825 matches
-
pe pozitivitatea "lucrului bine făcut", sofiștii au reușit să mute centrul de greutate al discursului de pe oralitate pe cuvântul scris, ceea ce a avut ca efect instalarea mediocrității calme în școală. Pagina scrisă nu poate exercita niciodată asupra celuilalt atracția "dezacordului cooperant" al dialogului viu, surprinzător: "Sofiștii le citeau studenților cu voce tare la ore pe care suntem îndreptățiți să ni le imaginăm ca pe niște cursuri și seminarii atât din autorii clasici, pe care îi interpretau, cât și din scrierile proprii
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
legăturilor strînse între instituțiile majore care socializează și educă copii" (Epstein, 1992, pp. 1140-1141), determină ca anumite obiective, cum este succesul școlar, să constituie un interes mutual pentru oamenii fiecărei instituții, obiective care sînt atinse prin acțiunea și suportul lor cooperant. Această perspectivă este imaginată grafic sub forma a trei sfere ce se intersectează și simbolizează școala, familia și comunitatea. Relația potrivită dintre aceste instituții este determinată de atitudinile și practicile indivizilor din fiecare context social. De pildă, școlile pot să
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
înăuntrul structurii interne a modelului sînt dobîndite și acumulate drept capital social. Astfel, rețelele sociale sînt întărite și capitalul social crește cînd sînt implementate activități de parteneriat în măsură să facă familiile, educatorii și membrii comunității să lucreze în mod cooperant pentru creșterea și dezvoltarea copiilor. (Epstein și Sanders, 1996) Modelul intern al interacțiunii celor trei sfere de influență arată locul, complexitatea și importanța relațiilor și a influențelor existente între persoane acasă, la școală și în comunitate. Relațiile sociale pot fi
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
școlară a copilului ar trebui să ținem seama de toți acești factori, de raporturile dintre ei, precum și de faptul că obiectul influenței nu este un element pasiv, el reacționează diferențiat la mesajele primite, putînd influența, la rîndul său sursa comportamentul cooperant al copilului poate genera mai multă încredere din partea părintelui, mai multă disponibilitate pentru negocierea cerințelor exprimate. Deoarece în cercetarea noastră ne-am limitat la surprinderea implicării educative parentale, am fost obligați să ne restrîngem doar la relevarea relațiilor dintre acest
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
cît și pentru fete dacă copiii se raportează negativ la cerințele exprimate de mame, dacă dau dovadă de reticență. În ceea ce privește valorizarea sensibilității, pentru băieți aceasta apare ca fiind cu atît mai importantă cu cît mamele îi percep a fi mai cooperanți, pe cînd în cazul fetelor cerința pentru sensibilitate apare mai importantă atunci cînd mamele apreciază că ele sînt de obicei înțelegătoare, receptive. Pentru băieți, obediența accentuată poate fi privită ca însemnînd lipsă de inițiativă și o dificultate de a se
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de familii și mai puțin pentru cel de al doilea. În familiile de tip fuzional Companional și Bastion, în care cooperarea grupului domestic funcționează bine datorită socializării de acest tip, este păstrat stereotipul conform căruia fetele trebuie să fie mai cooperante decît băieții, iar aceștia din urmă trebuie să-și hotărască propriul destin, să fie autonomi. Să nu uităm că stereotipul de gen desemnează și faptul că tînărul va avea mai mari șanse de succes în viață dacă se va conforma
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
334 100% O ultimă variabilă testată privitor la susținerea maternă a fost cea desemnînd percepția asupra nivelului de cooperare a copilului, de receptivitate a acestuia la cerințele exprimate de către adult tabelul 3.14, Anexa 3. Cu cît copilul este mai cooperant, cu atît implicarea mamelor în activități comune este mai intensă. Interacțiunile frecvente ale părinților, mai ales ale mamelor, cu copiii sînt, în mod evident, asociate pozitiv cu reușita școlară. Nivelul de implicare al taților este mai scăzut, per global, comparativ
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
este mai scăzută pentru tații cu studii superioare. Rolul matern apare, deci, în prim plan. Implicarea mamelor în interacțiunile cu copiii este cu atît mai intensă cu cît au mai multă încredere în copil și îl percep ca fiind mai cooperant. Un nivel foarte ridicat de autoritate percepută în raport cu copilul presupune, de asemenea, susținere puternică din partea mamelor. Încrederea, susținerea, cooperarea par să descrie climatul cel mai favorabil reușitei școlare a copilului, cu observația, anterior exprimată, că rolul educativ matern pare a
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
doresc intensificarea interacțiunii cu școala dacă au mai puțină încredere în copil, dacă apreciază că au puțină autoritate în raport cu acesta. Raportarea părinților poate părea ciudată, în sensul că nu conștientizează avantajele pe care le-ar putea avea tinerii care sînt cooperanți, care răspund așteptărilor parentale, dar care ar putea avea performanțe școlare superioare celor pe care efectiv le au dacă mamele și tații s-ar implica mai intens în relația cu școala. TABELUL 9.26. Asocierea dintre deschiderea spre comunicare cu
