454 matches
-
la bal. (Trad. de Teodora Popa, Ed. Pentru Literatură, București, 1968, p.133) În jurul acestui nucleu tranzacțional de bază, un text dialogal este încadrat de secvențele fatice de deschidere și de închidere. Cum secvențele tranzacționale constituie corpul interacțiunii, un text conversațional elementar ar putea avea forma următoare: P.dial 0 Secvențe fatice P.dialΩ Schimb Secvență tranzacțională Schimb de uvertură Întrebare >>>>> Răspuns >>>>> Evaluare de închidere [A1]-[B1] [A2] [B2] [A3] [A4]-[B3] În primul text din Mici poeme în proză de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mîncat. (Trad. Aurel Tita, Ed. Tineretului, 1972: 31-32) Astfel, genurile poveștii și fabulei sînt narative (tip secvențial narativ de inserție) în timp ce genurile epistolare (cu sub-genurile: corespondență personală, administrativă, curierul cititorilor în presă etc.), interviul și teatrul pot fi considerate genuri conversaționale (tip secvențial-cadru dialogal de inserție), iar ghidul turistic ca gen cu dominantă descriptivă (tip secvențial-cadru descriptiv de inserție). Aceste fapte de dominantă secvențială sînt legate de genurile și sub-genurile discursului care fixează relațiile ierarhice mișcătoare și mereu gata să se
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lăsat deoparte și analiza poeziei (care ține, în mod tradițional, de o disciplină specifică și pentru care studenții dispuneau deja de numeroase manuale), precum și a pieselor de teatru, al căror studiu ar fi necesitat introducerea aparatului deosebit de complex al pragmaticii conversaționale. Astfel, într-o mare măsură am privilegiat textele narative, care au întotdeauna întâietate în predarea literaturii. De la prima ediție a acestei cărți, situația s-a schimbat radical, în sensul bun al cuvântului. Problematica enunțării s-a impus la toate nivelurile
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
poate fi acceptat sau refuzat de co-enunțător, însă refuzul lui va fi interpretat ca o formă de agresivitate. Va fi realizat fie printr-o respingere explicită ("Nu am păscut gâștele împreună"), fie impunându-i primului locutor un cadru de schimb conversațional diferit (vorbindu-i cu dumneavoastră, de exemplu, celui care tutuiește), astfel încât să înțeleagă că îi este refuzată intruziunea. Un exemplu elocvent este scena din Amfitryon de Molière în care sclavul Sosie își întâlnește dublura identică în persoana zeului Mercur care
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
opiniilor susținute. Dacă naratorul-"locutor" nu ar recurge la ironie, el ar trebui să-și asume spusele și deci să-l contrazică violent pe interlocutor, punând astfel capăt acestor întâlniri fictive. Folosirea ironiei permite deci în același timp: menținerea cooperării conversaționale cu iezuitul, cooperare necesară pentru a-l face să vorbească; marcarea unei distanțe față de cazuistică; valorizarea naratorului (capabil să facă apel la ironie); devalorizarea iezuitului (prea naiv și / sau prea corupt pentru a percepe divergența dintre "enun-țător" și "locutor"). Orice
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
să impună adresarea cu tu când amintește de originea lor burgheză. În această discuție, ceea ce este spus este în armonie cu felul în care este spus: conflictul se desfășoară simultan pe două niveluri: cel al "conținuturilor" și cel al "cadrului" conversațional. Dacă naratorul din nuvela lui Maupassant ar fi folosit pronumele ei al non-persoanei, ar fi realizat o ruptură între narator și personaje. Folosindu-l pe on286 "comme on dit dans la famille" ("cum se spune în familie"), se situează la
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
tărăboiul [...] fără mânie). Narațiunea aparține "povestirii" scrise la perfect simplu sau la prezentul narațiunii; instrucționale: al doilea paragraf ( Dacă vreți să știți ... copiilor îndârjiți). O serie de indicații trimite la rezultatul de a ști "ce nestrămutată hotărâre a luat Piciul"; conversaționale: scrisoarea fratelui Piciului face parte din acest tip de secvență. Cu siguranță, pare ciudat să considerăm acest tip de discurs ca fiind o "conversație" dacă lipsește co-enunțătorul. A priori, cadrul epistolar poate cuprinde orice tip de secvență: de exemplu, nimeni
