977 matches
-
și care a făcut un stagiu Îndelungat la Berlin, la Institutul Max-Plank für Bildungsforschung și la Centrul „Marc Bloch” (1994-1995), pentru a reveni mai apoi de mai multe ori În Germania, cel mai recent la Wissenschaft Zentrum Berlin (2003). Susținerea cordiala a lui Hinnerk Bruhns și Georg Thurn mi-a ușurat mult această sarcină. Datorez de asemenea mult ajutorului primit la București de la Anca Oroveanu, la Sofia din partea Lilianei Deyanova și Svetlei Koleva. Am discutat la Paris cu Jean-Pierre Faguer despre
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1826. 235. Episodul nu e foarte limpede, pentru că nu cunoaștem În amănunt evoluția raporturilor dintre oficialii sikh și cei englezi cu privire la Honigberger. E cert Însă că toți aceștia, fiind politic adversari, nu-i puteau permite doctorului să Întrețină relații la fel de cordiale În ambele direcții. Amănunte interesante din această perioadă aduce Hélène Diserens, „Castes, privilèges et divinité tutélaire. Pages d’histoire d’un village en Himalaya occidental au XIXe siècle”, JA 289 (2), 2001, pp. 237-284, care arată că drepturile unor persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cu poreclele care îi transformă, pe unii, în personaje. Sunt și secvențe aburite de tristețe, însă episoadele amuzante (farse, pozne, felurite năzbâtii) precumpănesc. E parcă o întrecere între șugubeți în „pururi vesela și animata societate a Junimii”, calambururile, poantele, șarjele cordiale sau corozive (nu toate debordând de umor) înlănțuindu-se ca într-un „carnaval”. În înmănuncherea de medalioane Mușchetarii literaturii române moderne S. își controlează pînă la un punct pornirea de a privi lucrurile în latura lor jucăușă. Nu convinge însă
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
atitudinii critice, a inteligenței reflexive. Variatele lecturi ale lui S. - de la Carl Gustav Jung și Sșren Kierkegaard sau Tudor Vianu și Constantin Stere până la D. R. Popescu, Augustin Buzura, Barbu Cioculescu, Petru Popescu, Al. Ecovoiu ș.a. - beneficiază de o valorizare cordială și amplă. El prezintă aceeași disponibilitate pentru interpretarea poeziei, romanului, eseului, teatrului sau jurnalului literar, oferind explicații revelatoare și dovedind putere de implicare în actul lecturii, ca formă superioară de redresare intelectuală și morală. SCRIERI: Lucruri, București, 1996; Carte de
SILVESTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289671_a_291000]
-
afirmațiile și considerațiile, să facă recomandări pertinente tuturor copiilor, fără părtinire, ei poartă pe umeri responsabilitatea depistării talentelor și cultivarea lor, și se implică, moderat, în luarea deciziei pentru alegerea profesiei. Între cadrele didactice și elevi se stabilește o relație cordială, apropiată, în timp ce participă împreună la activitățile extrașcolare: drumeții, excursii, vizionare de spectacole de teatru și film, vizitare de muzee de artă, de etnografie și folclor, etc. Momentele încărcate de sensibilitate artistică, creează copiilor o anumită stare afectivă care-i îndeamnă
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
din domeniul muzicii, el știe că și în narațiunea literară decupajul în sine poate deveni o sursă autonomă de sens. Teritoriul prin care circulă naratorul amator de instantanee este cel al prezentului, dar și cel al trecutului apropiat, într-o cordială devălmășie, căci, explorate în aspectele lor derizorii, cele două universuri se confundă. Lumea fictivă a cărții ascultă de aceeași regulă a jocului - simularea - și se supune principiului lui „ca și cum”. În narațiunea titulară mistificarea este ridicată la puterea a doua, mimând
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
