4,034 matches
-
la 6 sporturi, 22 de probe (16 masculine, 5 feminine și una mixtă). S-au acordat 67 de medalii (22-22-23), ele intrând în posesia sportivilor din 13 țări (8 dintre ele au obținut aurul olimpic); au punctat numai 17 țări. Cortina D'Ampezzo (1956). Sunt primele Jocuri Olimpice televizate, ediția fiind dominată de sportivii din Uniunea Sovietică, primii în clasamentul pe medalii (16, din care 7 de aur), ei fiind urmați de cei din Austria, cu 11 medalii, din care 4
Agenda2006-06-06-jocuri2 () [Corola-journal/Journalistic/284725_a_286054]
-
ultimii cinci ani România s-a aliniat legislativ cerințelor europene. Împreună cu Direcția pentru Cultură, Muzeul Banatului va urmări vigilent respectarea legii în acest domeniu“, a asigurat directorul Dan Ciobotaru. Concert-cadou l La Filarmonica „Banatul“ După zile bune de când a căzut cortina peste toate celelalte scene timișorene, Filarmonica „Banatul“ izbutește performanța de-a amâna neașteptat sfârșitul stagiunii, dăruindu-le melomanilor un concert simfonic în 30 iunie, de la ora 19. Adevărat dar, căci intrarea e liberă, anunță organizatorii. Maestrul Gheorghe Costin va dirija
Agenda2006-26-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/285093_a_286422]
-
am văzut-o pe culoarul facultății. Strălucea. Nu datorită vestimentației sale, sub semnul clar al unicatului, făurită în atelierul unui artist plastic și ruptă de realitatea gamelor cenușii ale esteticii socialiste, nici datorită accesoriilor ei nemaivăzute de acea parte a Cortinei de Fier - ceasurile ei mari, cu design îndrăzneț, frizînd extravagantul. Nu. Cristina strălucea prin extrema ei generozitate, discreție, modestie, prin iubirea aproapelui și sprijinirea lui chiar cu prețul renunțării la sine, fără ca asta să fi însemnat vreodată un rabat de la
Cătălina Iliescu-Gheorghiu: „O antologie nu e o enciclopedie“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2860_a_4185]
-
pricepe de minune să revigoreze dramele fulgerătoare prin infuzii vindicative, mai ales la firul ierbii... Comentarea finalei ne prezintă à la Nick Hornby un Ilie Dobre al frazelor alerte, construite însă expresiv, și încadrate de refrenul cântecului personaj ce pregătește cortina apoteotică. Fără îndoială că romanul poate deveni unul de cult pentru orice fan cormoran, ce va ști să-și merite ziua, cum sună o altă profeție din carte. Ernesto Sábato vorbea despre moartea glorioasă a fotbalului, pentru că azi se luptă
Fotbal și literatură sau Cum a câștigat Liverpool CL by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3921_a_5246]
-
trebuie citit prin caleidoscopul sugestiei. Apoi, nu e mai puțin adevărat că discursul aduce cu un scenariu sau cu un spectacol prin grăbita trecere în revistă a episoadelor relevante pentru realitățile despicate și, în final, odată cu intersectarea realităților, printr-o cortină alegorică. Ideea e că narațiunea preia aluviunile teatrale și concretizează un scenariu fantast, ce poate fi omologat oricând de realitățile experimentate de cititor. Pactul propus de Dumitru Radu Popa are în vedere cititorul pregătit să accepte faliile realității și imersiunea
Povești despre deznădejde by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4229_a_5554]
-
Gabriel Dimisianu Niculae Gheran își încheie în forță trilogia memorialistică (Arta de a fi păgubaș) cu satisfacția de a ne putea spune, în cuvântul introductiv la ultimul volum (Îndărătul cortinei), că a dus la capăt „fresca unei lumi apuse”. Poate să pară îndrăzneață, venind de la autor, afirmația că a realizat o frescă, dar are, în cazul de față, destul temei. Fresca unei lumi apuse? De ce nu? A unei lumi în
Despre o lume apusă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4457_a_5782]
-
Da, numai o clipă, trebuie să folosesc toaleta. Dacă nu vă supărați, zice. Ana Marian O ieri spre dimineață Îmi place mult în 74. Au scaunele înăltuțe, așa că stau ghebos cu barba priponită-n bar și-mi fac ple tele cortină în jurul paharului și sorb acolo-n legea mea și mă doare-n bască. Nu știu de unde vine asta cu basca, dar sună așa, ca și cum nu te doare nimic. Din când în când, mă mai bate careva pe umăr: vreun cunoscut
