855 matches
-
Unió demócratica de Catalunya are o poziție mai marginală, dar alianța sa cu partidul lui Jordi Pujol, Convergéncia demócratica, la alegerile din 1980, cu care a format Convergéncia i Unió, i-a adus puterea. În Portugalia, patru decenii de dictatură corporatistă au înghețat orice posibilitate de aplicare a unei soluții creștin-democrate. Dacă Revoluția Garoafelor din 25 aprilie 1974 i-a permis țării să revină la democrație, aceasta nu a fost în favoarea democrației creștine. Totuși s-a constituit repede un partid care
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
paginilor tulburi din istoria noastră, fără să recurgem la această acumulare de legi, a căror listă nu este, fără îndoială, închisă și care tind să-i substituie istoricului, în sensul mai larg al termenului, și nu doar în definiția lui corporatistă, pe legislator și judecător? O societate divizată între "acuzatori" și "criminali", fără altă ieșire, împiedică funcționarea democrației și nu se poate proiecta înainte. Astfel ea pornește pe calea urii de sine. Iată o mulțime de legi care ascund urgenta noastră
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
este primul papă iezuit, deci subordonat direct superiorului Ordinului, zis și "papa cel negru". Ziua de 28 febr. Este și ziua Sf. Roman, deci lucrurile par să se lege. Petru Romanul e la putere. Ce urmează oare? 4.15. Guvernanța corporatistă În ultimele două decenii, noțiunea de guvernanță s-a impus treptat, semnificînd un mănunchi de mecanisme ale lumii cotemporane. La aceasta a contribuit mult extinderea fenomenului globalizării, care a transcens suveranitatea și acțiunea statelor. Numeroase lucrări analizează această acțiune a
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
guvernanță s-a impus treptat, semnificînd un mănunchi de mecanisme ale lumii cotemporane. La aceasta a contribuit mult extinderea fenomenului globalizării, care a transcens suveranitatea și acțiunea statelor. Numeroase lucrări analizează această acțiune a autorității internaționale. Eu numesc asta guvernanță corporatistă. Epoca statelor națiune, începută după pacea de la Wesfalia, a luat sfîrșit. Criza actuală a pus în evidență adevărul globalizării, care a contaminat întreaga planetă în mai puțin de un an. Gravitatea acestei crize disipează multe certitudini pe care le consideram
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
sa de a produce și gestiona bunuri și servicii se poate face într-o manieră optimală, adică acolo unde ea este mai eficientă, prin existența și concentrarea tuturor factorilor de care este nevoie pentru atingerea obiectivelor date. Aceasta este guveranța corporatistă. Înlocuirea termenului de guvernare cu cel de guvernanță indică o reducere a factorului politic dintre decidenți și o profesio nalizare marcantă a actului managerial. De asemenea, termenul de corporatist indică prevalența spiritului antreprenorial și cooperarea în același spirit a decidenților
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Dream 178 4.10. Islamul și democrația 180 4.11. Cutia Pandorei 183 4.12. Al III-lea Război Mondial și dinamica piețelor emergente 185 4.13. Umbra Papei. La Stambul 195 4.14. Ultimul papă? 197 4.15. Guvernanța corporatistă 199 4.16. Desfacerea lumiii 202 Capitolul 5 HOLOTROPICE 204 5.1. Templul 204 5.2. Trei comori 206 5.3. Acolo unde ești tu 209 5.4. Păstori politruci 211 5.5. Singura iluzie reală 213 5.6. Neamul
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
pe piețele de capital. Guvernele nu trebuiau să arunce cu banii bugetelor în băncile falite. Trebuiau protejați doar depunătorii, în rest, cine a fost incorect trebuie să plătească, economia trebuie curățată de bolnavi. Avem apoi nevoie de o nouă filosofie corporatistă, din care să lipsească fraudele și managerii corupți. Avem nevoie de reglementări clare privind circulația capitalului la nivel global, iar paradisurile fiscale trebuie să dispară. Avem nevoie de transparență și de reglementări specifice privind bursa și fondurile de investiții. Patriarhul
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
fondul unei teribile bătălii pentru resurse, configurîn-du-se noi structuri de guvernanță mondială. Asia vine puternic, cu un model de autoritarism de stat. Este acesta o formă de capitalism sau e un nou sistem? Acest model se articulează în jurul unor structuri corporatiste, al unor politici in-dustriale active și al unui protecționism selectiv. Aceste dinamici trebuie analizate prin prisma bătăliei pentru resurse din complicatul Orient Mijlociu, din Caucaz și Marea Caspică, dar și din Africa. Revine mai peste tot în lume o formulă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
le și transmit, parțial, deponenților. Aceste bănci nu își exploatează clienții. Ele își asumă o impor-tantă responsabilitate socială. Este un fenomen în plină expansiune (modelul este deja reprodus în Hong-Kong și Singapore), chiar dacă în alte părți el se numește "responsabilitate corporatistă" sau "etică în afaceri". Dar nu doar sistemul bancar este un bun exemplu în sensul dorit. Instituții islamice prospere se dezvoltă și în alte domenii, cum ar fi asigurările, fondurile de investiții și alte activități economice, demonstrîndu-se faptul că o
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
