5,860 matches
-
pe baza liberului consimțământ și sunt deschise tuturor persoanelor capabile să utilizeze serviciile lor și care sunt de acord să își asume responsabilitățile calității de membru cooperator. Societatea cooperativă ia ființă în scopul promovării intereselor economice și culturale ale membrilor cooperatori. Societățile cooperative sunt organizații democratice care sunt controlate de către membrii cooperatori care participă la stabilirea politicilor și adoptarea deciziilor. Persoanele care activează ca reprezentanți aleși sunt răspunzătoare în fața membrilor cooperatori. În societățile cooperative constituite de către persoane fizice și înregistrată în conformitate cu
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
utilizeze serviciile lor și care sunt de acord să își asume responsabilitățile calității de membru cooperator. Societatea cooperativă ia ființă în scopul promovării intereselor economice și culturale ale membrilor cooperatori. Societățile cooperative sunt organizații democratice care sunt controlate de către membrii cooperatori care participă la stabilirea politicilor și adoptarea deciziilor. Persoanele care activează ca reprezentanți aleși sunt răspunzătoare în fața membrilor cooperatori. În societățile cooperative constituite de către persoane fizice și înregistrată în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2005, membrii au drepturi egale de vot
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
ființă în scopul promovării intereselor economice și culturale ale membrilor cooperatori. Societățile cooperative sunt organizații democratice care sunt controlate de către membrii cooperatori care participă la stabilirea politicilor și adoptarea deciziilor. Persoanele care activează ca reprezentanți aleși sunt răspunzătoare în fața membrilor cooperatori. În societățile cooperative constituite de către persoane fizice și înregistrată în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2005, membrii au drepturi egale de vot, fiecare având un singur vot, indiferent de numărul părților sociale deținute; Societatea cooperativă este un agent economic cu capital
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
mod echitabil la constituirea proprietății societății cooperative, exercitând asupra acesteia un control democratic. Cel puțin o parte a acestei proprietăți este indivizibilă. Patrimoniul societății cooperative are o parte divizibilă partea patrimoniului care cuprinde valoarea părților sociale emise în schimbul aportului membrilor cooperatori la capitalul social, precum și dividendele cuvenite membrilor cooperatori. Partea indivizibilă a patrimoniului societății cooperative, este partea acumulată de aceasta în decursul activității, mai puțin partea divizibilă, care nu poate face obiectul distribuirii sau dobândirii între membrii cooperatori. Capitalul social al
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
asupra acesteia un control democratic. Cel puțin o parte a acestei proprietăți este indivizibilă. Patrimoniul societății cooperative are o parte divizibilă partea patrimoniului care cuprinde valoarea părților sociale emise în schimbul aportului membrilor cooperatori la capitalul social, precum și dividendele cuvenite membrilor cooperatori. Partea indivizibilă a patrimoniului societății cooperative, este partea acumulată de aceasta în decursul activității, mai puțin partea divizibilă, care nu poate face obiectul distribuirii sau dobândirii între membrii cooperatori. Capitalul social al societății cooperatiste este împărțit în părți sociale. Părți
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
în schimbul aportului membrilor cooperatori la capitalul social, precum și dividendele cuvenite membrilor cooperatori. Partea indivizibilă a patrimoniului societății cooperative, este partea acumulată de aceasta în decursul activității, mai puțin partea divizibilă, care nu poate face obiectul distribuirii sau dobândirii între membrii cooperatori. Capitalul social al societății cooperatiste este împărțit în părți sociale. Părți sociale, în cazul societăților cooperative, sunt diviziuni ale capitalului social, nominative, emise în formă materială, de valoare egală, indivizibile, nenegociabile și care nu sunt purtătoare de dobânzi Membrii cooperatori
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
cooperatori. Capitalul social al societății cooperatiste este împărțit în părți sociale. Părți sociale, în cazul societăților cooperative, sunt diviziuni ale capitalului social, nominative, emise în formă materială, de valoare egală, indivizibile, nenegociabile și care nu sunt purtătoare de dobânzi Membrii cooperatori primesc, de regulă, o compensație limitată în bani sau în natură, din profitul stabilit pe baza situației financiare anuale și a contului de profit și pierdere, proporțional cu cota de participare la capitalul social. Membrii cooperatori alocă din profitul net
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
purtătoare de dobânzi Membrii cooperatori primesc, de regulă, o compensație limitată în bani sau în natură, din profitul stabilit pe baza situației financiare anuale și a contului de profit și pierdere, proporțional cu cota de participare la capitalul social. Membrii cooperatori alocă din profitul net al societății cooperative sumele necesare realizării următoarelor scopuri: dezvoltarea societății cooperative, recompensarea membrilor cooperatori în raport cu participarea la activitatea societății cooperative sau sprijinirea altor activități aprobate de către membrii cooperatori. Între societatea cooperativă și membrul cooperator pot exista
