contrarietatea acestora față de textele din Constituție invocate ca fiind încălcate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199442_a_200771]
-
conotație penală, o asemenea manoperă constituie un delict civil, ceea ce, evident, înlătură orice posibilă legitimare a sa în considerarea unui drept sau a unei libertăți și, totodată, impune instituirea, în ceea ce o privește, a unui regim juridic sancționator. Astfel, pretinsa contrarietate față de dispozițiile art. 16 din Constituție, deoarece textul legal criticat nu ocrotește în mod egal dreptul de proprietate dobândit de foștii chiriași în temeiul Legii nr. 112/1995 și dreptul de proprietate dobândit prin fraudarea legii, Curtea reține că aceasta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223338_a_224667]
-
133 din Codul de procedură penală față de art. 16 din Constituție, întrucât instituirea unor reguli procedurale privind comisia rogatorie nu este contrară principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, atâta timp cât acestea asigură egalitatea părților în utilizarea lor. În ceea ce privește contrarietatea dispozițiilor legale criticate față de art. 21 alin. (3) din Constituție, consideră că procedura comisiei rogatorii este utilizată pentru administrarea unor probe sau efectuarea unor acte procedurale de alt organ judiciar decât cel care instrumentează cauza penală, în vederea asigurării operativității procesului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168932_a_170261]
-
procedurile de expropriere și stabilire a despăgubirilor. Or, nici una dintre dispozițiile textului de lege criticat nu prevede exproprierea pentru cauză de utilitate publică, cu justă și prealabilă despăgubire, potrivit cerințelor constituționale și legale arătate. Așa fiind, Curtea nu poate reține contrarietatea sintagmei "Justa despăgubire se acordă, după caz, de Guvern", cuprinsă în art. 166 alin. (3) din Legea nr. 84/1995 , față de prevederile constituționale ale art. 44 alin. (1), (2), (3) și (6) și art. 136 alin. (5). De altfel, Curtea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168083_a_169412]
-
a normelor regulamentare ce au format obiectul sesizării la dispozițiile constituționale invocate. Or, în precedent, Curtea a reținut că "Enumerarea, în mod formal, a unor prevederi constituționale și reglementări internaționale, fără a arăta însă în ce constă, concret și efectiv, contrarietatea acestora cu textele de lege criticate, este, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, un motiv de inadmisibilitate a excepției de neconstituționalitate"*2). De asemenea, Curtea a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate în situația în care aceasta "nu cuprinde motivarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264949_a_266278]
-
calea de atac a recursului împotriva încheierii privind măsurile preventive. Din această perspectivă art. 141 alin. 1 din Codul de procedură penală nu contravine nici prevederilor art. 20 din Constituție, referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului. Referitor la pretinsa contrarietate a dispozițiilor art. 141 alin. 1 din Codul de procedură penală cu prevederile art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale Curtea constată că acest text al convenției, care se referă la dreptul oricărei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136288_a_137617]
-
Curtea Constituțională a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Astfel, aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a raportului de contrarietate dintre cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului legal criticat. Indiscutabil, primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său normativ, iar cel de-al doilea, indicării textului sau principiului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274610_a_275939]
-
încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16, referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, și nici ale art. 49, privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Tot astfel, Curtea nu poate reține nici contrarietatea dintre prevederile ce formează obiectul excepției de neconstituționalitate și art. 134 alin. (2) lit. a), care dispune cu privire la obligația statului de a asigura protecția concurenței loiale, ci, dimpotrivă, constată concordanță acestora, atâta vreme cât pe piată sunt admiși doar agenții economici care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150130_a_151459]
-
art. 16 alin. (1) și (2) și art. 21 alin. (1) și (2), Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece aceste texte constituționale nu au nicio semnificație pentru soluționarea acestei critici. De altfel, autorul excepției nu arată în ce constă contrarietatea dintre textul de lege criticat și prevederile constituționale invocate. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195151_a_196480]