fizice a dus la o schimbare a valorizării muncii. Tot mai adesea, multe dintre muncile necalificate sunt privite drept munci lipsite de importanță, de care nu mai este nevoie în cadrul economiei globale. Sassenxe "Sassen, Saskia" ne avertizează că noua cultură corporatistă, cu accentul pe care-l pune pe serviciile specializate pe informație, este supraevaluată, în timp ce alte tipuri de cultură a muncii sunt subevaluate. În termeni mai simpli, munca femeilor și a imigranților este devalorizată. Astfel încât este necesar să pornim de jos
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
aduce acasă pâinea zilnică” au fost negociate în bastioanele ierarhice, exclusiviste, sexiste ale sindicatelor și ale asociațiilor angajaților. Aceste instituții de negocieri colective dețineau monopolul asupra formulării și aplicării deciziilor luate în legătură cu salariile negociate colectiv (Schmitterxe "Schmitter, P.C.", 1974). Organizațiile corporatiste erau centrate pe bărbați în toate structurile de organizare, primire de membri, decizie și conducere. Femeile se găseau prea rar în funcții de conducere; lipseau din asociațiile angajatorilor, așadar nu luau parte la negocierile dintre forța de muncă, administrația de
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
un nivel de structură organizațională care se găsește între stat și societate. Astfel de organizații, dacă nu sunt create de stat, sunt recunoscute de acesta drept singure reprezentante ale intereselor societății. Nivelul parastatal de organizare este adesea asociat cu negocierile corporatiste dintre stat, sindicate și patronat. În Germaniaxe "Germania", aceste instituții se întâlnesc și în multe alte domenii, de exemplu în sistemul public de sănătate sau legate de alte servicii sociale. 5. Lucrătorii femei au populat fabricile încă de la începutul industrializării
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
dezacord cu viziunea postrevoluționară a Mexicului, dominată în trecut de o politică de dezvoltare controlată de guvern și orientată spre înlocuirea importurilor, care punea accentul pe proprietatea colectivă asupra terenului, în cadrul unei economii rurale de semisubzistență, și pe o structură corporatistă de negociere și compromisuri dintre partidul aflat la putere, Partidul Revoluționar Instituționalxe "Partidul Revoluționar Instituțional" (PRI), și alte organizații, cum ar fi Confederația Muncitorilor din Mexicxe "Mexic" (CTM), Confederația Națională a Agricultorilor (CNC)xe "Confederația Națională a Agricultorilor (CNC)" și
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
procesului de integrare, managerii trebuie să mobilizeze fiecare departament pentru a acționa Împreună În cadrul noii entități formate după fuziune sau achiziție. Integrarea reprezintă motorul schimbării și dezvoltării organizaționale aferente creșterii firmelor prin achiziții și joacă un rol important În strategia corporatistă de reînnoire. Procesul modifică structurile organizaționale, sistemele, culturile și activitățile funcționale la nivelul Întregii corporații (Pablo, 1994). Acest proces presupune reconfigurarea postachiziție (Karim și Mitchell, 2000), realocarea (Capron et al., 1998) și eliminarea (Capron et al., 2001) anumitor resurse tangibile
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
și culturală de tip excludere, negare și respingere. Analizează situațiile de marginalizare online, circumstanțe care repetă problemele similare din spațiul realității fizice, cartografiază prezența sau absența diverselor voci locale în paradigma globalizării și relevă strategiile subiective de rezistență la forțele corporatiste ale puterii. Relocalizează subiectivitatea umană și feminină în spațiile virtuale, conform cu tiparele marginalizării, ale agresiunii și ale inegalității. În continuarea manifestelor presupus revoluționare ale marxismului și ale futurismului, cyberfeminismul și postcolonialismul adaugă noi manifeste ale tehnoștiinței. În același timp, aceste
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
caracteristice corporatismului s-au dezintegrat aproape complet. Aceasta nu a șters, însă, șabloanele relațiilor dintre actorii politici și grupurile de interese existente în diferitele sectoare publice. Totuși, aceste relații sunt mult mai puțin bazate pe consens decât au fost relațiile corporatiste. În societatea contemporană, din ce în ce mai dinamică, diversificată și interdependentă, și în care complexitatea proceselor politice este în creștere, relațiile sunt reflectate de interese conflictuale. Elaborarea sau implementarea unor politici publice sectoriale poate fi abandonată sau, din contră, accelerată prin implicarea directă
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
Rețelele din perspectiva teoriei organizaționale Din perspectivă organizațională se pot distinge rețele ierarhice și rețele ale pieței. Cele mai răspândite puncte de vedere cu privire la rețelele de politici se referă la pattern-ul intermedierii intereselor, iar referențialele aparțin abordărilor pluraliste și corporatiste. Din perspectiva abordării matematice a teoriei rețelelor, o rețea este o relație stabilită între două sau mai multe entități (Knoke, 1990; Parrson, 1993; Wasserman și Faust, 1994). Distincția dintre ierarhie și rețea se referă la structura și la modul de
