454 matches
-
Primarele Simirad unduiește și el între două extremități, carele sunt administrația municipală, pe de o parte, și epicul sadovenian, pe de alta. Rivalitatea mimetică dintre activi și contemplativi e veche de când lumea. Nu e un semn de schizo alunecarea noastră conversațională din profesional în politichia de mărgăritar. Mai degrabă de paranoia: când îmbracă discuțiile noastre aparențele unui delir hermeneutic și punem totul în cârca Guvernoiului, inclusiv ultimul nostru rateu sexual. Deși... să ne gândim o țâră la cetățeanul căruia i se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Traian Băsescu). Numai că... Internetul nu e televiziune În școală, cei mai plictisitori profesori sunt aceia care nu permit ori nu încurajează interactivitatea la ore. Ei nu înțeleg că o prelegere clasică este cu mult mai puțin eficientă decât una conversațională, pentru că discuțiile îi ajută pe studenți să înțeleagă mai bine materia și să se simtă mai apropiați de ea. Pe vremea în care eram student la jurnalism, unde majoritatea cursurilor erau, prin natura lor, interactive și angajante, mă îngrozeau poveștile
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
a câtorva ani am constatat că predarea excesivă a unui lexic, oricât de științific și ,,selectat” ar fi, nu este suficientă și nici recomandabilă în cazul limbajului gestual, care are o gramatică specifică, vizuală, spațială și gestuală. Sunt necesare structuri conversaționale care să implice mișcări specifice gesturilor, în funcție de diferite contexte, cu folosirea mimicii și pantomimicii adecvate pe baza unor texte tematice, axate pe ceea ce se predă în școală la diferite obiecte. Deși există mai multe metode de comunicare cu persoanele surde
Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutan?i by VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84345_a_85670]
-
Andrei vorbea cu mâna streașină deasupra gurii, mama curăța stereotip adesea fărâmituri imaginare de pe masă. Mama a rămas esențial un copil în veșnică mișcare și foarte instabil emoțional. Andrei suprapune încă maturizarea cu cinismul. Că este extrem de relativist și postmodern conversațional și prea alba-neagra atitudinal. Aseară mi s-a făcut tare dor de ei. Mi-a șiroit un lung șir de lacrimi amare și chiar am avut senzația că vreau să fug de aici, iar am privit nostalgic Shuttle pentru aeroportul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de gând să facă din porcăria asta o mină de aur. Ba chiar era gata ca, la nevoie, să-l flateze pe ticălosul ăla mic ca să-și atingă scopul. Dar numai dacă era absolut necesar. Razza recurse la alt tertip conversațional: — Așa-i că vrei să știi de ce au femeile picioare? Bull stătea față în față cu Alan la o masă de la Crystal of Nargon. Dedesubtul suprafeței de sticlă, biluțe colorate se aruncau în neantul electronic. Fusese singura masă pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
îndoială, acesta fusese cel mai emoționant moment pe care-l experimentasem în cei optsprezece ani de viață. Mă simțeam amețită și teribil de însuflețită - de fapt, eram încă mult prea buimăcită ca să mă iau la palme pentru inexistentele mele talente conversaționale. După ce am savurat și ultima picătură din prețioasa bere pe care Randall mi-o cumpărase (îndesându-mi și sticla goală în geantă), eu și Bea am plecat acasă zăpăcite. Când am ajuns, ne-am prăbușit pe patul ei japonez și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
s-au făcut niște analize preliminare și-o să primesc rezultatele în după-amiaza asta, a explicat ea, după care a făcut o pauză, ca să-și adune forțele pentru ceea ce urma să spună, străduindu-se să se asigure că tonul îi rămâne conversațional. Și probabil c-o să fie nevoie și de-o mostră de spermă de la tine. — Nu e absolut nimic în neregulă cu sperma mea. Vocea lui Luca era amenințător de scăzută și de măsurată. —Știu, știu, a zis Alison în grabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
la ea, preferând să se holbeze îm gol. De ce te-ai însurat cu mine? Pentru că ești cea mai splendidă femeie pe care am văzut-o vreodată și pentru că m-am îndrăgostit de tine, i-a răspuns el pe un ton conversațional. Julia îi mai pusese întrebarea asta și de fiecare dată James îi dăduse același răspuns. —Și, între timp, lucrurile nu s-au schimbat? Bărbatul s-a întors către ea. Nu. De ce? Tu crezi că s-a schimbat ceva? Julia a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
