2,395 matches
-
Iat-o Iat-o: cultura de verbe cum de microbi o urmărim zi de zi pînă-i găsim antidotul o facem să tremure asemenea unui copil orfan să scîncească asemenea unui scrînciob să ne dea tîrcoale asemenea unui lan de grîu copt.
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/16432_a_17757]
-
Emil Brumaru Cît de greu m-am limpezit. Zațul stă pe fundul ceștii Neted, fin, nezdrențuit De cărările caleștii Ce-mi purta viața aiurea. Scapăt și mă-nvolbur totuși! De butucul copt securea Reazăm. Capete de lotuși Nu mai tai. Ci sorb păduri De mesteceni, pipăi scorburi, Ard pe ruguri, ca-n scripturi, Vicii proaspete, vechi morburi, Razele le altoiesc, Cu cosorul ascuțit, Pe trupu-ți dumnezeiesc; Cît de greu m-am limpezit
Transcrierea sonetului lungit la infinit by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16507_a_17832]
-
Pipersberg scenele mai tari, de violență a dezlănțuirii pasiunilor fizice, nu mai lungi de o pagină de carte, pot fi numărate pe degetele de la o mână: actul sexual matinal al lui Ferdinand cu ,femeia-vacă, de douăzeci de ani, cu carnea coaptă și cu fiecare mădular descoperit în țipăt" (p. 166-167); distracția cu Eva, fata de optsprezece ani, ,cu ochii verzi ca de pisic", răsturnată pe colțul mesei (p. 174-175); amintirea primei experiențe a băiatului de doisprezece ani cu spălătoreasa (p. 200-201
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]
-
timpul , cu schimbul , minus noaptea. Paiele albe de la Vama-Veche în soare pe malul mării în care ședeam culcat. Echilibru perfect. Lanul de grâu care foșnea... * De la Mangalia până la Costinești , vreo 12 kilometri de lanuri galbene pe malul mării. Fazanii. Grâul copt și marea... - Olimbio ,... cine-i , fă , aia?... întreba flăcăul , - moartea?... - Nu-i , moartea , mă , răspunsese repede fata , nu-i moartea , o cunosc " e o măicuță , o cheamă Sofronia... O notă răzleață , de care tot mă lovesc , scrisă caligrafic în 1972
Cu taxă inversă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10679_a_12004]
-
realitate. Și să meditezi, să elimini, să simplifici, să cauți miezul. El scrie despre tineri, soldați, muncitori, prostituate, e cel dintâi poet care le dedică poeme fotbaliștilor, descrie bodegi umile, străzi din preajma portului unde tineretul își pierde vremea mâncând castane coapte, observă viața palpitantă, ,calda vita", se îndepărtează de dragul său Trieste pentru a reveni cu surpiza redescoperirii unei patrii. Toate acestea locuiesc în el, însă antrenate într-o amplă mișcare de analiză și sistematizare, somate să devină operă de o viață
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
însăși pulsează fără spasme în vecinătățile morții. În universul insațiabil al pămîntului încape totul: vegetația senzuală și rece, freamătul luminii, ritmurile vreunui perete de bîrne, șarpanta caldă a unor case pustii, carul cu fîn, șura și căpița, cartofii, sfecla, cireșele coapte și toate obiectele unei etnografii bizare pe care le mai conservă doar memoria colectivă și penumbrele umede ale muzeului sătesc. Ion Dumitriu a caligrafiat această revărsare fără sfîrșit a pămîntului, această neostenită sfidare a amorfului și a stereotipiei, cu discreția
Ion Dumitriu, între pămînt și cer by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10912_a_12237]
-
