501 matches
-
20 și Girard. Eram un copil speriat. Doctorul i-a spus tatei: „Trebuie să-l operăm imediat”. Încă mai am o cicatrice de aici până aici. O cicratice de aproximativ zece inci, are șase, șapte sau opt, poate chiar zece copci. În acea perioadă nu aveau așa o tehnică și o îndemânare. Dar totul s-a terminat cu bine. Apoi tata a mai economisit niște bani și a cumpărat un magazin mai mare în vestul Philadelphiei, într-un cartier mai drăguț
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
proiectată acum asupra unui personaj, Feofan, care prin indicația vocației (e pictor de biserici) poate să amintească de îndeletnicirea poetului. De la începutul cărții, Feofan este prins în niște ritualuri de curățire, între care baia de aburi lipovenească sau scalda în copcă, simultane cu un proces acut de mineralizare și de lignificare: „Unghiile mi-au ruginit/ asemenea frunzelor arțarului/ și oasele mi s-au subțiat/ asemenea pietrelor/ peste care curge râul Lethe“. El proiectează uneori o privire știutoare asupra existenței, pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
larmă. Unul, mai îndrăzneț, se avântă. Veneticul se întoarse ca fulgerul clămpănind din dinții albi, apoi porni încet, cu ochii la pândă. Cânii ceilalți, însă, dând un iureș, îi întoarseră. Costică repezi altă piatră, și javra, izbită, icni, făcu două copce și trecu arsă pe alături. Băiatul răcni o dată ascuțit și se plecă spre picioare, boierii îl împresurară cu întrebări felurite, iar cucoana Caliopi din poartă lăsă să-i scape un țipăt ascuțit: —Haah! l-a mușcat cânele!... Din balcon, cucoana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
răsunătoare; țapul se scutură, sări sprinten peste pârău și dispăru în desișuri. Ca și cum i-ar fi venit o înfiorare de spaimă și de putere, căprioara se ridică și intră iar în apă. Șchiopătând ușor, numai în trei picioare, porni în copce scurte, domoale, în susul pârăului. Mergea la deal și picături de sânge se tot prelingeau în lungul piciorului stâng și se închegau în șuvițe roșii. În juru-i copacii stăteau neclintiți; tufe de ferigi pe maluri, se plecau în trecerea ei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
în anii tinereții. O luăm de-a dreptul prin valea Moișei, măi Dăvidel? — Cum socoți, uncheșule! răspunse mișcat flăcăul. Cu puștile trecute în spate, amândoi săriră pârlazul, apoi porniră cătră munte, fără a mai privi înapoi. Copoii, zvârlindu-se în copce. Îi ajunseră din urmă. Călcând cu opincile ca-n puf prin zăpada curată, trecură spre valea Moișei și, când se lumină de ziuă intrară pe cărarea muntelui, sub streșina de cetină. Aici îi împresură deodată o liniște adâncă. Cel dintăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
stăteau patru ciute cu urechile și capetele neclintite. Dincolo de ele, cerbul - cu razele coarnelor proiectate pe păretele alb al malului. Se aflau cam la o mie cinci sute de pași. S-au mișcat în pripă și s-au dus în copce la deal, drept sub streșina neagră a pădurii. Deci ursul venea asupra lor. Culi a stăruit cu binoclul, a mai cercetat în jurul locului ciutelor. Ursul nu s-a mai văzut. Totuși părea că se află acolo, undeva, un ochi care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
al căruței se amesteca în zvonul apei. Nu s-au tulburat nici când au văzut calul. Mai târziu au deslușit că este și o altfel de ființă între acele lemnișoare uscate și ciudat alcătuite. După ce s-au dus ele în copce, la deal, fără nici un fel de spaimă, paznicul de la Prelunci a înțeles ce așteptau ele acolo, în pripor. Le sosise pe boare de vânt, din susul apei, înștiințare de mirosuri aspre: cobora de la stânile Șurianului o turmă, cu toții asinii, tărhatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
dat să înțeleg că precauțiile respective nu erau lipsite de orice temei și nu era cazul să râd de ele. Un bătrân, mi-a șoptit el, alunecase într-o iarnă pe pojghița de gheață de la țărm și scăpase într-o copcă, alegîndu-se cu o pneumonie. Se spusese că fusese un accident, iar portarul găsise prilejul să-și dea importanță; iarna nimeni dintre bătrâni n-avea voie să iasă decât pentru a da ocol azilului și pentru a-și mai face uneori
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