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
enunțare ("timpuri" verbale, "scrisoarea aceasta"...). O analiză mai atentă arată că secvența instrucțională maschează, de fapt, o secvență narativă potrivit principiului de "dominantă secvențială": seria de indicații date cititorului permite o narațiune indirectă. Pe scurt, este vorba despre introducerea secvenței conversaționale în secvența instrucțională (care, la rândul ei, domină secvența narativă) și despre introducerea secvenței instrucționale în secvența narativă, ca ultimă însumare. ▪ 7.5 a) Folosirile lui acest la A. Daudet: Cele trei ocurențe ale lui acest apar în urma unor întrebuințări
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
p. 10. 11 Autorul demonstra astfel esența paradoxului baroc și anume funcționarea pe două planuri simultan, prezența spiritului în materie; Eugène Green, La parole baroque, Desclée de Brouwer, 2001. 12 Deoarece acesta ar necesita introducerea "aparatului foarte complex al pragmaticii conversaționale" (Avant -Propos). 13 Gustave Flaubert, Salammbô, (trad. de Demostene Botez și Alexandru Hodoș), Editura Univers, București, 1979, p. 375. 14 Gustave Flaubert, Doamna Bovary, (trad. de Demostene Botez și Alexandru Hodoș), Editura Univers, București, 1979, p. 73. 15 "Intradiegetic înseamnă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
scrisori (corespondența lui Sîrbu e una de idei, dar de idei "suferite", trăite), fapt remarcat de Virgil Nemoianu, care identifică în structura acestor texte epistolare, de o uimitoare "coerență și unitate interioară", o formă aparte a genului, și anume eseul conversațional, ce lasă o puternică impresie de oralitate. Criticul consideră acest "teritoriu literar intermediar" emblematic pentru personalitatea creatoare a lui Ion D. Sîrbu, "erudiția și colocvialismul (până la vulgarisme rafinat-ironic contextualizate), detaliul cel mai particular picant și abstracția filosofic-savantă, citatele în 3-4-5
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a câtorva ani am constatat că predarea excesivă a unui lexic, oricât de științific și ,,selectat” ar fi, nu este suficientă și nici recomandabilă în cazul limbajului gestual, care are o gramatică specifică, vizuală, spațială și gestuală. Sunt necesare structuri conversaționale care să implice mișcări specifice gesturilor, în funcție de diferite contexte, cu folosirea mimicii și pantomimicii adecvate pe baza unor texte tematice, axate pe ceea ce se predă în școală la diferite obiecte. Deși există mai multe metode de comunicare cu persoanele surde
Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutan?i by VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84345_a_85670]
-
elevi. Această misiune se regăsește în expresii utilizate de profesor (sau de ,,profesorul perfect" din perspectiva elevilor): ,, Aștept întrebările voastre să văd cât de bine ați înțeles explicațiile oferite pe parcursul lecției" sau ,,Vă recomand să întrebați dacă aveți neclarități". ,, Secvențele conversaționale explicative au un statut și o importanță majore în discursul didactic dacă ne gândim că explicația este dimensiunea constitutivă a logicii acestui tip de discurs, în care accentul cade atât asupra mesajului, obiect al învățării, cât și, mai ales, asupra
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nomade, și invocând, ca atare, chestiuni legate de comunitate, adăpost și mobilitate. În fine, în cadrul secțiunii Experimental University, rețeaua de artiști, curatori, scriitori și activiști intitulată 16 Beaver, după numele străzii new yorkeze de unde activează, a propus crearea unui "satelit conversațional" pentru expoziția The Interventionists, organizând discuții pe tema colectivelor de artă care nu fac artă și invitând reprezentanți ai diferitelor rețele sociale de radicali, artiști și gânditori care să exploreze problematica socială dezbătută în cadrul proiectului desfășurat la Muzeul de Artă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