să fiu. Omul este liber să-și aleagă modul în care vrea să piară. Eu mi-am ales o Moarte frumoasă și am transformat-o după chipul meu. își coborî vocea, renunțând la tonul ascuțit, iar atitudinea lui deveni una conversațională. — Oamenii obișnuiți, spuse el, adică muritorii, rămân nedesăvârșiți din pricina bătrâneții și a morții. Pe măsură ce anii le aduc înțelepciune, puterile îi părăsesc și o transformă în prostie, așa că atunci când Moartea vine să îi ia, nu prea mai au ce să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
de memento înfricoșător privind efectele răsfățului excesiv.) Mai degrabă atitudinea ei a stat în calea progresului: înțelegem cu toții cum e să ți se înece un pic corăbiile din când în când, dar expresia înnegurată a lui Stacey și lipsa abilităților conversaționale chiar îi îndepărtează pe unii din clienții obișnuiți. Deci dacă aerul ăsta nou, strălucitor persistă, voi fi foarte încântat - am observat că încerca să zâmbească ocazional clienților și-și dăduse cu rimel sau fard de pleoape în jurul ochilor ălora neobișnuiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
simptome Comunicare non-verbală (contact vizual, gesturi, mimică) Relații interpersonale precare Dorință spontană de a împărtăși experiențele (arată, indică cu degetul) Reciprocitate socială/emoțională Perturbarea calitativă a comunicării: este necesară prezența a cel puțin un simptom Limbaj întârziat sau absent Abilități conversaționale deficitare Folosirea stereotipă și repetitivă a unor tipare lingvistice atipice (ecolalie, inversiunea pronominală) Absența jocului simbolic sau a imitării sociale Gamă restrânsă de activități/interese: este necesară prezența a cel puțin un simptom Preocupări monovalente (alinierea obiectelor) Preocuparea pentru anumite
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
care-l vom regăsi în proză (Memorii de dincolo de mormînt sau Obermann)1 sau în poezie (Izolarea de Lamartine)2 și care va sfîrși prin a fi, la rîndul său, tratat drept clișeu de către Flaubert, atunci cînd a realizat tematica conversațională dintre Emma și Léon: (9) Oh! Ador marea, spuse domnul Leon. Și, apoi, nu vi se pare, zise doamna Bovary, că gîndul rătăcește mai în voie pe această întindere nemarginită, a cărei contemplare îți înalță sufletul și te face să
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
lui R. Frison-Roche), verbele introductive ca "a arăta", "a indica", "a explica" sînt reprezentative pentru acest tip de descrieri. Prin această nouă stratagemă, actul descrierii atenuează stagnarea diegezei în forma unui discurs raportat cu diferite grade de eterogenitate, de la caracterul conversațional, în mai mică măsură (predominanța "narativizării" descrierii, ca în exemplul extras din Pîntecele Parisului), la cel conversațional, într-o mai mare măsură, sub formă de dialoguri directe sau raportate (în pasajele din Doamna Bovary și din Premier de cordée [Cap
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de descrieri. Prin această nouă stratagemă, actul descrierii atenuează stagnarea diegezei în forma unui discurs raportat cu diferite grade de eterogenitate, de la caracterul conversațional, în mai mică măsură (predominanța "narativizării" descrierii, ca în exemplul extras din Pîntecele Parisului), la cel conversațional, într-o mai mare măsură, sub formă de dialoguri directe sau raportate (în pasajele din Doamna Bovary și din Premier de cordée [Cap de coardă]). (50) Apoi, pe strada Pirouette ce se afla drept în fața lor, îi arătă și îi
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a propozițiilor: o secvențialitate locală argumentativă. Alte tipuri de micro-înlănțuiri locale sînt posibile: narative (în care legătura "post hoc, ergo propter hoc" între două sau mai multe propoziții va ține loc de relație "logică"); poetice (secvențialitate dominată de paralelisme superficiale); conversaționale (înlănțuire de schimburi verbale cu intervențiile lor) etc. Întrebarea la care următorul capitol trebuie să răspundă va fi despre înlănțuirile descriptive și, bineînțeles, despre specificul lor. Dacă nu mai luăm în considerare înlănțuirile secvențiale locale, ci doar povestirea completă sau
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
corespunde structurii: [secv. argumentativă (secv. narativă) secv. argumentativă]. Prezența unei descrieri într-un roman corespunde ea însăși unei structuri de tip: [secv. narativă (secv. descriptivă) secv. narativă]. Prezența unui dialog într-o povestire va urma următorul model: [secv. narativă (secv. conversațională) secv. narativă], pe cînd cea a unei povestiri într-o conversație urmează modelul invers: [secv. conversațională (secv. narativă) secv. conversațională]. În fiecare dintre aceste două situații este necesară sublinierea importanței semnelor demarcative. J.-M. Adam, în alte studii (1984, pp.
