390 matches
-
cele mai ridicole chestii din domeniul ăsta al dramaturgiei. Adevărul e că nu-mi place deloc să stau cu tine de vorbă așa cum stau acum, mi-e silă să vorbesc. Că tot veni vorba, cum te cheamă? — Miyashita. În timp ce beam Corona cu lămâie verde, respiram aerul uscat din New York, amestecat cu mirosul specific de aburi din cafenea. Poate din cauza acestei atmosfere, mi-am adus aminte, cu nostalgie, de cocaina pe care mi-o dăduse Monkey, tânărul cântăreț de rock, atunci când venisem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
specific de aburi din cafenea. Poate din cauza acestei atmosfere, mi-am adus aminte, cu nostalgie, de cocaina pe care mi-o dăduse Monkey, tânărul cântăreț de rock, atunci când venisem prima oară aici. Adevărul era că, după ce tragi pe nas cocaină, Corona e de o sută de ori mai bună. — Miyashita! Cu ce te ocupi? Aa, da! Când ne-am Întâlnit data trecută țineai În mână un reflector. Faci videoclipuri? — Da, dar de obicei mă ocup cu vânzarea de produse video, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
că aș face așa ceva? E de-a dreptul patetic! Chiar așa ți-a spus Keiko? Mi-a cerut să te caut și să-ți ascult povestea. Mi-a lăsat impresia că era Îngrijorată din cauza ta. Mi-am mai comandat o Corona. Poate datorită cocainei, era de-o sută de ori mai gustoasă. M-am excitat privind-o pe chelnerița care mi-a adus berea. I-aș fi dat În jur de patruzeci de ani, dar, judecând numai după partea stângă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
stare de nimic. Oricum, asta e puțin probabil să i se Întâmple cuiva care s-a obișnuit să aibă ce-i mai bun Încă de la Început. Mi-am aprins o țigară mentolată În timp ce dădeam pe gât ce mai rămăsese din Corona. Simțeam un amestec ciudat scurgându-mi-se prin vene. Chelnerița s-a apropiat, fâțâindu-și coapsele, cu Încă o bere și un Frank Sinatra. Piciorul stâng arăta superb. Nu am observat până acum că era Încălțată cu pantofi de mărimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
nimic, iar Alex Carmichael a continuat pe un ton meditativ: Bineînțeles că ar fi o ipocrizie din partea mea să pretind că regret ce a făcut Abraham. La urma urmei numai eu am avut de câștigat. Și pufăi alene din trabucul Corona pe care îl fuma. Însă dacă n-aș fi fost implicat personal, mi-ar fi părut rău de această pierdere. Eu cred că e o prostie ca omul să-și rateze astfel viața. Mă întrebam dacă Abraham chiar și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
mașinii de scris. (Aveam poftă de o polemică și pe urmă vroiam demult să-mi lămuresc niște obsesii.) Voi lucra, ca "emigrant" în antichitate, numai când ceilalți sunt pe plajă, ca să nu-mi deranjez vecinii cu zgomotele hodorogitei mele "Smith Corona". La douăsprezece fix, mă duc pe plajă. Nu-mi iau cu mine nici prosop, nici alte lucruri, ca să-mi pot face fără griji "turele" între cele două diguri. Când am ieșit ieri din apă, plaja era aproape goală. Lumea fuge
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
sfârșitul din[astiei] va fi întrunit Egip[etul] de Jos cu cel de Sus și de atunci a fi primit două scuturi. Găsim mon[umente] în care el e de două ori, el lângă sine însuși. Într-un esempl[ar] corona Egip[etului] de Sus - pe cealaltă a Egip[etului] de Jos. După acesta Mesiophis cu un an - apoi se-ncheie din[astia] cu regina Mitokris cu 12 ani. Poziție ciudată. Se zice: cea mai frumoasă din femeile vremei ei. (M.