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
stabilit pe baza situației financiare anuale și a contului de profit și pierdere, proporțional cu cota de participare la capitalul social. Membrii cooperatori alocă din profitul net al societății cooperative sumele necesare realizării următoarelor scopuri: dezvoltarea societății cooperative, recompensarea membrilor cooperatori în raport cu participarea la activitatea societății cooperative sau sprijinirea altor activități aprobate de către membrii cooperatori. Între societatea cooperativă și membrul cooperator pot exista următoarele categorii de raporturi: a) patrimoniale, concretizate prin obligația membrului cooperator de a depune părțile sociale și/sau
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
cu cota de participare la capitalul social. Membrii cooperatori alocă din profitul net al societății cooperative sumele necesare realizării următoarelor scopuri: dezvoltarea societății cooperative, recompensarea membrilor cooperatori în raport cu participarea la activitatea societății cooperative sau sprijinirea altor activități aprobate de către membrii cooperatori. Între societatea cooperativă și membrul cooperator pot exista următoarele categorii de raporturi: a) patrimoniale, concretizate prin obligația membrului cooperator de a depune părțile sociale și/sau aporturi în natură; b) de muncă, în cazul membrilor cooperatori asociați la muncă și
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
social. Membrii cooperatori alocă din profitul net al societății cooperative sumele necesare realizării următoarelor scopuri: dezvoltarea societății cooperative, recompensarea membrilor cooperatori în raport cu participarea la activitatea societății cooperative sau sprijinirea altor activități aprobate de către membrii cooperatori. Între societatea cooperativă și membrul cooperator pot exista următoarele categorii de raporturi: a) patrimoniale, concretizate prin obligația membrului cooperator de a depune părțile sociale și/sau aporturi în natură; b) de muncă, în cazul membrilor cooperatori asociați la muncă și capital, în temeiul contractului individual de
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
următoarelor scopuri: dezvoltarea societății cooperative, recompensarea membrilor cooperatori în raport cu participarea la activitatea societății cooperative sau sprijinirea altor activități aprobate de către membrii cooperatori. Între societatea cooperativă și membrul cooperator pot exista următoarele categorii de raporturi: a) patrimoniale, concretizate prin obligația membrului cooperator de a depune părțile sociale și/sau aporturi în natură; b) de muncă, în cazul membrilor cooperatori asociați la muncă și capital, în temeiul contractului individual de muncă sau al convenției individuale de muncă, după caz, încheiat/încheiată cu societatea
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
activități aprobate de către membrii cooperatori. Între societatea cooperativă și membrul cooperator pot exista următoarele categorii de raporturi: a) patrimoniale, concretizate prin obligația membrului cooperator de a depune părțile sociale și/sau aporturi în natură; b) de muncă, în cazul membrilor cooperatori asociați la muncă și capital, în temeiul contractului individual de muncă sau al convenției individuale de muncă, după caz, încheiat/încheiată cu societatea cooperativă al cărei membru este; c) comerciale cooperatiste pentru livrările de produse și prestările de servicii efectuate
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
muncă și capital, în temeiul contractului individual de muncă sau al convenției individuale de muncă, după caz, încheiat/încheiată cu societatea cooperativă al cărei membru este; c) comerciale cooperatiste pentru livrările de produse și prestările de servicii efectuate de membrul cooperator pentru societatea cooperativă în calitate de agent economic independent. În numeroase rânduri în cuprinsul Legii nr. 1/2005 găsim reluate prevederi ale Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale sau găsim trimiteri la acest act normativ. Aspectele relevante de practica judiciară și
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
că situația formală este uneori generatoare de stări conflictuale interpersonale. Efectele colaborării ating cote maxime la începutul activităților în primele zile, după care se produce o scădere a angajării elevilor în învățare. Aceste situații ne-au demostrat faptul că grupul cooperator nu poate fi întotdeauna și în orice condiții, mai ales în condiții impuse, un cadru eficient de impulsionare a elevilor slabi și cu o motivație scăzută spre obținerea unor rezultate de durată. Forța pozitivă a efectelor tinde să se micșoreze
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
-o este organizarea grupurilor după criteriul preferinței reciproce. Rezultatele obținute indică o creștere a angajării, măsurată atât după valorile de timp acordate în plus învățării, cât și după performanțele înregistrate pe o perioadă limitată de timp. La nivelul grupului școlar cooperator metodologia abordării s-a bazat pe elemente ale teoriei jocurilor, îndeosebi în situațiile în care elevii își asumă reciproc obligații. Din această perspectivă problemele sunt mult mai nuanțate. Inițial are loc un transfer de eficiență de la elevii buni și cu
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