avea voie să iasă decât pentru a da ocol azilului și pentru a-și mai face uneori nevoile în aer liber; dar accidentul, m-a lăsat să înțeleg Domnul Andrei, nu fusese de fapt un accident. Cel care scăpase în copcă primise înainte câteva avertismente, fiindcă își permisese să vorbească prea liber, necuviincios despre taina Bătrânului; omul găsise în cameră, pe pat, scrisori de amenințare, compuse cu litere tăiate din ziar prin care era anunțat că dacă nu-și ținea gura
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
La muzică eram afon, deși se punea mare accent pe această materie, și mă descurcam cam greu mai ales că la instrument aveam o vioară pe care mi-a cumpărat-o tata de la un muzicant care era prinsă în multe copci de sârmă, deoarece i-o spărsese de cap un be țiv că nu i-a cântat ce dorea, Așa că nu avea rezonanță , dar nici eu chemare pentru instrument. Nu știam să cânt decât ,,Alunelul’’, iar când eram chemat la oră
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
și se părea că li se aude fâlfâitul rar al aripilor puternice când coborau pe întinderea de gheață, săltau țopăind un timp, apoi se înghesuiau unii în alții, încremenind cu ciocurile în vânt în jurul câtorva găuri ce vor fi fost copci părăsite. Nici o altă mișcare. Toate erau înghețate până pe malul celălalt și chiar și acolo, debarcaderul, bărcile trase pe uscat, casele răsărite dintre arborii goi și înțepeniți, cu acoperișurile maronii și verzi, turla bisericii înălțată deasupra lor se distingeau într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
mai spus asta. Adică tot ce văd trece prin mintea mea și se transformă în gânduri și te simt alături și gândesc asta și îmi și amintește altele. Mă uitam la lacul înghețat și la ciorile care se învârt deasupra copcilor părăsite și probabil înghețate din nou, îmi ziceam. Ascultam ecoul hămăitului câinelui care cine știe prin ce ogradă o fi lătrând și îmi ziceam că se plictisește, iar lătratul lui îmi amintea niște scene asemănătoare din copilărie, dar numai așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
umblă și după femei. Când naiba avea timp să se culce cu ele, n-am înțeles niciodată. Ne-am făcut o casă mare, voiam să am copii. Cum ne-am mutat acolo, în numai doi ani s-a dus pe copcă totul. Era pretențios, leneș, arțăgos, nu suporta să am o idee a mea, nu suporta să facem altceva decât îi trecea lui prin cap. Îmi zicea tot timpul: mama nu face cutare lucru așa, ci în felul cutare, mama n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
cum dă din cap ascultător, în vreme ce-i descheia nasturii bluzei, mângâindu-i sânii. Se întrerupea doar pentru câte o clipă, să-i atragă atenția: se desface în sensul celălalt, nu trage așa, e un fermoar, vezi că acolo e o copcă, tu nu te dezbraci, dragă? Trupul ei era cu adevărat fără cusur, numai capul trebuia tăiat și înlocuit cu altul. Știa că arată bine, s-a unduit de câteva ori prin cameră, acum goală, cine știe de câte ori făcuse asta înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
chiotori, iar la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare să faci tot cincizeci de chiotori. Chiotorile acestea să se potrivească unele cu altele și să vină față în față. 6. Apoi să faci cincizeci de copci de aur, și cu copcile acestea să prinzi covoarele unul de altul, așa încît cortul să alcătuiască un întreg. 7. Să mai faci niște covoare de păr de capră, ca să slujească de acoperiș peste cort; să faci unsprezece covoare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare să faci tot cincizeci de chiotori. Chiotorile acestea să se potrivească unele cu altele și să vină față în față. 6. Apoi să faci cincizeci de copci de aur, și cu copcile acestea să prinzi covoarele unul de altul, așa încît cortul să alcătuiască un întreg. 7. Să mai faci niște covoare de păr de capră, ca să slujească de acoperiș peste cort; să faci unsprezece covoare de acestea. 8. Lungimea fiecărui covor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
10. Să pui apoi cincizeci de chiotori la marginea covorului cu care se sfîrșește cea dintîi împreunare de covoare, și cincizeci de chiotori la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare. 11. Să faci cincizeci de copci de aramă, și să pui copcile în chiotori. Să împreuni astfel acoperișul cortului așa încît să alcătuiască un întreg. 12. Fiindcă va mai trece ceva din covoarele acoperișului cortului, jumătate din ce trece dintr-un covor, să acopere partea dinapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