-
și încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 15 - Universalitatea, art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 53 alin. (1) restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, fără a arăta în ce constă pretinsa contrarietate între textul de lege criticat și dispozițiile invocate. Din această perspectivă, având în vedere că instanța de contencios constituțional nu se poate substitui autorilor excepției în indicarea unor motive de neconstituționalitate, în temeiul art. 10 alin. (2) din Legea nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262612_a_263941]
-
146 lit. d) din Constituție, "Curtea Constituțională hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor [...]". Rezultă, chiar din norma constituțională, că motivarea excepției cu indicarea prevederilor constituționale încălcate prin textul de lege criticat, precum și a substanței contrarietății trebuie făcută anterior sesizării Curții, și anume în momentul ridicării excepției de neconstituționalitate în fața instanței de judecată. Curtea Constituțională este competentă să se pronunțe numai în limitele sesizării. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, urmând să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201912_a_203241]
-
căreia dispozițiile criticate contravin art. 41 alin. (8) din Constituție, care prevede că " Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii". De altfel, autorul excepției de neconstituționalitate nu arata în ce constă contrarietatea prevederilor art. 23^5 alin. (1) și (16) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 82/1997 , modificată și completată, față de art. 41 alin. (8) din Constituție. În speță, Curtea Constituțională constată că textele de lege considerate ca fiind neconstituționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129733_a_131062]
-
art. 16 alin. (2) privind egalitatea în drepturi și celor ale art. 44 alin. (1) referitoare la dreptul de proprietate privată. Referitor la prevederile art. III alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2010 , autorul excepției invocă contrarietatea acestora cu dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1) privind garantarea dreptului de proprietate și a creanțelor asupra statului și alin. (2) referitoare la garantarea și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246860_a_248189]
-
infracțiunile grave prevăzute de textele de lege criticate, ar constitui o încălcare a prevederilor constituționale invocate, precum și a drepturilor fundamentale la viață și la integritate fizică și psihică ale persoanelor, care nu ar mai putea fi garantate. Referitor la pretinsa contrarietate a dispozițiilor art. 42 alin. 2 și ale art. 43 din Decretul nr. 328/1966 , republicat, cu prevederile art. 51 din Constituție, Curtea constată că acest text constituțional este respectat deoarece prevederile Legii fundamentale, supremația acesteia, precum și legile sunt respectate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139477_a_140806]
-
autorii acesteia formulează atât critici de neconstituționalitate extrinsecă a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011 , cât și critici de neconstituționalitate intrinsecă a dispozițiilor acestui act normativ. I. Cât privește criticile de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea reține că acestea privesc contrarietatea dintre Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 și dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că situațiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243993_a_245322]
-
dispozițiilor art. 22 alin. (2) din Constituție și celor ale art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ambele referitoare la interzicerea torturii, a pedepselor și a tratamentelor inumane ori degradante. De asemenea, autorul susține și contrarietatea cu prevederile art. 3 din Convenția împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, care interzic statelor să expulzeze, să reîntoarcă, sau să extrădeze o persoană către un alt stat dacă există motive serioase de a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187451_a_188780]
-
politic reprezintă valori supreme, iar respectarea Constituției, a supremației și legilor este obligatorie. Totodată, împrejurarea că un anumit bun face sau nu parte din patrimoniul cultural este o problemă ce excedează competenței Curții Constituționale, întrucât aceasta se pronunță numai asupra contrarietății unei dispoziții cu Legea fundamentală, neputând cenzura o eventuală aplicare a normelor în disonanță cu principiile fundamentale. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240990_a_242319]
-