prin coloritul întorsăturilor de condei, ci și prin ispititoarele liste de gustări. Nu e de mirare, un rol pe care U. îl interpretează cu talent fiind acela de... maestru bucătar. E, cum singur se prezintă, un „Pierrot cu bonetă”, duhliu, cordial și rafinat (Gastronomice... à la Păstorel, 1998). În „gastronomicele” lui sfârâie conotațiile, aromesc aluziile culte presărate cu „goange”, își împrăștie izul pișcător calamburul, iar comparațiile nu sunt doar de ornament, ci au feculența lor parșivă. Un recital la fel de plăcut de
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
construită epistolar, de unde și subtitlul Scrisori romane. Tânărul Mircea M. corespondează din Roma cu Filip A., vârstnic proprietar rural, ambii scriind într-un stil protocolar, cu toate că (se deduce abia spre final) sunt tată și fiu. Ei se angajează într-o cordială polemică filosofică, tânărul comunicând în treacăt și altfel de lucruri: a cunoscut o încântătoare italiancă, pictorița Lydda, și s-au căsătorit. În scurt timp Mircea moare și Filip merge la Roma să își aducă nora la Costieni. Lydda e o
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
modernă, Iași, 1993, p. 255. </ref>. Un pas important În această direcție a fost făcut odată cu vizita Întreprinsă de premierul I. C. Brătianu și, apoi, de perechea regală la Berlin și Viena. Nu numai că primirea rezervată acestora fusese distinsă și cordială, dar Împăratul Franz-Iosef, ca o dovadă a bunelor sale intenții, i-a Încredințat lui Carol I comanda Regimentului nr. 6 Infanterie din Pesta, după cum Wilhelm I l-a numit șef al Regimentului nr. 9 de dragoni din Metz <ref id
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
un critic prob, fin cititor de literatură, informat, chiar erudit, cu mari posibilități de disociere în sfera ideilor. În analiza critică și în descrierea operei, P. folosește un stil exact, concentrat, de o simplitate de bun-gust, însoțit de o ironie cordială. Romanul Adela este văzut ca o „patetică elegie a dragostei nesatisfăcute”, o operă superior analitică („cel mai bun roman românesc de analiză”), o elegie (formula este fericită) „de o mare vibrație lirică, în tonuri wertheriene mai potolite, străbătute de un
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
nu numai atât; de la ei au deprins și arta de a naviga cu busola ori de a turna tunurile cele mari și flintele, precum și de a tipări cărți”. Adevărate sau nu, aceste semne ale unei „politii” diseminate îmbracă un avertisment cordial: paginile care urmează - cu o sistemă ce pleacă de la istoric și geografic pentru a îmbrățișa toate structurile însemnate ale unei entități constituite (ce este și o alteritate bine înțeleasă) - au a prezenta cititorului, făcând mereu apel la un referent - civilizația
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
spre Inchiziție și, de la un punct, preopinenții își unesc eforturile de a indica formele pe care le ia represiunea împotriva spiritului (o temă incomodă pentru ideologia totalitarismului). Dialogul e prezent și în eseurile următoare - Scrisori imaginare (1979), Caminante (1980), Polemici cordiale (1983), Un muzeu în labirint. Istorie subiectivă a autoportretului (I, 1986) -, căci de oriunde ar porni P. ajunge în cele din urmă la ideea de adevăr și la libertatea de a numi adevărul. E subiectul ce îl obsedează pe intelectualul
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
acvatic) și nu are ochi decât pentru adevărurile lui. După sugestia Antimemoriilor lui Malraux, P. își subintitulează notele de călătorie Jurnal (și contrajurnal) mexican. Nu are răbdare să țină o cronică a cotidianului, evadează mereu spre marile abstracțiuni morale. Polemici cordiale, o carte mai incitantă, este scrisă într-un stil fluent și are mai puțină erudiție mitologică. Aici se vede mai bine radicalismul său moral, firea lui de ideolog ardent și ceea ce Eugen Ionescu numea, prin anii ’30, cu referință la