chiotori la marginea covorului cu care se sfîrșește cea dintîi împreunare de covoare, și cincizeci de chiotori la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare. 11. Să faci cincizeci de copci de aramă, și să pui copcile în chiotori. Să împreuni astfel acoperișul cortului așa încît să alcătuiască un întreg. 12. Fiindcă va mai trece ceva din covoarele acoperișului cortului, jumătate din ce trece dintr-un covor, să acopere partea dinapoi a cortului; 13. iar ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
măiestrie, și să aibă pe ea heruvimi. 32. S-o prinzi de patru stîlpi de salcîm, poleiți cu aur; stîlpii aceștia să aibă niște cîrlige de aur, și să stea pe patru picioare de argint. 33. Să atîrni perdeaua de copci, și în dosul perdelei să vîri chivotul mărturiei: perdeaua să facă despărțirea între Locul sfînt și Locul preasfînt. 34. Să pui capacul ispășirii pe chivotul mărturiei, în Locul preasfînt. 35. Masa s-o pui dincoace de perdea, și sfeșnicul în fața mesei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
ungerii și pentru tămîia mirositoare; 9. pietre de onix și alte pietre pentru împodobirea efodului și a pieptarului. 10. Toți cei iscusiți dintre voi să vină și să facă tot ce a poruncit Domnul; 11. locașul, cortul și acoperișul lui; copcile, scîndurile, drugii, stîlpii și picioarele lui, 12. chivotul și drugii lui, capacul ispășirii și perdeaua dinlăuntru pentru acoperirea chivotului; 13. masa și drugii ei, cu toate uneltele ei, și pîinile pentru punerea înaintea Domnului; 14. sfeșnicul cu uneltele lui, candelele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
împreunare de covoare. 12. Au făcut cincizeci de chiotori la cel dintîi covor, și cincizeci de chiotori la marginea covorului cu care se sfîrșea a doua împreunare de covoare; chiotorile acestea erau una în fața alteia. 13. Au făcut cincizeci de copci de aur, și au prins covoarele unul de altul cu copcile, așa încît cortul alcătuia un întreg. 14. Au făcut niște covoare din păr de capră, ca să slujească de acoperiș pentru cort: unsprezece covoare de acestea au făcut. 15. Lungimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
dintîi covor, și cincizeci de chiotori la marginea covorului cu care se sfîrșea a doua împreunare de covoare; chiotorile acestea erau una în fața alteia. 13. Au făcut cincizeci de copci de aur, și au prins covoarele unul de altul cu copcile, așa încît cortul alcătuia un întreg. 14. Au făcut niște covoare din păr de capră, ca să slujească de acoperiș pentru cort: unsprezece covoare de acestea au făcut. 15. Lungimea unui covor era de treizeci de coți, și lățimea unui covor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
17. Au făcut cincizeci de chiotori la marginea covorului cu care se sfîrșea o împreunare de covoare, și cincizeci de chiotori la marginea covorului cu care se sfîrșea a doua împreunare de covoare. 18. Au mai făcut și cincizeci de copci de aramă, cu care să se împreune acoperișul cortului, ca să alcătuiască un întreg. 19. Au făcut pentru acoperișul cortului o învelitoare de piei de berbeci vopsite în roș, și o învelitoare de piei de vițel de mare, care trebuia pusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
cum poruncise lui Moise Domnul. 32. Astfel au fost isprăvite toate lucrările locașului cortului întîlnirii. Copiii lui Israel au făcut tot ce poruncise lui Moise Domnul: așa au făcut. 33. Au adus locașul la Moise: cortul și toate uneltele lui, copcile, scîndurile, drugii, stîlpii și picioarele lui; 34. învelitoarea de piei de berbece vopsite în roșu, învelitoarea de piei de vițel de mare, și perdeaua de despărțire; 35. chivotul mărturiei și drugii lui și capacul ispășirii; 36. masa cu toate uneltele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
pătată peste tot de zeama răsturnată din gamelă, în clipele de panică. De atunci păstrez amintirea rictusului sublocotenentului cu pielea roasă la bărbie și carotidă spintecată de o schiță de obuz. Nasturii tunicii erau descheiați și gulerul înalt, desprins din copci. Cămașa puțin desfăcută dezvelea o cruciuliță de email albastru, trecută printr-un lănțișor de aur. Crucea stătea strâmbă pe un sân fără urmă de păr. Ochii albaștri, acoperiți pe jumătate de pleoape fine cu gene neobișnuite de lungi, se uitau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]