799 matches
-
Versurile reflectă durerea și necazul provocate de o despărțire așa cum este divorțul. Că și arhitectura muzicală, cântecul constă din mai multe secțiuni melodice care, fiind subordonate textului, alternează porțiuni interpretate doar de Agnetha acompaniata la pian de Andersson cu porțiuni corale de amploare. Melodia "The Winner Takes It All" a fost lansată în iulie 1980. A ajuns pe locul 1 în Marea Britanie, Irlanda, Belgia, Olanda și Africa de Sud, respectiv a ajuns în Top 5 în Suedia, Norvegia, Finlanda, Elveția, Austria, Germania de
The Winner Takes It All () [Corola-website/Science/308865_a_310194]
-
cameră formează o parte din nucleul acestui repertoriu, aidoma muzicii sale pentru pian solo. Brahms este considerat drept fiind printre cei mai mari compozitori de lieduri, aparținându-i un număr de aproape 200. A compus și un ciclu de preludii corale pentru orgă cu puțin timp înainte de moartea sa, care au devenit astăzi o parte importantă din repertoriul standard al orgii. Brahms nu a compus niciodată vreo operă, nici nu s-a folosit vreodată de forma de poem simfonic caracteristică secolului
Johannes Brahms () [Corola-website/Science/297802_a_299131]
-
și cinematografiei”. Uniunea Criticilor Muzicali îi poartă numele și organizează anual la București "Concursul Național de Interpretare Muzicală Mihail Jora". Numele Mihail Jora îl poartă și Studioul de Concerte al Palatului Radio, cea mai mare sală de concerte simfonice și corale din România (1000 de locuri).
Mihail Jora () [Corola-website/Science/307120_a_308449]
-
uimind asistența cu minunatul său cântec de vioară. Apoi, cu ocazia unei burse, își continuă studiile la „Konservatorium fur Musik” din Viena, unde dirijează corul Societății Studențești „România Jună”. Aici va scoate, în anul 1880, colecția de douăzeci de piese corale și cântece la unison, reunite în „Colecțiune de cântece sociale pentru studenții români” („Cântecul gintei latine”, „Cântecul tricolorului”, „Imnul unirii - Pe-al nostru steag”), prima lucrare de acest gen din literatura noastră. După această perioadă, urmează cea mai frumoasă etapă
Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/297365_a_298694]
-
Sf. Sava" (1944-1948) și la Scoala mixtă "Tudor Vladimirescu" (1948-1956); Paralel, dirijor adjunct la Societatea corala "Carmen" (1922-1928), la Ateneele populare (1926-1927), la Societatea "Cântarea României" (1929 - 1935), apoi dirijor al corului "Ligii Culturale" (1927-1928), fondator și dirijor al Societății corale "România"(1934-1949) cu care a dat concerte și peste hotare, dirijor de cor la bisericile: Sf. lIie-Gorgani (1921-1922), Cotroceni (1922-1928), Amza (1928-1939), Sf. Spiridon Nou (1940-1947); conferențiar titular pentru muzica bisericească, Ritual și Tipic la Institutul Teologic Universitar (1949-1976) și
Nicolae Lungu () [Corola-website/Science/310973_a_312302]
-
și 6 opere: "Soria" (1911) "Ad majorem feminae gloriam" (1915) "Traian și Dochia (1921) "Agamemnon" (1922) "Bellerophon" (1925) "Meleagridele" (1958) Este și autorul unui balet, "Tragedie în pădure" (1962). În afara acestora, Cuclin a compus sonate, sonatine, cvartete, madrigale, valsuri, piese corale, concerte pentru vioară, pian, melodii de inspirație folclorică etc. Marea majoritate a creațiilor sale n-au fost interpretate și încă nu s-a întocmit un catalog complet al pieselor sale. Cea mai completă listă a compozițiilor cucliniene se găsește în
Dimitrie Cuclin () [Corola-website/Science/303525_a_304854]
-
Sons Ltd., 909021, 1931". Este considerată a fi cea mai mare piesă pentru pian și a putut fi catalogata că una din cele mai complicate piese pentru pian scrise vreodată. Piesa are 12 mișcări: Pârș prima I "Introito" ÎI. "Preludio corale" III. "Fugă I" IV. "Fantasia" V. ~Fugă ÎI~ <br>"Pârș altera" VI. "Interludium primum " VII. "Cadenza I" VIII. ~Fugă III~ <br>"Pârș terția" IX. "Interludium alterum ' X. "Cadenza ÎI" XI. "Fugă IV" XII. "Coda-Stretta" Într-o scrisoare pe care a
Opus Clavicembalisticum () [Corola-website/Science/330548_a_331877]
-
însoțită de cifraje de acorduri), într-o măsură asemănătoare cu basul cifrat folosit în baroc. Unele culegeri sau albume de muzică ușoară au preluat această notație. În paralel, albumele de muzică editate în mediul academic s-au extins asupra creației corale, a folclorului muzical, fiind publicate și albume (culegeri) de solfegii, dictate ș.a. în scopuri educative. Sub influența limbii engleze, termenul a primit un al doilea înțeles în lumea muzicii: acela de colecție de înregistrări ce se regăsesc pe un disc
Album (muzică) () [Corola-website/Science/311371_a_312700]
-