acelea privitoare la locul în care trebuia afișat; 3. Dacă, prin neobservarea vreuneia din regulele precedente ar fi incertitudine absolută asupra datei notificării, comunicării ori asupra persoanei care o cere sau asupra aceleia căreia îi este îndreptată; 4. Dacă există contrarietate între copie și originalul actului notificat sau comunicat. Secțiunea III Dispoziții comune Articolul 94 Inmanarea citațiilor, notificărilor și comunicărilor actelor de procedură penală, se poate face și prin mijlocirea serviciului poștal. Un regulament special va determina condițiile în care se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157194_a_158523]
-
acesteia în continuare, organele judiciare au obligația să îndeplinească din oficiu actele necesare desfășurării procesului penal în vederea tragerii la răspundere penală a persoanelor vinovate de săvârșirea unei infracțiuni, potrivit vinovăției acesteia. Nu pot fi reținute nici susținerile autoarei excepției privind contrarietatea dispozițiilor art. 278 și ale art. 278^1 din Codul de procedură penală cu cele ale art. 21 din Legea fundamentală pe motiv că acestea nu reglementează posibilitatea persoanei interesate de a ataca în fața instanței ordonanța prin care s-a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164251_a_165580]
-
octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a statuat că simpla menționare a unor texte din Legea fundamentală, fără a se putea deduce în mod rezonabil în ce constă contrarietatea dintre acestea și textele ce fac obiectul excepției, nu poate fi considerată ca o veritabilă motivare a acesteia. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249841_a_251170]
-
să analizeze conformitatea unei dispoziții de drept național cu textul Tratatului de instituire a Comunității Europene (devenit Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene) prin prisma art. 148 din Constituție. O atare competență, și anume aceea de a stabili dacă există o contrarietate între legea națională și Tratatul CE, aparține instanței de judecată, care, pentru a ajunge la o concluzie corectă și legală, din oficiu sau la cererea părții, poate formula o întrebare preliminară în sensul art. 234 din Tratatul de instituire a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227193_a_228522]
-
la numărul mare de articole de lege atacate și la varietatea soluțiilor juridice pe care fiecare dintre acestea le reglementează, Curtea constată că susținerile de neconstituționalitate nu au caracterul unor veritabile critici de neconstituționalitate care să expliciteze pretinsa relație de contrarietate dintre textul de lege atacat și norma fundamentală invocată. Așa fiind, și din această perspectivă, a motivării sesizării, excepția de neconstituționalitate referitoare la textele de lege mai sus enumerate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. -----
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263383_a_264712]
-
nu au incidența relevanță în cauză, iar în al doilea rând pentru că nu contravin dispozițiilor art. 11, art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (2), art. 20, 21, art. 37 alin. (1) și art. 49 din Constituție. Criticile întemeiate pe contrarietatea față de dispozițiile art. 41 alin. (1) și ale art. 35 alin. (1) și (6) din Constituție nu sunt întemeiate. - Nu este întemeiata nici critică îndreptată împotriva prevederilor art. 17 din Legea nr. 333/2001 , întrucat "statul, în urmărirea realizării interesului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/145655_a_146984]
-
necesare pentru a reglementa folosință bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții, sau a amenzilor." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată, în prealabil, că nu pot fi primite susținerile autorilor excepției privind contrarietatea dintre dispozițiile legale cuprinse în diferite acte normative, întrucât în atribuțiile sale intra doar examinarea dispozițiilor legale în raport cu prevederile și principiile constituționale. În acest sens este evidentă jurisprudența constantă a Curții, concretizata, de exemplu, prin Decizia nr. 67 din 27
EUR-Lex () [Corola-website/Law/145655_a_146984]
-
patrimonial. Așa fiind, apartenența la un fond de investiții nu reprezintă o asociere în sensul art. 37 alin. (1) din Constituție, si ca atare textele criticate nu pot fi contrare acestei dispoziții a Legii fundamentale. Cu privire la cererea de a examina contrarietatea prevederii criticate în raport cu dispozițiile art. 1 alin. (3) și ale art. 15 alin. (1) din Constituție, se constată că aceasta este inadmisibilă, nefiind motivată. ÎI. 3. Este neîntemeiată și critica prevederilor art. 11 din Legea nr. 333/2001 în raport cu dispozițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/145655_a_146984]