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
dacă vrea să îndrepte o lume moralmente strâmbă. Și încă nu s-a văzut un moralist care că reușească. Cel puțin în timpul său. Ceea ce nu diminuează valoarea actului în sine. Rămâne totdeauna ceva (ceva foarte important): calitatea scriiturii. În Polemici cordiale autorul mai amestecă o dată cultura cu existența și reia discuția despre relația dintre morală și creație, libertate și necesitate. Sunt căutate situațiile limită și sunt aduse în sprijin cuvinte celebre. Paul Valéry spune, în timpul războiului, că nu îl interesează evenimentele
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
spirit angajat, hotărât să moară pentru ideea morală, orgolios la culme și irepresibil. Este, din acest punct de vedere, o oarecare contradicție între inflexibilitatea moralistului și ideile de toleranță și democrație pe care le propagă. Polemicile nu mai sunt deloc cordiale în cărțile apărute după 1989. Revoluția l-a găsit pe P., cum singur spune, „interzis ca scriitor, șomer ca salariat și suspect ca individ în societate”. Această condiție i-a radicalizat și mai mult spiritul. Un stil al urgenței și
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
altele noi - Don Quijote în Est (1994), Vremea întrebărilor. Cronică morală a unui timp plictisit de morală (1995), Aventuri solitare (1996) ș.a. -, în care îi pot fi regăsite fantasmele. O antologie în limba franceză (Polemiques cordiales, 1991) selectează texte din Polemici cordiale și Viața ca o coridă (1987). Versiunea românească se cheamă Rugați-vă să nu vă crească aripi (1995), cu un capitol nou, Pagini răzlețe. P. postrevoluționar face, mai întâi în „România liberă”, apoi în „Cotidianul” și în alte ziare, o
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
București, 1972; Drumuri prin memorie. Italia, București, 1974; Mitologii subiective, București, 1975; Apărarea lui Galilei. Dialog despre prudență și iubire, București, 1978; Scrisori imaginare, București, 1979; Caminante. Jurnal (și contrajurnal) mexican, București, 1980; Viața pe un peron, București, 1981; Polemici cordiale, București, 1983; Un om norocos, București, 1984; Un muzeu în labirint. Istorie subiectivă a autoportretului, vol. I: Spre centrul labirintului, București, 1986; Viața ca o coridă, București, 1987; Polémiques cordiales, tr. Alain Paruit, Paris, 1991; Don Quijote în Est, București, 1994
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
119-122, 128-134; Sângeorzan, Conversații, 266-269; Culcer, Serii, 27-29; Tomuș, Mișcarea, 205-211; Zaciu, Cu cărțile, 63-68; Mircea Martin, Morala parabolei, RL, 1982, 49; Iorgulescu, Ceara, 205-214; Livescu, Scene, 157-159; Sever Avram, Retragerea Afroditei, „Dialog”, 1983, 4-5; Mircea Zaciu, Înțelesurile cordialității: „Polemici cordiale”, RL, 1983, 28; Gheorghe Grigurcu, „Polemici cordiale”, ST, 1983, 7; Steinhardt, Critică, 149-153, 242-244; Edgar Papu, O neobosită trăire, RITL, 1984, 3; Condurache, Portret, 84-87; Cristea, Modestie, 146-151; Manea, Contur, 153-160; Moraru, Textul, 145-149; Raicu, Fragmente, 407-410; Simion, Scriitori, III
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
27-29; Tomuș, Mișcarea, 205-211; Zaciu, Cu cărțile, 63-68; Mircea Martin, Morala parabolei, RL, 1982, 49; Iorgulescu, Ceara, 205-214; Livescu, Scene, 157-159; Sever Avram, Retragerea Afroditei, „Dialog”, 1983, 4-5; Mircea Zaciu, Înțelesurile cordialității: „Polemici cordiale”, RL, 1983, 28; Gheorghe Grigurcu, „Polemici cordiale”, ST, 1983, 7; Steinhardt, Critică, 149-153, 242-244; Edgar Papu, O neobosită trăire, RITL, 1984, 3; Condurache, Portret, 84-87; Cristea, Modestie, 146-151; Manea, Contur, 153-160; Moraru, Textul, 145-149; Raicu, Fragmente, 407-410; Simion, Scriitori, III, 514-528; Al. Călinescu, Pe faleza de marmură
