508 matches
-
public 48 Creșterea sectorului public în funcție de cerere 48 Creșterea sectorului public în funcție de ofertă 51 Grupurile de presiune 54 Clarificări teoretice 54 Grupurile de interese ale sistemului socialist și tranziția 57 Critica liberală a acțiunii grupurilor de interese restrânse 61 Modelul corporatist de organizare a intereselor 62 Birocrația 63 Concluzii 70 Bibliografie 71 Capitolul 3 O abordare critică a noului management public și a reformei administrației publice din România (Mirela StateCerkez) 74 Introducere 74 Noul management public. Definire 75 Disfuncționalități 79 Implementare
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și Lawson, 2002, p.7). Din nou apar sacrificii la care trebuie să facă față alte grupuri decât cele care beneficiază direct, și anume consumatorii ce plătesc mai scump bunurile protejate decât ar plăti aceleași bunuri pe piața liberă. Modelul corporatist de organizare a intereselortc "Modelul corporatist de organizare a intereselor" Internalizarea efectelor acțiunii grupurilor de interese existente la nivel economic presupune existența unui model instituțional de cooperare și colaborare. Un model instituțional capabil să ajusteze preferințele și să elimine consecințele
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
nou apar sacrificii la care trebuie să facă față alte grupuri decât cele care beneficiază direct, și anume consumatorii ce plătesc mai scump bunurile protejate decât ar plăti aceleași bunuri pe piața liberă. Modelul corporatist de organizare a intereselortc "Modelul corporatist de organizare a intereselor" Internalizarea efectelor acțiunii grupurilor de interese existente la nivel economic presupune existența unui model instituțional de cooperare și colaborare. Un model instituțional capabil să ajusteze preferințele și să elimine consecințele nefaste ale acțiunii publice a grupurilor
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
colaborare. Un model instituțional capabil să ajusteze preferințele și să elimine consecințele nefaste ale acțiunii publice a grupurilor de interese restrânse are în vedere apariția grupurilor de interese cuprinzătoare (Olson, 1999, pp. 77-80). Grupurile de interese cuprinzătoare pun bazele modelului corporatist de elaborare a politicilor publice. Modelul corporatist presupune existența unor negocieri între diferitele grupuri sociale relevante, precum și între ele și guvern. În teoria corporatistă se face o distincție clară între corporatismul etatist, unde statul deține controlul și influențează apariția și
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
preferințele și să elimine consecințele nefaste ale acțiunii publice a grupurilor de interese restrânse are în vedere apariția grupurilor de interese cuprinzătoare (Olson, 1999, pp. 77-80). Grupurile de interese cuprinzătoare pun bazele modelului corporatist de elaborare a politicilor publice. Modelul corporatist presupune existența unor negocieri între diferitele grupuri sociale relevante, precum și între ele și guvern. În teoria corporatistă se face o distincție clară între corporatismul etatist, unde statul deține controlul și influențează apariția și activitatea grupurilor de interese, și corporatismul liberal
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
În teoria corporatistă se face o distincție clară între corporatismul etatist, unde statul deține controlul și influențează apariția și activitatea grupurilor de interese, și corporatismul liberal, care se caracterizează prin capacitate de deliberare și prin negociere între grupuri. Modelul etatist corporatist de organizare presupune creșterea influenței guvernului în activitățile economice desfășurate de actorii sociali. În sistemul corporatist, statul este unul dintre principalii actori implicați în tranzacțiile sociale. Atât în concepția asupra corporatismului dezvoltată în spațiul românesc de Manoilescu (1938), cât și
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
influențează apariția și activitatea grupurilor de interese, și corporatismul liberal, care se caracterizează prin capacitate de deliberare și prin negociere între grupuri. Modelul etatist corporatist de organizare presupune creșterea influenței guvernului în activitățile economice desfășurate de actorii sociali. În sistemul corporatist, statul este unul dintre principalii actori implicați în tranzacțiile sociale. Atât în concepția asupra corporatismului dezvoltată în spațiul românesc de Manoilescu (1938), cât și în concepția occidentală a lui Schmitter (1979), statul are un rol definitoriu în agregarea intereselor existente
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
corporatismului dezvoltată în spațiul românesc de Manoilescu (1938), cât și în concepția occidentală a lui Schmitter (1979), statul are un rol definitoriu în agregarea intereselor existente la nivel social și în formarea și recunoașterea grupurilor de interese. Prin susținerea modului corporatist de organizare a societății, Manoilescu argumentează necesitatea apariției unui mijloc instituțional de rezolvare adiferitelor conflicte sociale. Principalul mijloc de rezolvare a acestor conflicteconstă în creșterea influenței statului. Rolul principal al organizării corporatiste este de a reduce externalitățile acțiunii sociale a