avut producții inegale, preponderent sub posibilități și de calitate inferioară. În CAP, nu exista o remunerare, o plată pe măsura muncii prestate (remunerație scăzută și lipsă de interes). Producătorii individuali erau cei din zonele necooperativizate tot mai puține și țăranii cooperatori în calitate de producători individuali pe loturile în folosință. Acest sector era productiv, realiza mărfuri de calitate, dar prea puține pentru fabricile de conserve (mai mult pentru piața liberă ca produse proaspete). Fabricile de conserve aveau propriile ferme unde se producea în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
socialism la noua modernitate are și părțile ei inedite. Sunt nedreptățiți atât foștii proprietari antebelici, care primesc cu greu ruine din vechile proprietăți confiscate de statul socialist, ori acțiuni la " Fondul Proprietatea", cât și mulți din milioanele de "muncitori", "țărani cooperatori" și "țărani cu gospodării individuale" din zonele necooperativizate, rămase doar cu "certificate de acționari" la întreprinderi falimentate din interese obscure ori din activitate managerială rău intenționată, rămasă nesancționată. Românii de astăzi se plâng nu pentru că ar aparține unui "popor lipsit
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
trecut la pensionarea populației sătești prestatoare de zile-muncă în fostele CAP-uri, (aproximativ) 1,5 milioane persoane. Discuțiile care s-au purtat atunci puneau problema surselor celor peste 53 milioane lei lunar pentru asigurarea sumei de 350 lei fiecărui fost cooperator. Situația s-a repetat cu prilejul "tăierilor" pensiilor "nesimțit de mari", ale militarilor micșorate în anul 2010 de guvernanți. Numărul nemulțumiților și al revoltaților față de guvernanți a crescut. Primul-ministru a comunicat noile reglementări, adoptate în modalități mai puțin democratice, față de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
extreme în învățământ și cultură. Viața spirituală a fost sugrumată de constrângeri dure, dar nu a dispărut prin materialitatea postulată ca factor metafizic. Laturi ale conștiinței și fărâme importante de spirit au supraviețuit odată cu viețile chinuite ale milioanelor de salariați, cooperatori, liber- profesioniști și alte grupuri sociale acceptate în statisticile vremii. Comunismul a simplificat raporturile sociale, înlăturând vârfurile din toate domeniile, în afară de "cosmosul PCR". Potrivit criteriilor materialist-istorice, în anul 1989 existența fizico-spirituală a unui truditor de la noi se asigura cu un
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
prima măsură luată de noii guvernanți a fost reforma agrară, nedefinitivată nici astăzi. Cum am mai spus, agricultura rămâne cea mai veche mare invenție umană. Ea se păstrează și în formele moderne, mașinizate și chimizate ale ei. Dar foștii țărani cooperatori le-au distrus fără milă acolo unde au rămas nepăzite odată cu înlăturarea, pe diferite motive, a foștilor conducători. Nu o dată însă, noii responsabili locali s-au dovedit a fi și mai abili în a fi părtinitori și nedrepți. Acestea au
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
schimb. Distrugerea agriculturii românești a debutat în 1949, odată cu confiscarea celor 50 de hectare ale foștilor mari proprietari și a continuat cu confiscarea celorlalte suprafețe de pământ, cetățeanului colhoznic rămânându-i între 15-30 de ari în folosință, în funcție de numărul membrilor cooperatori din familie. Chiar și cu acest pământ puțin, oamenii nu au fost scutiți de anumite cote până în anul 1989, de exemplu fructe sau struguri. Remarcabil este faptul că în pofida nenumăratelor presiuni la care au fost supuși țăranii, colectivizarea a fost
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a cita aceste liste din documentele oficiale existente în arhive, merită să aflăm și statistica partidului, întocmită la jumătatea anului 1989. Iat o: „...Organizația județeană de partid Vaslui. Membri de partid: 66.014 din care: muncitori - 32.342 (49%); țărani cooperatori - 18.974 (29%); intelectuali și funcționari - 9.904 (15%); alții - 4.794 (7%)”. La toate aceste categorii femeile aveau o pondere de maximum 43% (țărani cooperatori) și minimum 31% (alții). Comitetul județean de partid era compus din: „121 de membri
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
partid Vaslui. Membri de partid: 66.014 din care: muncitori - 32.342 (49%); țărani cooperatori - 18.974 (29%); intelectuali și funcționari - 9.904 (15%); alții - 4.794 (7%)”. La toate aceste categorii femeile aveau o pondere de maximum 43% (țărani cooperatori) și minimum 31% (alții). Comitetul județean de partid era compus din: „121 de membri și membri supleanți din care: muncitori - 35% (42 de tovarăși); țărani cooperatori - 25% (30 de tovarăși); conducători de întreprinderi, activiști de partid, ai organizațiilor de masă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
794 (7%)”. La toate aceste categorii femeile aveau o pondere de maximum 43% (țărani cooperatori) și minimum 31% (alții). Comitetul județean de partid era compus din: „121 de membri și membri supleanți din care: muncitori - 35% (42 de tovarăși); țărani cooperatori - 25% (30 de tovarăși); conducători de întreprinderi, activiști de partid, ai organizațiilor de masă și obștești, specialiști - 40% (49 de tovarăși)”. Dintre toți aceștia, 35% (49 persoane) erau din sexul gingaș. Membrii Comitetului Județean PCR Vaslui: Cristiana Stoian - secretar al
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]