466 matches
-
și introd. Ștefan S. Gorovei, Iași, 1987; Iorga, Ist. lit., 365-369; Constantin C. Giurescu, Nicolae Milescu Spătarul. Contribuție la opera sa literară, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. VII, 1927; N. Iorga, Oeuvres inédites de Nicolas Milescu, București, 1929; Ioan Hudiță, Contribuțiuni la istoria spătarului Neculai Milescu și a lui Gheorghe Ștefan, Iași, 1929; Pușcariu, Ist. lit., 126-131; Ion G. Dimitriu, Contribuție la opera spătarului Nicolae Milescu, București, 1940; Cartojan, Ist. lit., II (1940), 129-135; Ciobanu, Ist. lit., 311-321; Al. I. Ciurea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
învățământului în limba română. Deputat de Cahul din 1920, va fi, între 1922 și 1939, profesor și director al Liceului „B.P. Hasdeu” din Chișinău. În 1926 concurează la un post de profesor universitar, susținându-și în prealabil doctoratul, cu lucrarea Contribuțiuni la istoria literaturii românești din veacul al XIX-lea, însă îi va fi preferat Ștefan Ciobanu. Desfășoară o bogată activitate publicistică în „Glasul moldovenesc”, „Răsăritul”, „Curentul nou”, „Sburătorul”, „Adevărul literar și artistic”, „Deșteptarea”, „Renașterea Moldovei”, „Floarea soarelui”, „Viața Basarabiei” ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288020_a_289349]
-
poeme în proză în registru minor. Câteva poezii, publicate târziu, vădesc o bună stăpânire a versului, pe o tematică insuficient personalizată. Destul de bogata publicistică literară face loc cu timpul unor studii mai aplicate, vizându-l îndeosebi pe B.P. Hasdeu. În Contribuțiuni... sunt incluse și alte cercetări, cum ar fi cele privind istoria presei românești, literatura comparată (Pușkin în românește), sociologia literară ( Ideea proprietății literare la scriitorii noștri). SCRIERI: Simeon Florea Marian, București, 1910; Suflete stinghere, București, 1910; Printre stropi, Suceava, 1912
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288020_a_289349]
-
1910; Printre stropi, Suceava, 1912; Coloniștii nemți din Basarabia, București, 1920; Proza noastră estetică, Chișinău, 1921; B.P. Hasdeu și Rusia, Chișinău, 1925; Civilizație și poezie, București, 1927; B.P. Hasdeu și M. Eminescu, Chișinău, 1927; Activitatea mea publicistică. 1908-1927, Chișinău, 1927; Contribuțiuni la istoria literaturii românești din veacul al XlX-lea, Chișinău, 1927; Bogdan Petriceicu Hasdeu, București, 1928; I. Creangă, Chișinău, 1930; Alexandru Hasdeu și Academia Română, București, 1932; Activitatea publicistică a lui B.P. Hasdeu, Chișinău, 1932. Antologii: Prozatorii noștri, I-II, Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288020_a_289349]
-
radiologică la Iași și a efectuat studii și cercetări de specialitate privind diverse aspecte de investigații și terapie radiologică. Activitatea sa științifică s-a materializat prin publicarea unor lucrări în reviste de specialitate din țară și străinătate. A elaborat lucrările: Contribuțiuni la studiul ideratitelor tuberculoase (București, 1913), Contribuțiuni la diagnosticul radiologic al pleuritei (Iași, 1921), Studiu asupra ulcerului stomacal și duodenal , care a primit Premiul Academiei Române, în 1928, Un nou dispozitiv de regenerare automată a tuburilor radiologice. S-a preocupat de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
și cercetări de specialitate privind diverse aspecte de investigații și terapie radiologică. Activitatea sa științifică s-a materializat prin publicarea unor lucrări în reviste de specialitate din țară și străinătate. A elaborat lucrările: Contribuțiuni la studiul ideratitelor tuberculoase (București, 1913), Contribuțiuni la diagnosticul radiologic al pleuritei (Iași, 1921), Studiu asupra ulcerului stomacal și duodenal , care a primit Premiul Academiei Române, în 1928, Un nou dispozitiv de regenerare automată a tuburilor radiologice. S-a preocupat de perfecționarea aparatelor de radiologie, realizând o inovație
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