unor acțiuni. Având în vedere faptul că (inter)medierea presupune nu doar transmiterea metodologică a unor informații și exersarea tehnică a unor abilități vocaționale, ci și provocarea răspunsurilor față de diferite problematici, s-ar putea vorbi despre dezvoltarea unei practici educaționale conversaționale, de dezbatere. Dincolo de interesul studiilor culturii vizuale pentru practici culturale vizuale obișnuite în contrast cu practicile culturale elitiste, responsabilitatea imediată, în înțeles de răspuns asumat, presupune deschiderea unui dialog sofisticat între înțelegerea culturii ca muzeu care ar dispune de practici rigide de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
mari consecințe, fiindcă victima ajunge să consimtă repede"23. La nivelul interacțiunii sexuale, regăsim același lucru ce stă la baza teoriilor pragmatice ale interacțiunii verbale, "principiul de cooperare", căruia filozoful limbajului H.P. Grice i-a dat următoarea definiție: "contribuția ta conversațională trebuie să corespundă cu ceea ce ți se cere, la stadiul atins de aceasta, prin scopul sau direcția acceptată a schimbului de replici în care te-ai angajat"24. Este de-ajuns să înlocuim "conversațional" sau "vorbit" cu "sexual" pentru a
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
a dat următoarea definiție: "contribuția ta conversațională trebuie să corespundă cu ceea ce ți se cere, la stadiul atins de aceasta, prin scopul sau direcția acceptată a schimbului de replici în care te-ai angajat"24. Este de-ajuns să înlocuim "conversațional" sau "vorbit" cu "sexual" pentru a obține un principiu de cooperare aproape valid în cazul interacțiunii pornografice canonice, în care se consideră că partenerii fac orice e necesar pentru ca relația să fie reușită. Dar, spre deosebire de ce se petrece în interacțiunile
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
cu opțiunile între sensurile clare și cele ascunse. Strategiile argumentative funcționează în toate operațiile logico-discursive spre a construi schematizări acceptabile, adică reprezentări ale obiectului discursului, dar și imagini ale interlocutorilor 5. Utilizarea strategică a normelor de comunicare (norme situaționale, discursive, conversaționale) demonstrează și maniera în care interlocutorii își interpretează rolul în comunicare, pentru a-și arăta calitățile, ori pentru a-și descalifica adversarul. Limbajul și transpunerea sa în discurs sînt adesea considerate drept "patronul" tuturor practicilor semnificante. Semiologia a fost introdusă
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
exploatează mai mult acest argument, după cum va ilustra și sloganul de la PTT: "Oamenii care îi unesc pe oameni." Într-adevăr, pe de o parte, comunicarea devine din ce în ce mai interactivă, oferind o posibilă alternanță în rolurile de comunicare și apropiidu-se de forma conversațională a comunicării sociale obișnuite. Pe de altă parte, dimensiunea practică a comunicării, fiind din ce în ce mai puțin unidirecțională, organizarea ierarhică va fi în concurență cu multiplicarea rețelelor în care se face schimb de informație și în care sînt facilitate contactele. Observăm că
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
ghiduri turistice etc. 3. expozitiv (explicativ) - discursul științific, didactic etc. 4. argumentativ - discurs științific, publicitar, didactic 5. prescriptiv (injonctiv) - rețete culinare (cărți de bucate), prospectele la medicamente, diverse instrucțiuni de folosire etc. 6. predictiv - buletinul meteorologic, horoscopul, profeția etc. 7. conversațional - interviul, dialogul etc. 8. retoric - poem, rugăciune, slogan, proverb, maximă etc. Din perspectiva lingvisticii limbilor s-ar putea face studii extrem de interesante care să urmărească modul în care aceste tipuri universale capătă anumite particularități semantico-expresive pentru limbi particulare sau pentru