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
ei scenică ori textuală, este un mod de sfidare a morții, observă Carmelia Leonte, dar și un spațiu de siguranță, de securizare a ființei pentru că, iată, chenarul alb din jurul textului și scena, cu aspațialitatea ei (avanscenă, față și spate de cortină, arlechinii, fosa, culisele) reprezintă astfel de zone securizante ale poetului și actorului. Într-o altă ordine, cât/cum se poate regăsi poeticitatea scenei în definiția de antologie a unui poet contemporan, George Vulturescu ("Unii dintre noi știm că scândura scenei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
lirica autorului nostru sunt deosebit de semnificative în conturarea unui "decor" poetic. Terasa, portocalele, pianul s-au rostogolit în somnul meu fabulos. (Episod) În acest poem, de pildă, "Terasa, portocalele, pianul" sunt accesoriile de care vor-beam. Ele asigură "debutul", după ridicarea cortinei. Rostogolirea lor este, de fapt, trecerea dintr-o condiție a existenței în alta. Pentru că această poetică a obiectelor comportă riscul unei reificări. Poetul presimte pericolul de a rămâne singur cu lucrurile, și această presimțire îl bântuie, cu puteri mereu sporite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
găsim nicăieri un minus tensional, ci un... plus gestual. Aceasta este și unica modalitate de salvare din recluziunea spațiului dușmănos, care seamănă nefiresc de mult cu moartea: gesturile care își propun să cucerească spațiul devin tot mai largi, până ating cortina nevăzută a timpului ("O, vreau să fug/ dincolo de al stelelor crug", Noapte-minune) : Și așa împodobit și așa spânzurat să mă duc la nunta de argint unde-s duși toți crinii. (Toți crinii) Dar ce este crinul? Mai mult decât pasca-liana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
atitudini corespund diverselor fețe ale morții. Aceasta ar putea fi o idee fundamentală în probleme de supraviețuire, care arată că moartea vine treptat, prin oglindă, prin fereastră, izbucnește din mijlocul aplauzelor sau dintr-un fald vertical și viu colorat al cortinei. Trebuie doar să-i facem din ce în ce mai mult loc în viața noastră, să trăim o "moarte în instanță", în care totul este pregătit dinainte, ca pentru un spectacol de mare gală, cu înțelepciune și meticulozitate. Jankélévitch, în Tratat despre moarte, ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
judecătorul care intuiește crima), eu știu, e vorba de altceva... (Aplauze) Oximoronul "tăcere asurzitoare" (ales și de poeta Magdalena Ghica O tăcere asurzitoare, poezii, București, Cartea Românească, 1980) este deosebit de sugestiv pentru lirica lui Botta. Evocă tăcerea înspăimântătoare de după căderea cortinei, singurătatea absolută a unui actor fără public. "Cel mai înalt om din lume" intuiește nevoia de a trăi, dar nu oricum, ci în spectacol, tocmai atunci când spectacolul i se refuză, când lumea întreagă pare să fi fost înghițită de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
act de sabotaj. (Un timp mai prielnic) Râsul este aici văzut ca reacție inversă, ca o grimasă într-o oglindă deformatoare, efect al unui sentiment de revoltă stearpă și mai ales de neputință. Revolta se stinge în marasm, în faldurile cortinei, în strălucirea cenușie a sfârșitului de stagiune. Râsul se întoarce în sine, autodevorator. Dar... râsul ca insurgență și act de sabotaj este o tentativă de ieșire din sine, din tăcerea mistuitoare. Setea de râs corespunde mișcării inverse, de strângere în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Botta, întreaga dramă, descoperindu-i latura ludică. În crâng s-a sinucis un pițigoi". De parcă un actor plin de talent și lacrimi joacă rolul vieții lui, își trăiește drama pe viață și pe moarte, dar cu o clipă înainte de lăsarea cortinei se întoarce complice spre public și îi face din ochi, spunându-i parcă: Nu uitați, aici totul e numai un joc, nu luați în serios disperarea mea, încă mai există o șansă. Aveți grijă, nu vă lăsați prinși de mirajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