de lucrări (1957), conferențiar (1969), profesor (1995). În 1995 s-a pensionat la cerere și a fost numit profesor consultant la Clinica Oftalmologică a Spitalului „Sf. Spiridon“. În anul 1964 a obținut titlul de Doctor în Științe medicale, cu teza Contribuțiuni la studiul bazelor teoretice ale aplanotometriei. În sprijinul procesului de învățământ a realizat cinci programe pentru diagnosticul asistat pe calculator privind: Determinarea toleranței presoare individuale și diagnosticul presor intraocular individual (1988); Modelul matematic evolutiv al parametrilor planimetrici papilari normali (1989
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
corectat“ principiile interesează alt capitol al istoriei naționale. Sub aspect strict formal, e de reținut însă că „numai doi boieri, foști privilegiați, s-au arătat împotrivitori marei reforme: în Moldova, repauzatul vornic Iordache Beldiman s-a refuzat de a plăti contribuțiunea personală, lăsând de a i se împlini căciula pentru acoperirea acestei dări; în țara Românească, singur repauzatul Ioan Manu a urmat a subscrie până la moartea sa «Ioan Manu, mare vornic»“ (M. Kogălniceanu, Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor). 10 Plângându
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
locuința noastră și nu ne mai punea problemele Începutului de viață. A devenit din ce În ce mai independentă. În perioada 1954-1964, una dintre cele mai fecunde etape ale formării mele științifice am contribuit la elaborarea a numeroase lucrări de specialitate dintre care menționez: Contribuțiuni la morfologia pullorozei puilor de găină. Raportul dintre morfologie și perioadele de infecție (Paul I. și Moisescu G., Probleme de zootehnie și medicină veterinară, 1959); Contribuțiuni la morfopatologia listeriozei experimentale (Paul I., Șofletea, Brânzoiu M., Morfologia normală și patologică, 1959
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
mele științifice am contribuit la elaborarea a numeroase lucrări de specialitate dintre care menționez: Contribuțiuni la morfologia pullorozei puilor de găină. Raportul dintre morfologie și perioadele de infecție (Paul I. și Moisescu G., Probleme de zootehnie și medicină veterinară, 1959); Contribuțiuni la morfopatologia listeriozei experimentale (Paul I., Șofletea, Brânzoiu M., Morfologia normală și patologică, 1959) În care am relevat posibilitatea hepatocitelor, la șoarece, de a fagocita listeriile, realitate neacceptată de prof. dr. N. Stamatin, dar admisă de prof. dr. Combiescu de la
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
activitate (1990ă a predat cursul de „Fiziologia animalelor domestice”. În anul 1974 devine profesor universitar, dovedind reale calități profesionale, un talent didactic remarcabil și aptitudini de coordonator al activității de cercetare științifică. Și-a susținut teza de doctorat cu titlul Contribuțiuni la studiul fiziologiei dezvoltării embrionare la pești, sub îndrumarea acad.pro.dr.doc. Petre Jitariu, fiind atestat doctor în științe biologice, în noiembrie 1963. A scris cursul de Fiziologia animalelor domestice pentru studenți (vol.I și IIĂ, litografiat în 1973 la
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
al Justiției să aducă o lege specială, care să satisfacă aliniatul amintit din art. 6 al Constituției, îndreptându-se erorile și completându-se lacunele, care ating jignitor sentimentul de dreptate și echitate socială și nu mai corespund situației, muncii și contribuțiunii pe care femeia română le aduce statului. Craiova, 8 septembrie 1931 A doua moțiune, privitoare la concluziile generale luate de congres are următorul cuprins: Moțiune Federația Uniunii Femeilor Române întrunite în congresul din 6, 7 și 8 septembrie 1931 la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