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
Dialog”, 1988, 124-125; Gheorghe Grigurcu, Între vis și istorie, RITL, 1989-1990, 3-4 (1-2); Viorel Cacoveanu, „Niciodată nu m-am simțit atât de puternic ca atunci când mi-am recunoscut slăbiciunile” (interviu cu Octavian Paler), ST, 1990, 1; Ion Bogdan Lefter, Polemici cordiale prefranțuzești, CNP, 1991, 22; Steinhardt, Monologul, 216-219; Ștefan Borbély, Sfârșit de partidă, RL, 1992, 8; C. Stănescu, „Omul care strigă să-și învingă frica”, ALA, 1992, 102; Cristea, A scrie, 85-92; Simona Sora, Cum se naște o dictatură, RL, 1993
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
mai mulți pacienți în care un pacient/mai mulți pacienți și un terapeut/mai mulți terapeuți lucrează împreună, într-o manieră activă, pentru a rezolva problemele prezentate în cadrul psihoterapiei. Componentele raportului colaborativ Un terapeut trebuie să fie empatic, autentic și cordial. Aceste criterii, stabilite de către Rogers, sunt valabile și în prezent. Empatia este capacitatea terapeutului de a înțelege realitatea trăită de pacient. Supervizările constată că există psihoterapeuți care sunt adesea mai centrați pe interpretarea lor în legătură cu ceea ce trăiește pacientul decât pe
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
aplice unele tehnici și să evalueze rezultatele. Pacienții nu-și doresc doar terapeuți pe care îi apreciază ci, mai ales, pe aceia care au soluții pentru problemele lor. Componentele raportului colaborativ Un terapeut trebuie să stabilească o relație empatică, autentică, cordială și profesionistă. Cu cât un terapeut este mai autentic, empatic și cordial, cu atât mai mult el trebuie să fie un bun profesionist. Cu cât este mai profesionist, cu atât mai mult își poate permite să fie empatic, autentic și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
terapeuți pe care îi apreciază ci, mai ales, pe aceia care au soluții pentru problemele lor. Componentele raportului colaborativ Un terapeut trebuie să stabilească o relație empatică, autentică, cordială și profesionistă. Cu cât un terapeut este mai autentic, empatic și cordial, cu atât mai mult el trebuie să fie un bun profesionist. Cu cât este mai profesionist, cu atât mai mult își poate permite să fie empatic, autentic și cordial. 2. Metoda integrată de observație numită „mica bicicletă” In cadrul unei
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și profesionistă. Cu cât un terapeut este mai autentic, empatic și cordial, cu atât mai mult el trebuie să fie un bun profesionist. Cu cât este mai profesionist, cu atât mai mult își poate permite să fie empatic, autentic și cordial. 2. Metoda integrată de observație numită „mica bicicletă” In cadrul unei ședințe individuale și cu scopul de a stabili un raport colaborativ, terapeutul trebuie să țină cont de trei dimensiuni: terapeutul, pacientul și relația care se stabilește între aceștia. Figura
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pacientului (ce a făcut pentru a nu se simți mai rău; - favorizarea perspectivelor constructive; - progresele în ceea ce privește învățarea; - reatribuirea progreselor competențelor pacientului. Metoda celor 4R: recapitulare Metoda celor 4R permite, în general, stabilirea rapidă a unei bune relații colaborative: empatică, autentică, cordială și profesională. Cel mai adesea, recontextualizarea este primul „R” utilizat: acesta precizează în ce situație ne aflăm, deci centrează pacientul asupra problemei care trebuie tratată, ceilalți „R” decurgând din acesta. Dar cei 4R pot fi folosiți indiferent de ordine. Un
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]