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
the United States”, Journal of Libertarian Studies, 11, 2-3, 75. Rothbard, Murray, 2002, For a New Liberty, OnlineEdition, Ludwig von Mises Institute. Schmitter, Phillipe C., 1979, „Still the Century of Corporatism”, în Gerhard Lehmbruch și Philippe C. Schmitter, Trends toward Corporatist Intermediation (pp. 7-52), Sage, Londra. Tullock, Gordon, 1997, „The Economic Theory of Bureaucracy”, în Michael Hill (ed.), The Policy Process: A Reader (pp. 87-96), Prentice Hall/Harvester Wheatsheaf, Londra. Wallis, Joe; Dollery, Brian, 2002, „Wolf’s Model: Government Failure and
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
savantul Ernest Gellner (1925-1995), nu poate exista decât în societăți civile puternice, îndeajuns de autonomizate în raport cu puterea politică. Pentru societățile enumerate mai sus există această free market of ideas drept o formă socială de exprimare 170, dar și de business corporatist. Teoretic, oricine poate să publice orice, dar posibilitatea ca respectiva publicație (carte, eseu, articol etc.) să ajungă în sfera dezbaterilor publice și intelectuale este destul de limitată, mai ales pentru autorii privați, fără relații cu un mediu intelectual puternic sau cu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Signifiance of Economic Science, McMillan, London 1984; Robinson J., Economic Philosophy, Aldine, Chicago, 1962; Safran A., Înțelepciunea Cabalei, Editura Hasefer, București, 1997; Samuelson P., Foundations of Economic Analysis, Harvard University Press, Cambridge, Mass., 1947; Schmitter P.S., Lehmbruch G. Trends Toward Corporatist Intermediation, Beverly Hills, Sage, 1979; Schumpeter J., History of Economic Analysis, Oxford University Pres, New York, 1954; Sen A.-K, Choice, Welfare and measurement, M.I.T. Press, 1982; No Democracy without Justice, 1999; Shackle G., Epistemics and Economics; A Critique of Economic
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
T. Weisskopf, Beyond the Waste Land: A Democratic Alternative to Economic Decline, New York, Doubleday, 1983 și R. Edwards, D. M. Gordon, E. Reich, Segmented Work. Divided Workers, Cambridge, England, Cambridge University Press, 1982. 57 P. S. Schmitter. G. Lehmbruch. Trends Toward Corporatist Intermediation, Beverly Hills, Sage, 1979; S. D. Bereger, Organising Interest in Western Europe, Cambridge, England, Cambridge University Press, 1981; P. J. Katzsenstein, Corporatism and Change, Ithaca, New York, Cornell University Press, 1984. 58 Michel Béaud, Gilles Dostaler, La Pensée économique depuis Keynes
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
și ajutorul" (consilium et auxilium) cu care vasalii erau datori seniorilor, în temeiul dreptului feudal 10 și care se exprima în cadrul acestor adunări. Participarea la astfel de adunări devine expresia unor corpuri privilegiate, de unde și însemnătatea termenilor "corporatism" sau "regim corporatist". În acest sens se vorbește despre prestații de război și prestații fiscale, măsura în care ele sunt necesare seniorului și care trebuie înțelese și acceptate liber (necesitatea legitimează pretențiile seniorului, îngrădind de fapt libertatea). Totodată se are în vedere, alături de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
distincția între individualism și corporatism, Aristotel a elaborat teza preeminenței, a priorității ontologice a întregului asupra părții 17. Ea reprezintă o adevărată Chartă a corporatismului medieval, replica filosofică a ideii de corporație elaborată de juriști. Concepția lui Aristotel definește aspectul corporatist al sintezei tomiste. Mai mult decât el însă, Sf. Toma d'Aquino (în De regno sau De regimene principum)18 a încercat să distingă pentru a le reuni ulterior într-o riguroasă conexiune elementul "mulțime" de cel al "unității" vieții
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
german pentru provinciile Țărilor de Jos, desprinse în perioada "marelui interregn", continua să se manifeste. În 1320 Flandra renunța pentru totdeauna la teritoriile concedate prin pacea de la Athis (1305), devenind un teritoriu german. Caracterul democrațiilor urbane conservă "democrația privilegiaților". Spiritul corporatist se manifesta deplin. Guvernarea orașului este impusă de repartizarea locuitorilor în diferite corporații. Nimeni nu poate interveni în guvernare, administrare urbană, ca persoană particulară. Viața politică, asemenea celei economice, aparținea colectivității, care urmărește permanent stabilirea unui echilibru între diversele grupe
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
era una naționalistă. Or, aici nu este cazul, mișcările fundamentaliste islamice fiind transnaționale și fără mare respect pentru însăși ideea de stat, care este un transplant occidental. Ceea ce prețuiesc ei este umma, comunitatea islamică. În al doilea rînd, fascismul era corporatist, reunind statul, întreprinderile, instituțiile bancare etc. sub o singură tutelă, ceea ce iarăși nu este cazul pentru mișcări gen Hezbollah sau Hamas, care nu dispun totuși nici de un "Stat partizan", nici de vreun complex militaro-industrial. Lucrurile sunt aici mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