activitate (1990) a predat cursul de “Fiziologia animalelor domestice”. În anul 1974 devine profesor universitar, dovedind reale calități profesionale, un talent didactic remarcabil și aptitudini de coordonator al activității de cercetare științifică. Și-a susținut teza de doctorat cu titlul Contribuțiuni la studiul fiziologiei dezvoltării embrionare la pești, sub îndrumarea acad.prof.dr.doc. Petru Jitariu, fiind atestat doctor în științe biologice, în noiembrie 1963. A scris cursul de Fiziologia animalelor domestice pentru studenți (vol.I și II), litografiat în 1973 la Institutul Agronomic
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
1924), scrie studii de estetică, precum Necesitatea frumuseții (1925), investighează domeniul filosofiei în ampla lucrare Libertate (I-III, 1936-1942), alte unsprezece caiete rămânând inedite, ca și o Estetică, însumând peste o mie de pagini. Se arată interesat și de politologie (Contribuțiuni la o ideologie politică specific românească, 1939, în colaborare), urbanistică (Urbanism sau raționalizarea esteticei municipale, Bucureștii, metropola culturii, în colaborare), arta bizantină (Considerații stilistice asupra arhitecturii bizantine). Este membru corespondent al Academiei Române din 1919 și membru al Societății Scriitorilor Români
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
N. Iorga, Cronicele muntene, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXI, 1898-1899; Al. Lapedatu, Noi monumente istorice - Biserica din Ludești, „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, 1908-1909; N. Iorga, O Biblie de la 1688 în posesia lui Stoica log. Ludescu, SDIR, XIII, 145; Giurescu, Contribuțiuni, 5-8, 20-22; D. Onciul, Din istoria României, București, 1913, 84-85; Iorga, Ist. lit., I, 352-358; Al. Ciorănescu, Un act al lui Stoica Ludescu, RI, 1934, 7-9; Călinescu, Ist. lit. (1941), 33-34, Ist. lit. (1982), 27-28; Cartojan, Ist. lit., III (1945
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287878_a_289207]
-
Budapesta. La întoarcerea de pe front se reangajează ca ofițer și face carieră militară, din 1941 fiind profesor la Școala de Război, iar din 1945 șef al Secției muniții din Ministerul Înzestrării Armatei. Debutează în „Revista istorică română” în 1933 cu Contribuțiuni la studiul portretelor lui Mihai Viteazul, iar editorial cu Ceramica românească (1938), pentru care va fi distins cu Premiul Academiei Române. Va colabora la „Convorbiri literare”, „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Instalarea comunismului în România îl transformă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289717_a_291046]
-
macină și lor viețile. Cea mai completă biografie și bibliografie a lui Vlahuță (1858-1919) ne-o dă amintita lucrare a dlui N.Zaharia (A. Vlahuță. Viața și opera lui, București, 1921). completarea ei o săvârșește fascicola I din Gh. Adamescu, contribuțiune la bibliografia românească, București, 1921. „Cei ce în toamna anului 1919 l-au văzut murind, cei ce clipă de clipă l-au văzut stingându-se fiindcă „în trupul acela chinuit de suferință multă”, „ai fi zis că nu rămăsese...nici o
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 437 (cu o bogată bibliografie). 80. Vezi Ștefan D. Grecianu, op. cit., p. 132. 81. Ibidem, p. 133. 82. Vezi, Ștefan D. Grecianu, în Viața lui Constantin Vodă Brâncoveanu, p. 341. 83. Ibidem, p. 250. 84. Vezi Contribuțiuni la studiul cronicelor muntene, București, p. 250. 85. Vezi Nicolae Iorga, „Cronicele muntene”, extras din Analele Academiei Române, Mem. Secț. Ist., seria II-a, tom. XXI, București, 1899; Iorga reproduce „redacția bălăcenească” în forma (și cu ortografia) păstrată de Cronica lui
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vol. I, p. 556. 343. Inscripțiile medievale ale României. Orașul București, vol. I, p. 519. 344. Constantin Rezachevici, Cronologia..., vol. I, pp. 307-308 (vezi și Nicolae Iorga, Ospiți romeni in Venezia (1570-1610), Bucarest, 1932, pp. 103-105. 345. Vezi Nicolae Iorga, Contribuțiuni la istoria Munteniei, București, 1896, pp. 66-67; Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 303. 346. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 197. 347. Vezi G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, ed. a II-a, revăzută și adăugită, ediție și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