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de învățămînt este legată, probabil, de caracterul formal, închistat, în care se manifestă, la ora actuală, aceste relații. Părinții, cel puțin aceia care nu au reușit să construiască un climat de încredere în raport cu copilul, care-l percep ca fiind puțin cooperant, au nevoie de mai mult suport din partea școlii. Nevoia de suport educativ, de interacțiune cu școala și, în general, de atragere a oricăror resurse susceptibile de a îmbunătăți climatul educativ familial este, credem noi, evidentă. Rămîne să găsim modalitățile potrivite
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
lucrează, cum ar fi o bună cunoaștere a mersului economiei, a oportunităților și provocărilor cu care se confruntă un angajator sau o organizație; capacitatea de a defini, planifica, elabora a și implementa un proiect; capacitatea de a lucra În mod cooperant și flexibil În cadrul unei echipe; capacitatea de inițiativă și capacitatea de a răspunde pozitiv la schimbări; abilitatea de a identifica punctele slabe și punctele forte personale; capacitatea de a evalua și a-și asuma riscuri În diverse situații; capacitatea de
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
bazează pe un proces de cooperare dar nu includ școala ca partener activ, în ciuda faptului că literatura de specialitate demonstrează că o structură complexă de parteneriat, care include școala într-o structură de putere bazată pe egalitate și un mediu cooperant, va spori în mare măsură producerea de capital social (Dorfman, D., 1998 27). Astfel, "o inițiativă de dezvoltare a comunității care folosește un proces de colaborare printre care integrarea școlii și a comunității și folosirea dialogului pentru facilitarea consensului, va
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
creeze o atmosferă bazată pe client ce subminează capacitatea membrilor de a se descurca singuri. În parteneriatul comunitar bazat pe școală, comunitatea este agentul schimbării, iar școala se află în centrul reînnoirii comunității, dar nu sunt dezvoltate parteneriatele active, democratice, cooperante și multiple. Cea de-a doua ipostază, în care școala oferă comunității servicii prin planul de învățământ și diferite proiecte de educație prin muncă (learning-service), este similară cu prima și pleacă de la aceeași premisă că o școală puternică este necesară
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
este că agentul schimbării și sarcina sau procesul pe care aceasta se concentrează, contribuie în mare măsură la tipul de colaborare care apare, și acesta poate determina succesul sau insuccesul strategiei. Pe baza acestor considerente, dezvoltarea cu succes a comunității cooperante va fi caracterizată de următoarele aspecte (cf. Dorfman, D., 1998 14) * comunitatea este agentul schimbării iar școala o componentă principală a comunității * direcția de acțiune a cooperării este reciprocă între școală, comunitate, afaceri locale și alți parteneri instituționali * concentrarea înnoirii
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
este reciprocă între școală, comunitate, afaceri locale și alți parteneri instituționali * concentrarea înnoirii comunității asupra ei însăși * premisa este că o școală puternică, în special în mediul rural, este o componentă necesară, dar nu suficientă pentru dezvoltarea comunității * un lider cooperant, care să faciliteze un proces democratic, care să creeze rezerve de capital social și un simț al proprietății și puterea de a conduce la acțiune comunitară. În consecință, școala trebuie privită ca fiind o componentă importantă și activă a inițiativelor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
special la început * Eșecul programelor de implicare/parteneriat poate adânci neîncrederea în serviciile publice * Un obstacol este ineficiența adesea, oficialii de la bază răspund presiunilor politice exercitate asupra lor, ceea ce subminează colaborarea. * Calitatea interacțiunilor este mai degrabă concurențială și competitivă, decât cooperantă în fața celor din afară, școala dezvoltă adesea strategii defensive. * Unele programe cer ca profesorii să aibă unele deprinderi și sensibilități, să muncească cu copii sau grupuri de copii și să colaboreze cu asistenții sociali. În programele mari aceste practici au
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
prin căldura afectivă, răsplata acordată pentru merite, are consecințe favorabile în achiziționarea de către adolescent a unor itemi structurali ai personalității lui, ai independenței de a avea o identitate, ai autoevaluării, etc.; În familiile cu dezvoltare normală, adolescenții sunt mult mai cooperanți, mai veseli, învață să râdă și să se bucure. Acești adolescenți învață cu mai multa ușurință să stocheze și să distribuie informația, față de adolescenții cu tulburări de comportament, la care părinții nu știu cum să intervină. În adolescență, centrul de greutate al