de lavanda fină ce-mi năpădea nările de mă “îmbăta”. Ceasuri întregi ședeam uneori sub pom, întins pe iarbă, și priveam printre crengile pline de rod cerul înstelat. și visam... Era o benefică delectare, o izbutită comuniune cu natura. Când, coapte, gutuile cădeau de pe ram, bunica le aduna cu grijă, ca pe niște ouă proaspete, și le punea în odaia cea bună, de la șosea. De fiecare dată când o vizitam, primeam în dar, pe lângă alte bunătăți, și câteva gutui. întotdeauna, pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
noaptea cristalină. mai spre dreapta pieptului e sudul într-acolo-i numai vânt și ploaie arborele vieții - cel mai crudul doar aici - adesea, se îndoaie. inima e către miază-noapte lângă ea au cine nu tânjește? vrei posmagi muiați sau stele coapte le găsești aici - dar îndrăznește. întrebarea e acum, spre unde cauți alte căi - nefericite... ai aflat că văile-s profunde și-ale lumii margini infinite... totul a fost scris în Sfânta-Carte. călător - încotro te vei duce, ori aproape, ori foarte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
reminiscențe biografice: „Zănatică lumina se străvede/ Și-n prispa casei umbra o așteaptă,/ Sortirea larilor este nedreaptă,/ Schiloadă, luna-n câmp la drum purcede!// O, dulcele final se întrevede,/ Din somn lăuntrul Clipei se deșteaptă,/ Vino la seceriș, holda e coaptă -/ În mine Maica Domnului se-ncrede!// Fărâma neființei sunt și-mi pare/ Că voi lega Înaltul de Câmpie,/ Hotarele topindu-se-n uitare.// Ce-ntârziată sau nescrisă lege/ Îngăduie să moară-n Poesie/ Amorul, prefăcut în fărdelege?” (Sonetul CCXCIX). Iubitorul de
RIGOAREA LIBERTĂŢII ÎN ARTA SONETULUI. In: Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
mohorâtă și tristă, nu prevestea nimic bun și tata, care nu mai avea altceva de făcut, mă ducea de mână, zilnic, la școală. Treceam pe Schulbeck Street, pe lângă vitrine după care erau tupilate femei roșcate, blonde, brunete, bobocele sau mai coapte, femei îmbrăcate în costumul Evei, ce-i făceau tatii semne. Privirile lor și mișcările unduite îi spuneau: vino, vino! Tata pleca rușinat ochii-n pământ, mă strângea mai mult de mână și-o luam mai iute la picior. Zi de
Montrealul din sufletul meu sau Noaptea curcubeelor. In: Editura Destine Literare by DORINA MÃGÃRIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_266]
-
Răstignirea Iubirii Pentru puterea ei De a ierta! „Fructificări” Amicului George Călin Alecsandri, pe drept, cu-ntâietate, Rodise... pere, dulci și parfumate,... Iar Eminescu - adevărat titan- Preadelicioase mere... ionatan; Când Macedonski,-n fiecare... „Noapte”, Scalda-n parfum de roze, rodii coapte... Curând, veni Coșbuc, degrab' să puie, Aroma cerii-n galbenă gutuie; Și-n gând, c-un „cânt de leagăn”, spre-ai săi dragi, Pe Tâmpa, șt.O.Iosif, gusta... fragi... Și-apoi, din „codri verzi”... de Rășinari, Goga ne distila
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Xanax, aceasta apare cumva descărnată față de marile poeme ale lui Pop, prelungind minimalismul facil al câtorva piese mai slabe din altminteri remarcabilul Unelte de dormit. Apelul la sofisme lejere („iubeș- te-l pe dușmanul tău/ pentru că ești tu...” sau „fructul copt conține mai multă moarte/ decât fructul crud”) e atât de neinspirat încât creează senzația că Ioan Es. Pop se străduiește să devină un epigon al epigonilor săi de azi.