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
lui Gajus Caesar Germanicus, nepot - declamă - al miticului Marcus Agrippa, cel mai mare marinar aflat vreodată în slujba Republicii, omul pe ale cărui tâmple, potrivit latinei somptuoase a lui Vergilius, strălucea cununa rostrelor smulse dușmanului. „Cui tempora navali fulgent rostrata corona.“ Din înaltul promontoriului de la Misenum, vila imperială domina portul imens; strigătul lung, neașteptat a mii de glasuri ajunse pe terasă ca un tunet printre nori. Gajus intră încet în sala pentru audiențe și așteptă. Macro reapăru triumfător, cu prefectul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
ninsă de-a lunei zăpadă. Iar ochii albaștri, mari lacrimi a mării, "Să-ngăduie-n taină suspinul cântării; "Cobori adorato! pe inimă cazi-mi, 40"Bălaia ta frunte de umăr să-mi razimi. "E demn a ta frunte să poarte corona, "Robit universul să-i fie - Madonna! "Îngăduie celui din urm-al tău sclav, "Plîngînd să-ți sărute al urmelor prav. "Și lasă-mă-n umbra cămări-ți să vin, "Frumos-îmbrăcate cu alb musselin, Iar Cupido pagiul cu palma s-ascundă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
au dus să vâneze Împreună iepuri În valea aceea mică de deasupra joagărului vorbiseră despre luptele de la Pasubio și despre atacul de la Perticara și de cel de la Asalone; și despre toate astea el nu scrisese un cuvânt. Nici despre Monte Corona, nici despre Sette Communi, nici despre Arsiero. Câte ierni petrecuse În Vorarlberg și În Arlberg?Patru ierni, și Își aminti de omul care voia să le vândă o vulpe când intraseră-n Bludenz, ca să cumpere cadouri, și de vișinata bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
sînt bîntuiți de recunoștință, față de mine. PÎnă și la cantina de la serviciu am primit multă vreme mîncare mai bună. CÎștigasem concursul. Mi-am permis luxul de a-mi cumpăra abonament pe-o lună la metrou, zece țigări de foi Half Corona și o navetă cu apă minerală Bistrița Năsăud scutită de taxe vamale. Mi-am Încurajat soția să se coafeze de două ori pe săptămînă. Mariana s-a conformat, zilnic și În stil african, și-a cumpărat și o mască, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
turnuri, de argint. Semnificația elementelor însumate Spadele încrucișate cu v��rful în jos semnifică, potrivit mitologiei și uzanței medievale, luarea în posesie a pământului, voința cetățenilor de a apăra municipiul și drepturile lor civice. Coroană foliata, numită în heraldica transilvăneana "Corona Regia", semnifică statutul de oraș liber regal. Smaltul roșu al scutului simbolizează autonomia locală constituțională. Trincheta foliata, semn al unității treimii, semnifică solidaritatea civică. Stema ca întreg simbolizează comunitatea sibienilor, iar aurul semnifică aspirația locuitorilor spre prosperitate. Coroană murala cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147288_a_148617]
-
a mecanismului economiei de piață, Editura Universitaria, Craiova, 1995 [3] Ghiță Marcel, Pereș Ion, Popescu Marin, Bunget Ovidiu, Croitoru Ion, Auditul public intern. Concept și metodologie, Editura Mirton, Timișoara, 2005 [4] Ghiță Marcel, Iațco Constantin, Sistemul de control intern, Editura Corona, Iași, 2006 [5] Ghiță Emil, Ghiță Marcel, Audit și control, Editura Fundației România de Mâine, București, 2007 [6] Renard Jacques, Theorie et practique de l’audit interne, Editions d’Organisation, Paris, 2002, tradusă în România printr-un proiect finanțat de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
și pecetluita, la acea dată, situație recunoscută, fără echivoc, de însuși regele Stanislaw August Poniatowski, în scrisoarea pe care i-o adresase, "nuovamente", Ecaterinei a II-a, "chiedendo la permissione di ritirarsi în qualche parte della Russia rinunziando volentieri alla Corona, e și esprime în tal modo: "La Corona di Polonia è să asigure pozițiile dobândite de Rusia în Polonia, în urma ultimei împărțiri a acesteia, ordonând, între altele, desigur, examinarea situației în care se aflau provinciile poloneze adjudecate de aceasta, "quanto
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
echivoc, de însuși regele Stanislaw August Poniatowski, în scrisoarea pe care i-o adresase, "nuovamente", Ecaterinei a II-a, "chiedendo la permissione di ritirarsi în qualche parte della Russia rinunziando volentieri alla Corona, e și esprime în tal modo: "La Corona di Polonia è să asigure pozițiile dobândite de Rusia în Polonia, în urma ultimei împărțiri a acesteia, ordonând, între altele, desigur, examinarea situației în care se aflau provinciile poloneze adjudecate de aceasta, "quanto alla Carestia di Viveri, e quanto altesi alla
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
della Russia. Li Vincitori godono di un potere illimitato nè Paesi, che occupano; la Lituania è divenuta Provincia Russa, e la Polonia Meridionale șino alla Wistola è în poter della Prussia. Chi permetta dunque Vostra Maestà di abdicare spontaneamente una Corona, che mi apportà tânte afflizioni, e tânți affanni"" (s. Ven.C.) (cf., loc. cît., f. 62v-63). 49 Cf., loc. cît., f. 63. 50 Cf. raportul lui Nicolo Venier, din 5 mai 1795, în loc. cît., f. 69; potrivit informațiilor obținute de
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