and Veterinary Medicine, Horticulture, Economics and Rural Development, vol. 69 (2), Cluj- Napoca, 2012, pp. 131-139. Glogovețan, Oana Eleonora, Dănilă, Ioana, Georgeta, "Cooperative units in Romania", în Acta Universitatis, Series OECONOMICA, nr. 16, Cluj- Napoca, 2013, pp. 21-24. Jinga Victor, "Contribuțiuni la reforma cooperației românești", în Analele Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale, "Regele Mihai I" din Cluj-Napoca, Anul întâi 1939-1940, Brașov, 1941, pp. 11-210. Kun Oana Eleonora, "Factorii care au determinat apariția exploatațiilor agricole familiale în România dupa 1990
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
s-a fondat Societatea Scriitorilor Români. Întâiul ei comitet, actualul, „Proza”, 1914, 2; Arghezi, Scrieri, XXIII, 283-284, 363-366; D. Teleor, Societatea Scriitorilor Români (Un mic istoric), BSS, 1916; [Informații], BSS, 1916-1945; Virgil Caraivan, Când a fost întemeiată Societatea Scriitorilor Români (Contribuțiuni la istoricul societății), „Răzășul”, 1926, 1; Victor Ion Popa, Societatea Scriitorilor Români, „Boabe de grâu”, 1934, 10; G. Tutoveanu, Societatea Scriitorilor Români, „Curentul familiei”, 1943, 25 decembrie; Liviu Malița, Eu, scriitorul. Condiția omului de litere din Ardeal între cele două
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
din urmă în America de Nord. Reîntors în 1878 la Chișinău, urmărit din nou de poliția țaristă, emigrează în România, stabilindu-se la Tulcea. Se înscrie la Facultatea de Medicină din București în 1886 și își ia doctoratul în 1895, cu lucrarea Contribuțiuni la studiul pediatriei populare. Credinți și obiceiuri relativ la pediatrie la locuitorii din Dobrogea. A fost medic la Sfântu Gheorghe (județul Tulcea), Buftea, Fierbinți și Slănic (în județul Prahova), și a murit, probabil la Slănic, îngrijind, pe timp de război, bolnavii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286478_a_287807]
-
citite azi, textele sale despre literatura contemporană sunt mai rezistente decât multe dintre cronicile altora. „Scotocitorul de texte” rezistă mai bine, iată, trecerii timpului decât insurgentul. Spectacolul rezonanței conține și câteva texte de anvergură academică: cele două teze de doctorat, Contribuțiuni la biografia lui Ion Pillat (redactată în 1947) și Romanul de senzație în literatura română din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (de referință și azi), și marile studii Romanul realist francez din secolul al XIX-lea, Romanul
Al doilea Pillat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4389_a_5714]
-
prea ușor, mai degrabă un eseist) sunt cu asupra de măsură interesante. Tezele lui Călinescu nu funcționează, pentru mai tânărul său urmaș, ca niște dogme. Mai degrabă ca niște norme disciplinare. Cele două lucrări de doctorat elaborate de Dinu Pillat (Contribuțiuni la biografia lui Ion Pillat și Romanul de senzație în literatura română din a doua jumătate a secolului al XIX-lea) o dovedesc. Ele sunt astfel concepute încât să respecte exigențele profesorului (Călinescu fiind îndrumătorul ambelor), dar sună cu totul
Principii și practici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4449_a_5774]
-
de puțin exersată, totuși, în critică. P.S. O observație pe care am preferat s-o fac aici, nu în corpul cronicii, e legată de o lecțiune greșită (și de consecințele ei). La p. 59, în ultimul paragraf al deja pomenitei Contribuțiuni la biografia lui Ion Pillat, ni se spune că, bolnav, poetul „se temuse mereu să nu sfârșească vreodată ca Baudelaire, afazic, în stare să bâlbâie numai crémon.” De fapt, cuvântul în franceză e crénom, o contragere a imprecației sacré nom
Principii și practici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4449_a_5774]