Din noaptea timpului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3088_a_4413]
-
evidente sub pielea transparentă decât o biată urmă de feminitate. Și, doar pentru a pune capăt acelui afront al timpului, se întoarse spre coșul aflat la picioarele ei, atrasă din nou de pâinea mirilor. Știa că împletitura aceea din aluat copt era mai importantă chiar decât inelele lor, destinată ofertoriului și apoi eternității unei vitrine, atârnată pe perete după ce va fi fost stropită cu lac pentru lemn care s-o ferească de molii și de mucegai. De aceea, o ridică încetișor
Michela Murgia: ACCABADORA by Gabriela Lungu () [Corola-journal/Journalistic/3884_a_5209]
-
fixate în suporturi din metal alb. Conținutul lor, care îi provocau negustorului Anghelov, amețit de băutură, un plictis apăsător, era seducător și neobișnuit pentru un tînăr de vreo șaptesprezece ani ce stătea chiar lîngă scenă, alături de o „verișoară” ieftină și coaptă bine. Tînărul mai citi o dată meniul: „Șalău paupiette. Friptură de pui. Castraveciori puțin sărați. Soufflé glacé Jeanne d’Arc. Mumm Cordon Vert Champagne. Pentru doamne - flori proaspete”. Cîntări în minte sume numai de el știute și comandă timid cina pentru
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
din greu cu ispita prea dulcei odihne și cu monologul acestui Moș Povață născocit de Anatole France. Iar gândul îl poartă la acel octombrie de aur al Bucureștiului de altă dată, la diminețile târzii ale Oborului, cu arome de fructe coapte, cu boabele de struguri sclipind ca perle în soare, dar mai ales, cu mireasma unică în lume a pastramei sfârâind pe grătare și a tulburelului băut într-un „separeu” cu pereți de rogojină. Într-o dimineață tristă ca aceasta, Pierde-Țară
Însemnari by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4167_a_5492]
-
de manifest minimalist. În schimb, cea mai recentă carte e cu atât mai autentică cu cât nu mai are nimic de demonstrat din punct de vedere stilistic. Lipsesc, poate, piesele de rezistență, însă imaginarul e mai autonom, iar vocea, mai coaptă. Ce-i drept, însăși anecdotica volumului pare să vizeze o etapă ulterioară în biografia personajului central. Erupțiile încrâncenat-adolescentine la suprafața discursului dispar, de aceea, în favoarea unei resemnări transcrise sub forma albă a procesului-verbal. Primul poem, cel mai puternic din volum
Post-sentimente by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4168_a_5493]
-
convingători. Femeia este sclava bărbatului, iar bărbatul cel mai tare este activistul ideologic și profesional. Pentru a nu se înfunda în cine știe ce cătun, tânăra absolventă de facultate, Olga, acceptă un matrimoniu fals, adaptat vremurilor. Ea îl acceptă pe Șandru, bărbatul copt, un adevărat stâlp al regimului. Tânărul sculptor Val Tomiță o cucerește pe Olga, dar vrea să o ceară de soție chiar soțului ei. Romancierul-poet are acum ocazia să le dezvăluie caracterele. Sculptorul locuiește împreună cu poetul Adrian Ploscaru, dar au și
Romancierul Marin Sorescu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10071_a_11396]
-
sumo bănci în parc sau doar detalii ale visului atît de fluide încît în comparație cu ele apa unui rîu pare imobilă. Consilii date ție însuți Nu întoarce capul nici în dreapta nici în stînga sufletul are o pieliță fină cum un fruct copt nu privi înainte nici înapoi apa cea mai limpede poartă într-însa o picătură de sînge nu te uita nici în sus nici în jos sicriul plutește pe apă e apa însăși. Estivală La mijloc de codru delirant înfrunzis o
Gheorghe Grigurcu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/10387_a_11712]
-