a durat ceva vreme. În primul moment gândirea sa a corespuns într-o anumită măsură Bisericii oficiale. A scris: Apologeticul, De spectaculis, Ad Marcionem, iar după adeziunea treptată la montanism, prin îndepărtarea definitivă de creștinismul autentic (213) a scris: De corona, De idolatria, Adversus Iudaeos, Ad Scapulam. Asumarea unor poziții intransigente față de anumite tematici doctrinare și etice creștine era o notă caracteristică a întregii Biserici primare. Nu erau atitudinile, prin natura lor, cele care au cauzat ruptura cu Biserica Romei. Montanismul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ilustrării aportului adus de creștini la bunăstarea statului roman. Episodul din Legio Fulminata Melitensis menționat în scrierile tertulia-neene, nu vizează valorificarea structurii militare cu atât mai mult cu cât Ad Scapulam (scrisă în anul 212), era apropiată cronologic de De corona, unde prestarea serviciului militar este condamnată în chip explicit de către Tertulian. Adresându-se autorității civile în Ad Scapulam, constatând și nu contrazicând, apologetul subliniază lealitatea creștinilor față de stat spre deosebire de cea din De corona unde, adresându-se creștinilor, precizează aspectele referitoare
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
anul 212), era apropiată cronologic de De corona, unde prestarea serviciului militar este condamnată în chip explicit de către Tertulian. Adresându-se autorității civile în Ad Scapulam, constatând și nu contrazicând, apologetul subliniază lealitatea creștinilor față de stat spre deosebire de cea din De corona unde, adresându-se creștinilor, precizează aspectele referitoare la problemele etice sau doctrinare inerente Bisericii înseși. Evident că afirmația unora potrivit căreia inițial, pe când era încă legat de Biserica oficială, Tertulian ar fi aprobat serviciul militar, pentru a-l condamna după ce
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și de cel al Imperiului roman. Aceasta avea să atenueze în conștiința creștinilor impactul belicos devastator al lumii barbare de mai târziu, pregătind catehetic mentalitatea creștină să înfrunte prin rugăciune, cu răbdare și încredere în Dumnezeu, convertirea barbarilor. În De corona, a cărei dată de compoziție pe baza motivelor de critică internă este stabilită în general în jurul anului 211, luând ca pretext uzul idolatric de a-și încununa capul cu coroane de lauri, pe durata ceremoniilor, are posibilitatea de a trata
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
transparentă de a refuza să poarte pe cap cununa de lauri. Motivațiile contrare contestării purtării coroanei deși ne vorbesc despre refuzul idolatriei, nu constituie o exclusivitate a apologetului cartaginez, indicând opinia comună, desemnează în fapt patrimoniul întregii Biserici. Deși De corona ar prezenta aparent unele trăsături de tip montanist, în realitate asistăm la o luare de atitudine împotriva compromisului întreprins de unii soldați creștini față de cultul imperial prin acceptarea anumitor criterii ceremoniale de cult imperial sau mithraic prin purtarea cununii în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
este exclus ca înrolarea în structura militară a unui număr sporit de creștini, cu acest prilej să fi determinat și o anumită elasticitate din partea Bisericilor locale care, deși nu aprobau, tolerau această situație de facto. Slăvind comportamentul soldatului în De corona, 1, și utilizând limbajul militar metaforic, reia tema oștirii lui Dumnezeu ca un itinerar creștin ce exclude posibilitatea de a sluji la doi stăpâni. Dacă în mesajul evanghelic această concepție se referă la libertatea omului față de bogăția percepută ca autoafirmare
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
slujirile militare existente, creștinii le preferau pe acelea în care nu erau direct implicați în acțiuni belicoase și de violență. Polemistul african nu ezită să critice lâncezeala soldaților creștini (fratres commilitones), care considerau că atitudinea neobișnuită a soldatului din De corona o căutare deliberată a martiriului, faptă condamnată de Biserică și considerată expresia unei auto-glorificări fanatice, capabile să dea naștere la apariția altor situații de criză cu puterea civilă ce puteau fi evitate cu un minim de prudență. Ironia tăioasă a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pentru Tertulian similitudinea dintre creștinism-mithraism era negativă. Apologetul considera această ultimă simbologie o imitare a religiei creștine, creată de diavol cu scopul de a ascunde adevărul pentru a spori confuzia între credincioșii creștini. După expunerea despre nelegitimitatea întrebuințării coroanei (De corona, 11), Tertulian condamnă pe față serviciul militar căruia îi era anexată uzanța încoronării. Pentru a exprima imposibilitatea unei apartenențe simultane lui Dumnezeu și împăratului, teologul cartaginez accentuează asupra termenului sacramentum, care în limbajul lumii latine îmbrăca un dublu semnificat: putea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
păcii (cf. Lc 10, 6; cf. 1Cor 6, 7) în sens mistico-spiritual și social; folosirea armelor de către soldatul lui Cristos ar fi putut să contribuie la apariția sentimentelor păcătoase în sufletul său. Printr-o serie de paradigme, Tertulian, în De corona, 11, 3, ia în considerație obligațiile unui soldat aflate în contrapoziție cu cele ale creștinului practicant, prezentând incompatibilitatea acestora: a) statio militară, ca obligație de santinelă, era opusă celei creștine de synaxis inerentă postului; b) renunțarea la idolatrie, proclamată în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]