amintește de vremurile grele ale unor invazii, transmiteau și o fac și astăzi din tată în fiu, sentimentele de durere, ale celor rămași acasă și de blestem la adresa celor care le-au trimis feciorii și soții la război. Prima formație corală despre care există informații în comuna Leșu datează din 1913, când dirijorul acesteia era țăranul plugar Crăciun Băloi. Corul cânta atunci la unison cântece populare și patriotice. Prima perioadă mai rodnică pe care a cunoscut-o corul este cea din
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
trei profesori, culegători de cântece, de la conservatorul de muzică din Cluj: Tudor Jarda, Sigismund Toduță și Dorin Pop au poposit la Leșu. In primăvara anului următor Tudor Jarda a revenit la Leșu, cu gândul de a înființa aici o formație corală care să pună în valoare talentul leșenilor și dragostea lor de viață, de frumos precum și comorile folclorice pe care localnicii le păstraseră atât de bine. În această acțiune Tudor Jarda a fost ajutat de un grup de localnici. Localnici Aurel
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
Aurel Pralea, Vasile Petri, Ecaterina Gagea, George Mihăese și Maria Precup au fost doar o parte din cei care i-au însuflețit pe săteni, în colaborarea lor strânsă cu compozitorul Tudor Jarda. În scurtă vreme au devenit membri ai formației corale, în prima etapă, aproape 60 de persoane din cei mai buni cântăreți ai satului; apoi în 1956, li s-au adăugat alții. Deplasându-se de la Cluj la Leșu, Tudor Jarda, a reușit în câteva luni să înființeze o formație corală
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
corale, în prima etapă, aproape 60 de persoane din cei mai buni cântăreți ai satului; apoi în 1956, li s-au adăugat alții. Deplasându-se de la Cluj la Leșu, Tudor Jarda, a reușit în câteva luni să înființeze o formație corală, care cânta pe "4 voci", lucrări pe care el însuși le armonizase. În repertoriul corului au fost introduse cântece care oglindeau specificul așezării, viața și ocupațiile oamenilor, momente din istoria satului. Arta veche populară românească, cântecele și strigăturile pline de
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
au fost introduse cântece care oglindeau specificul așezării, viața și ocupațiile oamenilor, momente din istoria satului. Arta veche populară românească, cântecele și strigăturile pline de umor și satiră au fost principalele surse de inspirație pentru repertoriul de peste 40 de piese corale culese și armonizate de profesorul clujean și învățate și cântate de coriști. Tudor Jarda a promovat în repertoriul corului cântecul vesel de joc, satiric, foarte caracteristic din punct de vedere al coloritului local, național și popular, creând lucrări de mare
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
-i badea pui de domn", "A găinii", "Mărita-m-aș mărita", "Cântecul țapinarilor", "Dusu-s-a bădița dus", " Foaie verde de măr dulce", "Cuculeț cucuț bălan", "Mărită-te mândruliță". Unele cântece aveau și soliști sau acompaniament instrumental. Astfel la piesa corală " S-ar ținea mândra de lume" au fost soliști Ecaterina Gagea și George Mihăese. La "Cântecul de nuntă", Maria Precup a fost soprană solo, iar George Mihăese a acompaniat cu un fluier de categoria a I-a. Piesele "Cuculeț, cucuț
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
scrisă din acea vreme, au avut cuvinte de înaltă apreciere la adresa corului din Leșu și al dirijorului ei. Din multitudinea acestor aprecieri vom cita în continuare numai una, aceea a compozitorului și muzicologului George Deriețeanu, care scria: „Această puternică formație corală s-a distins prin voci, siguranță în execuție și o interpretare realistă. Repertoriul era compus din minunatele cântece ale pădurenilor din Leșu-llvei, prezentate în prelucrarea atentă și inspirată a compozitorului clujean Tudor Jarda, dirijorul lor. Un element nou, prețios și
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
dirijorul lor. Un element nou, prețios și orginal, a constat în faptul că această echipă a cântat acompaniată de o mică formație orchestrală, alcătuită din instrumente populare, utilizate în regiune (trișcă, fluier, buhai, țingălău), realizând o interesantă polifonie populară." Formația corală a obținut același premiu I și la Concursul pe țară desfășurat în anul 1956. Trișcașii există în Leșu din cele mai vechi timpuri. De altfel, aproape fiecare copil, care păzește mieii, oile sau caprele, putea și poate fi văzut și
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
trișca era pornit și continuat jocul feciorilor și fetelor la șezătoare. Din dorința de a completa sonoritățile corului Căminului cultural, Tudor Jarda a introdus și instrumente populare (trișcă și steag). Folosind acompaniamentul de trișcă pentru îmbogățirea coloritului sonor al pieselor corale, în mintea coriștilor și a dirijorului s-a născut ideea înființării unei formații de trișcași pentru completarea corului. Constituirea formației de trișcași a fost un proces continuu, a avut mai multe etape, care s-au desfășurat pe durata mai multor