care aproape orice paragraf se poate cita: "Eram câteva milioane de oameni rămași la interval, suspendați, prinși între epoci, sisteme și creiere decalate: bunicii noștri, părinții noștri, noi. Trăiam într-o magmă difuză, colecționând pungi, dopuri, sufertașe, mirosul de-ardei copți și cel de portocale, brazi înalți de Crăciun și cartoane cu ouă de Paști, Cutezătorii și Vaillant, PET-uri și sticle de bere depozitate-n pivniță sau pe balcon. ș...ț Motivațiile străluceau rar, deconectate de restul vieții, ca o
Derapaje controlate by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Imaginative/10065_a_11390]
-
care aproape orice paragraf se poate cita: "Eram câteva milioane de oameni rămași la interval, suspendați, prinși între epoci, sisteme și creiere decalate: bunicii noștri, părinții noștri, noi. Trăiam într-o magmă difuză, colecționând pungi, dopuri, sufertașe, mirosul de-ardei copți și cel de portocale, brazi înalți de Crăciun și cartoane cu ouă de Paști, Cutezătorii și Vaillant, PET-uri și sticle de bere depozitate-n pivniță sau pe balcon. ș...ț Motivațiile străluceau rar, deconectate de restul vieții, ca o
Derapaje controlate by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Imaginative/10064_a_11389]
-
creație care există între adevăr și dragostea curată pentru neamul românesc. Astfel, Domnia Sa ne spune: „Suntem/ Un fir de iarbă/ Cu rădăcina înfiptă/ În Ardeal,/ Cu fruntea/ Aplecată spre izvoare./ De va încerca/ Dușmanul/ Să ne scurteze veacul/ Din sămânța coaptă/ Va crește/ O altă iarbă/ Mai verde,/ Mai înaltă/ Și mai deasă!” (Ardeal). Radu Cârneci (România, Doctor Honoris Causa, eseist, traducător, jurnalist literar, editor), fiind considerat poetul iubirii, este la nesfârșit îndrăgostit de tot ceea ce este sublim în viața de
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
ca-ntr-o poveste”... ”de-a lui Creangă”. Mirosul iernii de altădată este readus prin imagini vizuale înduioșătoare (tatăl taie lemne, mama toarce lângă sobă), dar și prin imagini vizual-olfactive (mirosul eternelor gutui, vinul fiert cu scorțișoară, miez de nucă copt). ÎNVĂȚĂM să primim în sufletele noastre prospețimea primăverii, cu pomi înfloriți, cu păsări și flori, să ne împărtășim de exuberanța anotimpului în care poeta roagă pădurea să ducă departe dorul și tristețea. ÎNVĂȚĂM ... ”Și despre iubire”, pentru că iubirea stă în
DESPRE VOLUMUL ÎMPLINIRE PRIN IUBIRE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384720_a_386049]
-
și cu plăcinte. Căci vine timpul lui de sărbătoare, Când se îmbracă-n straiele de noapte, De spiriduși, de clovni sau vrăjitoare; Atunci, de teamă, se vorbește-n șoapte. Chiar dacă luna printre nori dispare, Bostanii-s tot aici, cu-arome coapte. (Leonte Petre) Referință Bibliografică: DOVLEAC / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1764, Anul V, 30 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DOVLEAC de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384746_a_386075]
-
floare, Cum se-nspaimanta câmpul sub ninsoare? Îmi tremura, cu ele,inima, Asaza-le pe toate-n palmă Ta! Ar fi păcat să moară florile-n april, Să nu mai fie viața în pistil, Să nu mai simt parfum de mere coapte, Mireasma florilor să n-o mai simt în noapte! De mi-ai da,Doamne,tot aurul din lume, N-ar valora nimic,ca pentru mine Toată bogăția se află înghețată, E pusă sub sechestru, de zăpadă. Trimite azi izvor tămăduit
CRUTA-MI COPACII! de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384824_a_386153]
-
Simona Tache Mie mi-ar plăcea să mă închid în casă câteva zile, dacă în casă pot să am căldură, apă, internet, miros de prăjituri, de friptură sau de mere coapte. Dacă nu pot să le am, nu mi-ar mai plăcea. Voi? Sunteți gata de nămeți de 4-5 metri? Dar să rămâneți fără căldură, curent, gaze? V-ați făcut provizii? Vă faceți? Ce v-ați luat/aveți de gând să
Sunteți gata pentru iarnă ca-n 1954? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19251_a_20576]