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în care se vorbește despre "modul consensual sau conflictual" al realizării alternanței Rovența-Frumușani, 2005, p. 48). De asemenea, principiul cooperării presupune, în comunicarea interpersonală și, implicit, în cea didactică/educațională, respectarea anumitor reguli, cunoscute în literatura de specialitate ca "maxime conversaționale": (a) regula cantității (mesajul transmis trebuie să conțină doar informația necesară, nu mai mult, nu mai puțin); (b) regula calității (informațiile transmise trebuie să fie corecte); (c) regula relației (intervențiile locutorului trebuie să fie pertinente, relevante pentru subiectul avut în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
exemplu, în comunicarea scrisă) sau "ansamblu de texte ([... de exemplu,] o conversație [...] se prezintă ca o interacțiune între două sau mai multe discursuri centrate în jurul unei singure teme și compuse fiecare din mai multe texte, deoarece fiecare replică a schimbului conversațional constituie o unitate comunicațională, și deci un text, în sine)" (Ducrot & Schaeffer, 1996, p. 384); * coroborare text (narativ, descriptiv, expozitiv, instructiv, argumentativ Rovența-Frumușani, 2000, pp. 140-141) condiții de producere a acestuia. Orice "schematizare discursivă" are ca premise intenționalitatea (cf. Sălăvăstru
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pe care le-ați văzut la teatru?; * întrebări divergente vizând diversitatea soluțiilor: Cum s-ar putea rezolva această problemă?; * întrebări adaptative (marcând adaptarea locutorului la feedback-ul interlocutorului): Vrei să completezi cu ceva?; Mai sunt neclarități? etc. * * * În planul arhitecturii conversaționale, se recomandă, în general, o gradare a întrebărilor întrebări punctuale la începutul conversației (Pease & Garner, 2007, pp. 43-45), pentru a stabili "fondul comun" de cunoștințe între locutor și interlocutor, urmate de întrebări deschise, care să deschidă interlocutorul către comunicare, către
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Vestala. Vasilescu, A. (2007). Negocierea rolurilor comunicative prin intermediul semnalelor de recepție ("back channels"). O perspectivă (inter)culturală. In Ionescu-Ruxăndoiu, L. (coord.). Interacțiunea verbală (IV II) aspecte teoretice și aplicative (15-43). București: Editura Universității din București. Vasilescu, A. (2010). Distribuția contribuțiilor conversaționale în cultura română. In Ionescu-Ruxăndoiu, L. (coord.). Dialog, discurs, enunț. In memoriam Sorin Stati (177-216). București: Editura Universității din București. Vatamanu-Matei, V. (2010). Psihologie și expresivitate scenică. București: Editura Universității Naționale de Muzică București. Verhofstadt-Denève, L. (coord.). (2000). Theory and
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Traian Băsescu). Numai că... Internetul nu e televiziune În școală, cei mai plictisitori profesori sunt aceia care nu permit ori nu încurajează interactivitatea la ore. Ei nu înțeleg că o prelegere clasică este cu mult mai puțin eficientă decât una conversațională, pentru că discuțiile îi ajută pe studenți să înțeleagă mai bine materia și să se simtă mai apropiați de ea. Pe vremea în care eram student la jurnalism, unde majoritatea cursurilor erau, prin natura lor, interactive și angajante, mă îngrozeau poveștile
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
lecturii (derularea firească) și găsim explicația. Dar această explicație nu schimbă faptul că Amis a decis să scrie o carte care refuză iubirea ca temă. Un refuz tipic Desperado. În parte, Săgeata timpului e scris în tradiția americană a romanelor conversaționale. Lui Amis îi place narațiunea vorbită. O cantitatea uriașă de vorbe învăluie sensul, impunând o lectură răbdătoare, o relectură. Atunci când comicul nu mai amuză ci îngrozește, romanul lui Amis și-a atins țelul. Istoria însăși e grotescă. Văzută în revers
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]