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
însăși unei structuri de tip: [secv. narativă (secv. descriptivă) secv. narativă]. Prezența unui dialog într-o povestire va urma următorul model: [secv. narativă (secv. conversațională) secv. narativă], pe cînd cea a unei povestiri într-o conversație urmează modelul invers: [secv. conversațională (secv. narativă) secv. conversațională]. În fiecare dintre aceste două situații este necesară sublinierea importanței semnelor demarcative. J.-M. Adam, în alte studii (1984, pp. 109-115 și 1985, pp. 156-162) a dezvoltat problematica mărcilor de inserție a unei povestiri într-o
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tip: [secv. narativă (secv. descriptivă) secv. narativă]. Prezența unui dialog într-o povestire va urma următorul model: [secv. narativă (secv. conversațională) secv. narativă], pe cînd cea a unei povestiri într-o conversație urmează modelul invers: [secv. conversațională (secv. narativă) secv. conversațională]. În fiecare dintre aceste două situații este necesară sublinierea importanței semnelor demarcative. J.-M. Adam, în alte studii (1984, pp. 109-115 și 1985, pp. 156-162) a dezvoltat problematica mărcilor de inserție a unei povestiri într-o conversație. Frontieră Frontieră Secvență
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
genera poeme narative sau descriptive, de exemplu. Descrierile de tipul A FACE pot să formeze cu ușurință structuri de tipul [secv. descriptivă dominantă (secv. narativă dominată)], cît despre descrierile de tipul A SPUNE, ele corespund structurii [secv. descriptivă dominantă (secv. conversațională dominată)]. Să luăm drept exemplu două manifestări ale acestei eterogenități: (11) Lucille, cea de-a patra dintre surorile mele, era mai mare cu doi ani decît mine. Era cea mai mică și mai neglijată dintre fete, își strîngea lucrurile doar
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
așa pur și simplu? Replica lui Y conține în același timp un rezumat-raport (G. H. s-a sinucis), precum și mărci evaluative legate de interacțiune (/mm/, ezitarea-re-formulare / ăăă/), sau chiar tonul folosit. Putem să facem trecerea rapidă de la rezumatul-raport la povestirea conversațională (U. M. Quasthoff) prin adăugarea discursului direct, a formelor evaluativ-expresive, a detaliilor secundare (acțiuni sau descrieri) care vin să atomizeze suita evenimențială. Ca și în acest exemplu: (14′′′) El se îndepărtează în noapte, cu siguranță șocat de cele ce tocmai s-
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
să fie mai degrabă flexibil decât rigid (Rubin și Rubin, 1995). Remarcați că veți avea două sarcini pe durata procesului de intervievare: (a) să vă urmați propria direcție de cercetare, reflectată de protocolul de studiu, și (b) să adresați Întrebările (conversaționale) propriu-zise Într-o manieră obiectivă, care să servească nevoilor liniei dumneavoastră de investigație. De exemplu, doriți să știți „de ce” un anume proces a avut loc Într-un anume fel. Becker (1998, pp. 58-60) a atras atenția asupra diferenței esențiale Între
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Un alt tip de interviu este interviul focalizat (Merton, Fiske și Kendall, 1990), În care subiectul este intervievat pentru o scurtă perioadă de timp - de exemplu, o oră. În astfel de cazuri, interviurile pot rămâne deschise, asumându-și un caracter conversațional, Însă este mai probabil că veți respecta un anumit set de Întrebări, menționate În protocolul de studiu. De pildă, un obiectiv major al unui asemenea interviu ar putea fi pur și simplu confirmarea anumitor fapte despre care credeți că au
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
că funcția socială și mecanismul de producere/ receptare a glumelor trebuie încă aprofundate. Vom analiza direcția de acțiune a mecanismului glumei pe baza distincției esențiale în teoria actelor de limbaj, și anume între act direct și act derivat, prin calcul conversațional. Prin bipolaritate (asumare + dinamitare a convenției) gluma ține de principiul complementarității, considerat de Bohr drept componentă esențială a epistemei secolului XX ca instanțiere de structuri de tip polemic. Dată fiind natura dialogică a obiectului considerat (regula și transgresarea ei), demersul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vorba mai întîi de competența lingvistică care asociază semnificatul semnificantului conform regulilor constitutive ale limbii, de competența enciclopedică referitoare la lume și actanții enunțării și de competența retorică (cf. Kerbrat-Orrechioni, 1982) ca ansamblu de principii ce reglementează activitatea discursivă (maxime conversaționale la Grice, legi ale discursului la Oswald Ducrot, postulate conversaționale la Gordon-Lakoff). Discursul, conversația, dialogul în varianta cooperativă formulată de Paul Grice (1975) sînt reprezentate de o succesiune de replici mutual accesibile și interconectate. În conformitate cu principiul cooperării ("contribuția fiecărui participant
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
conform regulilor constitutive ale limbii, de competența enciclopedică referitoare la lume și actanții enunțării și de competența retorică (cf. Kerbrat-Orrechioni, 1982) ca ansamblu de principii ce reglementează activitatea discursivă (maxime conversaționale la Grice, legi ale discursului la Oswald Ducrot, postulate conversaționale la Gordon-Lakoff). Discursul, conversația, dialogul în varianta cooperativă formulată de Paul Grice (1975) sînt reprezentate de o succesiune de replici mutual accesibile și interconectate. În conformitate cu principiul cooperării ("contribuția fiecărui participant trebuie să fie determinată ceteris paribus de momentul și scopul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]