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
ca efect exprimarea de cetățeni a unor puncte de vedere diferite cu privire la autoritate și la relațiile cu societatea civilă. Roderick Rhodes relevă faptul că în științele sociale contemporane conceptul de guvernare are cel puțin șase semnificații diferite: stat minimal, guvernanță corporatistă, noul management public, bună guvernare, sisteme sociale cibernetice și rețele autoorganizate. Termenele de guvernanță și bună guvernanță sunt tot mai mult întâlnite în literatura de specialitate. Conceptul de guvernanță înseamnă procesul de luare a deciziei și procesul prin care deciziile
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
bună guvernanță sunt tot mai mult întâlnite în literatura de specialitate. Conceptul de guvernanță înseamnă procesul de luare a deciziei și procesul prin care deciziile sunt implementate (sau nu). Guvernanța poate fi utilizată în anumite contexte, ca de exemplu guvernanță corporatistă, internațională, națională și locală. 2.1. Buna guvernanță Noua guvernanță poate fi interpretată ca o strategie politică a cărei atractivitate se bazează pe: 1) crearea unui cadru favorabil implicării actorilor privați în furnizarea serviciilor publice în condițiile existenței unor serioase
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
încălcate din cauza limbajului abuziv, angrenajul afacerii sau industriei se gripează, iar relațiile cu clienții, angajamentele de afaceri și scopurile corporației sunt puse sub semnul întrebării. Această carte se dovedește la fel de valoroasă și pentru companii, prin recomandările cu privire la coduri și proceduri corporatiste. Tolerarea limbajului abuziv într-o organizație este o problemă de cultură a acesteia, la fel ca în cazul hărțuirii sexuale și al discriminării rasiale sau pe criterii de vârstă. Art Bell arată cum, cu ajutorul unor programe concrete de pregătire prezentat
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
simt valorizați și apreciați, sunt mult mai productivi. Compania este mai competitivă și își permite să-și trateze oamenii bine și tot așa. Este un cerc vicios. Dar tratarea oamenilor așa cum trebuie este un lucru surprinzător de neobișnuit în America corporatistă din ziua de azi. Decideți chiar acum că vă veți urca oamenii pe un piedestal și că îi veți face să se simtă importanți. Făcând acest lucru, puteți să le cunoașteți nevoile, dorințele, țelurile și visurile. +++ TEMĂ Puneți un carton
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
surplusul de valoare este scopul pe care companiile ar trebui să-l urmeze pentru atenuarea divergențelor dintre acționari (investitori) și părțile interesate.<footnote Idem, A Functioning Society, Transaction Publishers, New Jersey, 2003, p. 134. footnote> Evoluția conceptului de responsabilitate socială corporatistă este subliniată de autorii M. Porter și M. Kramer, care consideră că atât organizațiile nonguvernamentale, guvernele cât și companiile ar trebui să treacă de la gândirea de tip „responsabilitate socială corporatistă” la gândirea de tip „responsabilitate socială integrată”. Astfel, integrarea responsabilității
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Jersey, 2003, p. 134. footnote> Evoluția conceptului de responsabilitate socială corporatistă este subliniată de autorii M. Porter și M. Kramer, care consideră că atât organizațiile nonguvernamentale, guvernele cât și companiile ar trebui să treacă de la gândirea de tip „responsabilitate socială corporatistă” la gândirea de tip „responsabilitate socială integrată”. Astfel, integrarea responsabilității sociale în activitățile operaționale ale companiei poate conduce la rezultate excelente pentru companie. Valoarea creată partajabilă, despre care vorbesc autorii, reprezintă soluția integrării responsabilității sociale a companiei. Modul în care
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
planificarea strategică, alocarea capitalului și stabilirea obiectivelor; Utilizarea acestui indicator în strânsă legătură cu un sistem de acordare a bonusurilor va determina managerii să acționeze ca proprietari ai companiilor; Un sistem de management ce utilizează indicatorul EVA va facilita cultura corporatistă, cooperarea între departamente și divizii, fiind un element cheie în guvernanța corporativă. Conform companiei de consultanță Stern & Stewart, utilizarea EVA determină schimbări în modul de management al companiei și de gândire a obiectivelor de management, fără să fie un simplu
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
liderului; 3. autoritatea rațional-legală, ce emană din legi scrise, rațional fundamentate. Dintre toate, autoritatea rațional-legală ar fi cea mai avansată pe scara evoluției sociale 1 și ar produce nivelul cel mai eficient de organizare, fie că vorbim de afaceri private, corporatiste, fie despre afaceri publice. Max Weber (1924, apud Handel, 2003) a formulat, de asemenea, principiile fundamentale ale autorității rațional-legale, principii pe care se întemeiază sistemele administrative moderne: 1. delimitarea sferelor de competență (jurisdicția) ca parte a diviziunii sistematice a muncii
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]