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
filmului, menționând faptul că: „uneori ești parbrizul, alteori ești insecta”. Pe lângă piesa din film, Green Day și-a înregistrat propria variantă a temei „Simpsons”, pe care au lansat-o ca single. Zimmer a transformat cântecul Porcului Păianjen într-o piesă corală, ca pe o glumă pe care nu ar fi intenționat să o includă în film. Zimmer a fost nevoit să scrie versurile în 32 de limbi pentru lansarea internațională a filmului. Cel mai greu i s-a părut să-l
Familia Simpson: Filmul () [Corola-website/Science/318992_a_320321]
-
Începând din anul 1990 este profesor de compoziție și forme muzicale în cadrul Universității Naționale de Muzică din București, în prezent fiind și conducător de doctorat în compoziție și muzicologie. Adrian Iorgulescu a compus simfonii, concerte instrumentale, muzică de operă, lucrări corale și muzica de film, fiind distins cu numeroase premii exclusiv în România. A fost ales în funcția de vicepreședinte (1990-1992), apoi în cea de președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (începând din anul 1992, fiind reales în 1998
Adrian Iorgulescu () [Corola-website/Science/303202_a_304531]
-
spune că ea suferea, că nu avea libertatea alegerii repertoriului, că nu putea vorbi despre studiile sale din anii interbelici și participarea la bogată viața culturală a Chișinăului de până la ocupația sovietică. Din 1972 a fost președinte al Societății Muzicale Corale din RSSM, deputat al Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice. Din 1989, numele Tamarei Ciobanu îl poartă prestigiosul Concursului Național al interpreților de cântece folclorice “Tamara Ciobanu”. Sora Tamarei Ciobanu, Valentina Savițchi, a fost cântăreața de operă. Ea făcuse o carieră
Tamara Ciobanu () [Corola-website/Science/314947_a_316276]
-
sunt repetate și modificate. Partea se deschide cu o introducere lungă, începând cu "strigătul de disperare" care a fost climaxul celei de-a treia părți urmată de o prezentare tăcută a unei teme ce reapare ca muzică structurală în secțiunea corală printr-o strigare a cornilor din afara scenei. Prima temă reia tema "Dies Irae" din prima parte apoi introduce tema "învierii" pe care corul va cânta primele versuri, urmată de o fanfară. A doua temă este un recitativ orchestral lung care
Simfonia nr. 2 (Mahler) () [Corola-website/Science/332898_a_334227]
-
Prima temă reia tema "Dies Irae" din prima parte apoi introduce tema "învierii" pe care corul va cânta primele versuri, urmată de o fanfară. A doua temă este un recitativ orchestral lung care oferă muzică pentru solista alto din secțiunea corală. Expoziția se încheie cu o reluare a primului grup de teme. Această secțiune introductivă lungă are menirea de a introduce o serie de teme care vor juca un rol important în partea finală a coralului. Din punct de vedere tonal
Simfonia nr. 2 (Mahler) () [Corola-website/Science/332898_a_334227]
-
gama tonică după cum ar fi de așteptat. Recapitularea introducerii este din punct de vedere tonal și tematic o tranziție spre a doua parte mare, trecând de la Do diez minor spre paralela Re bemol major - dominanta tonalității Fa diez minor. Secțiunea corală începe în Sol bemol major iar simfonia se încheie în tonalitatea Mi bemol major. Textele din limba germană au fost traduse de Marius Tabacu, director general al Filarmonicii de Stat "Transilvania" din Cluj-Napoca. Primele nouă versuri sunt preluate din "Die
Simfonia nr. 2 (Mahler) () [Corola-website/Science/332898_a_334227]
-
grecilor Poezia epică și eroică în epoca arhaică Homer Poezia genealogică și didactică. Hesiod Speciile poeziei epice din secolul al VI-lea î.Hr. Începuturile prozei (secolele VI-V î. Hr.) Începuturile poeziei lirice Poezia lirică în secolul al VII-lea Lirica corală în secolul al VI-lea și în prima jumătate a secolului al V-lea î.Hr. Lirica monodică în secolul al VI-lea î.Hr. Secolul al V-lea î.Hr. Începuturile dramei grecești Tragedia greacă în secolul al V-lea î.Hr. Comedia
Literatura Greciei antice () [Corola-website/Science/309278_a_310607]
-
2005 este distins cu medalia „Pro Orăștie”. A colaborat cu prestigioși muzicieni precum: Filaret Barbu, Nicolae Kirculescu, D. D. Botez, I. D. Chirescu, Marius Cuteanu, Dumitru Jompan etc. Aproximativ 35 de compoziții, pentru cor, dintre care: Prelucrări folclorice; Zece suite corale (fiecare suită conține patru piese corale): Alte prelucrări folclorice: „Lele de la Orăștie”, „Pe din jos de Orăștie”, „Căciula” etc. Prelucrări religioase (aproximativ 30) dintre care: „Priceasna slăbănogului”, „Dragostea”, „O, Măicuță Sfântă”, „Spre Emaus”, „Din mormântu-ntunecat”, „Ridicat-am ochii mei la
Ioan Popa (compozitor) () [Corola-website/Science/327272_a_328601]