deosebit de interesant este primarul Moscovei, Lujkov. Conduce Moscova cu o mînă de fier și cu metode nu tocmai ortodoxe. Lui îi este atribuită paternitatea unui foarte ciudat concept, acela de "federalism corporativ" sau, într-o altă formulare, de "federalism bugetar corporatist". Trecînd peste remanențele colectiviste conținute, peste anumite cadre mentale ce nu pot fi încă depășite, ce vrea totuși sa spună acest incitant concept politico-economic așezat la baza unui nou federalism rus? Se știe că nu poate exista un succes al
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
vechile nostalgii. Pe acest fond, instabilitatea politică ar avea un efect negativ multiplicator. O altă circumstanță agravantă o constituie reducerea prețurilor pe piața mondială a petrolului, gazelor naturale, lemnului ș.a., 80% din exportul rus bazîndu-se pe aceste produse. Invocatul "federalism corporatist" apare astfel drept încă un element insolit în acest univers kafkian, în acest Babel interetnic. Enigmatica Rusie se reașează convulsiv, stropindu-și bine rănile cu vodcă. Dar poporul rus e un popor vital, totul e ca această vitalitate să-și
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
lui euro, cît de o slăbire a dolarului, iar aceasta din urmă nu are atît cauze structurale, cît conjuncturale, legate în principal de noul rol asumat de SUA după 11 Septembrie în politica mondială și de ultimele scandaluri din sistemul corporatist american (Enron, Worldcom, Xerox ș.a.). Toate acestea, la care se adaugă și politica Administrației de la Washington sau ceea ce George Söros numea recent "factorul Bush" în economie, au generat o anumită neîncredere în economia americană, care s-a soldat cu o
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
forme: contractarea unu i credit în valută, sub au toritate internă sau externă, și contractarea u nui credit în monedă națională (certificate l n pe care străinii să e poată achizițio a pe piața celui care le emite); * integrarea sectorului corporatist, prin investiții străine directe, dar și prin f acordarea de împrumuturi trans rontaliere și emisiune de acțiuni pe piețele altor țări; * integrarea continuă a sectorului corporatist, în condițiile în care investitorii individuali, dar și investitorii i nst ituționali cumpără și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
străinii să e poată achizițio a pe piața celui care le emite); * integrarea sectorului corporatist, prin investiții străine directe, dar și prin f acordarea de împrumuturi trans rontaliere și emisiune de acțiuni pe piețele altor țări; * integrarea continuă a sectorului corporatist, în condițiile în care investitorii individuali, dar și investitorii i nst ituționali cumpără și vând acți unile și obligațiunile firmelor din alte state pe piața acestora; * integrarea sectorului bancar, prin intermediul pieței interbancare mondiale, de la care se poate împr umu ta
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
o schimbare de mentalitate în rândul specialiștilor în ceea ce privește ca pit alul străin. Experiența ultime lor două decenii a scos la iveală faptul că exi stă perioade în care intrările de capital străin ajută atât guvernul, cât și sect oru l corporatist. Pe timp de criză, capitalul străin este vital pentru a satisface nev oile de refinanțare a sistemu lui bancar aflat în impas. După cum evidențiază li teratura de specialitate, în timpul crizelor din 1980 și 1990, multe state a u f ost
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
doar tre i țări: Rusia - cu 89 miliarde $, India - cu 36 miliarde $ și China - cu 31 miliarde $<footnote id=”222”> World Bank Report, op. cit., p. 40</f ootnote>. Angajarea de împrumuturi sindicalizate transfro nta liere este domi nată de sectorul corporatist. Guvernele au prim it doar aproape 3 % din acestea, în ultimii ani, scăzând de la 15 %, la începutul anilor 1990, în timp ce corporațiile private au primit puțin pe ste 70 %, mai mult decât nivelul mediu de 2/3 din ultimii 10 ani
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ază , între jumătatea lunii septembrie și începutul lunii decembrie 2008. Diferența dintre randamentul titlurilor de credit de pe piețele emergente și obligațiunile și bonurile de tezaur americane a crescut cu 385 puncte de bază, mai afectați fiind însă debitorii din domeniul corporatist, care au înregistrat, anterior, profit pe piețele mature. Cu toate acestea, în țările în curs de dezvoltare, spread urile la obligațiunile de stat au atins cel mai mare nivel din ultimii șapte ani, de 874 pu nct e de bază
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ianuarie, cu o vânzare de euroobligațiuni în va loa re de 1,3 miliarde dolari. Emisiunile de obligațiuni corporatiste au fost per mise doar credito rilor care prezentau riscuri scăzute, sugerând ast fel că piața a rămas închisă pentru creditorii corporatiști care prezentau riscuri mari. Prin ur mare, în 2009, statele au participat cu un proc ent de 70 %, la finanțarea prin obligațiuni, față de media de 35 % din per ioa da 2005 - 2008. În luna aprilie, emisiunea de obligațiuni în statele
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]