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
sugestie, și mai ales pe autosugestie, poate fi ajustată și în scopul ameliorării comportamentului creativ. Controlul mental poate conduce la stimularea potențelor creatoare, prin: a) administrarea în starea alpha a unor sugestii pozitive de tipul Sunt stăpân pe mine, îndrăzneț, cooperant, mai puțin critic, mai inventiv, mai eficient; b) vizualizarea, cu anticipație, a felului cum vrei să devii tu însuți, sau cum dorești să se rezolve o anumită problemă. J. Silva este de părere că vizualizarea este o veritabilă cheie a
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
dar fluctuante, în sensul că se plictisește repede de problemele ușoare, comune, fiind interesat de cele care-i solicită perseverența, abilitățile; în timpul liber citește mult, colecționează diverse obiecte, construiește aparate; - relațiile interpersonale: copiii supradotați sunt mai optimiști, mai toleranți, mai cooperanți cu ceilalți. Familia are un rol important, întrucât adaptarea acesteia la copilul excepțional influențează capacitatea de adaptare psihosocială și preferința pentru prietenii mai în vârstă decât el, copii sau adulți. În educația copiiilor supradotați se impun unele exigențe suplimentare, care
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
mine, Doina Cornea și Corneliu Coposu aveau foarte multe în comun, parcă semănau. Prezența domniilor lor mă făcea să mă simt ca într-o stare de grație. Dintre toți liderii de atunci ai opoziției, Corneliu Coposu era cel mai tenace, mai cooperant și mai plin de solicitudine. Am stat zile întregi în preajma sa și îmi părea neobosit. Fuma mereu numai Kent și părea să gândească așijderea. Comunicatele comune care se redactau atunci purtau toate marca sa. Stăpânea o limbă română cu totul
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de a testa limitele regulilor care le sunt aplicate, pe o varietate de cai, ajutați desigur, de componentă nonverbală a comunicării; căile pot fi directe, fără ocolișuri, uneori în maniera de-a dreptul sfidătoare, sau prin adoptarea unei atitudini prea cooperante. Realismul și imparțialitatea conduitei parentale este de natură a-i transmi-te adolescentului atât verbal, cât și nonverbal că există niște limite între care poate pendula comportamental, limite care presupun reguli unde permisivitatea trebuie să se îmbine armonios cu rigurozitatea. Raportată
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
degrabă decât de a ceda" dominantă". Factorul AMABILITATE (A) face referire la dimensiunea indicată de obicei sub denumirea de agreabilitate (McCrae și Costă 1987) sau afabilitate, în opoziție cu ostilitatea (Digman, 1990). Scorurile ridicate la această dimensiune descriu persoane foarte cooperante, cordiale, altruiste, amabile, generoase, empatice, iar persoanele cu scoruri scăzute au tendința de a fi puțin cooperante, putin amabile, putin altruiste, putin generoase și empatice. Este o dimensiune definită prin două subdimensiuni: cooperare (Că) și atitudine amicală (Ăă). Prin intermediul primei
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
denumirea de agreabilitate (McCrae și Costă 1987) sau afabilitate, în opoziție cu ostilitatea (Digman, 1990). Scorurile ridicate la această dimensiune descriu persoane foarte cooperante, cordiale, altruiste, amabile, generoase, empatice, iar persoanele cu scoruri scăzute au tendința de a fi puțin cooperante, putin amabile, putin altruiste, putin generoase și empatice. Este o dimensiune definită prin două subdimensiuni: cooperare (Că) și atitudine amicală (Ăă). Prin intermediul primei subdimensiuni sunt măsurate aspectele legate de capacitatea de a înțelege problemele celorlalți, oferindu-le sprijin; cea de-
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
și singure 217. (c) sunt probleme ce nu pot fi rezolvate: patru familii La subcategoria la care ne referim, am remarcat un feedback redus din partea adolescentului; în pofida eforturilor părinților de a-si antrena copilul într-un dialog constructiv, atitudinea slab cooperanta a rămas constantă pe durata interacțiunii video-înregistrate. Numeroase au fost negațiile (prin mișcarea stânga-dreapta a capului, așa-zisele zâmbete (oricum în număr foarte redus) aveau doar rolul de a accentua privirea sfidătoare adresată părinților, contactul vizual redus, tendința de a
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
frecvența, durata contactelor sexuale [1, pp. 119-126]. Reacția indivizilor la întrebările directe despre sexualitate s-a constituit în mai multe categorii. Majoritatea tinerilor au fost chiar încântați procedura fiind de tip interactiv, cu întrebări din partea respondenților. Adulții s-au arătat cooperanți mai ales la întrebările care au vizat mijloacele de planificare familială. Persoanele mai în vârstă au prezentat un interes deschis pentru itemii care au vizat starea de sănătate, bolile cu transmitere sexuală, afecțiunile genito-urinare (anexită, prostatită ș.a.) și un interes
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]