roz-gălbui, desprinsă din șiragul care-i înconjoară mijlocul. Oare ce va face când se vor termina? Musa așteaptă cu interes rezolvarea ecuației. Între timp, închide ochii. Și tu îi închizi. Pleoapa cade cu foșnet, acoperă pupila. Catifea grea ca de cortină. — Ce citești? Și-i spui de femeia din carte. De Musa cel care în spatele urechii stângi își numără deja primele fire albe, de mortul de la Guadalete, de pe degetul căruia unul din arcașii lui Tariq a smuls un inel aidoma celui
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
sinusuri aflate într-un perma nent contratimp cu tot ce ține de călătoria pe mare. Ochii lor nu se întâlnesc. Îmbrățișarea tată-fiu se amână pentru o pagină viitoare, în caz că nu e și ea decupată din firul narativ și surghiunită în spatele cortinei, acolo unde stau toate lucrurile care s-au întâmplat pe repede înainte. Thule e ca Titanicul, ca un oraș, ba nu, ca un regat marin închinat Luminăției Sale Heringul. Cu balustrade transpa rente, ca de gheață, la prora și la
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
un necunoscut, un străin, unul care i-a luat-o mereu înainte de acolo, de unde o fi fost el, în umbră, în pla nul doi, mereu gata să țâșnească, să sprinteze, să strige spotlight ! și toți ochii să fie pe el, cortina să se dea în lături și el, David, să devină un simplu mașinist aproape neangrenat în spectacol, eternul frate al lui Alex, al acestui antipatic alx, omniprezent și omnivalabil, ca să nu spunem omnipotent, nu pentru că nu o gândim, ci pentru că
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
un mesager. Însă poetul poate recurge la „ekkyklema”1, o platformă rulantă menită să aducă în fața scenei ceea ce se petrece în spatele ei, ascuns vederii spectatorilor. Electra lui Sofocle folosea acest dispozitiv, pentru a genera un efect deosebit atunci când Egist ridică cortina, pentru a privi trupul lui Oreste. Într-un moment de mare suspans teatral, asistăm la reacția sa de uimire, atunci când descoperă, în locul nepotului său, cadavrul Clitemnestrei. că Actorul În timp, actorii au căpătat o importanță crescândă. Se cuvine de la început
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
mai plăti chiar și pe ceea lume! (Apare o marionetă Drac, îi înhață pe cei doi și îi tîrăște afară, cîntînd deșănțat.) DRACUL-PĂPUȘĂ (cîntă): Ați făcut cum v-am zis / azi vă dau ce v-am promis. / (Muzică de fanfară, cortina cade peste scena păpușilor, Charles și Emma aplaudă, apol își întorc fotoliile cu fața la public; pe măsuța dintre ele, ceainicul este pregătit. Emma toamă ceaiul.) CHARLES: Ei, ce zici!? O piesă bună, totuși! EMMA: Nu mi-a plăcut deloc. Asta-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
cu tot). TOREADORUL: Isprăvește! (Se crispează de greață.) EMMA (calmă): Dacă vrei să vomiți, pe culoar, a doua pe dreapta. Dar vino repede, că avem treabă. (Toreadorul iese.) Nu încerca să fugi, că ocna te mănîncă! (Emma se duce, trage cortina scenei cu păpuși, se urcă pe scenă și, trăgînd de sfori, aduce marionetele în poziția verticală. Muzică. Între marionete și împreună cu ele, Emma un dans de teatru de estradă, cu gesturi tot mai indecerrte, apoi valsează cu marionete Dracului, punînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
ți dă și faci omorul. Să vină îngerașul! Să mă încoroneze! (Din tavan coboară îngerașul hidos; o încoronează.) Așa! Și tu ești madam Bovăroaica, sforarule! (Intră Toreadorul, o caută cu privirea în jur.) Aici sînt! (Sare jos de pe scenă și cortina cade peste scena păpușilor.) TOREADORUL: Ce facem acum? EMMA: Plecăm, ce să facem! TOREADORUL: Asta am înțeles, dar... EMMA: Ai înțeles și tu ceva? Ce spui? De-a mirării! Pe urmă, vei fi al meu. Și vei lupta în arenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
În tîrgul ăsta, de mult se simțea nevoia unui mare scandal, a unei crime. Am făcut foarte bine: un subiect de vorbă timp de un an. (Iese, urmată de Toreador. După ce ușa s-a închis în urma lor, se ridică iar cortina pe scena păpușilor.) REGELE-PĂPUȘĂ: Al dracului mă doare / Vreau ca să mi-o scoată / Ce n-am pus! DRACUL-PĂPUȘĂ: Degeaba, dacă-i vătămată! REGELE-PĂPUȘĂ: Știi s-o scoți? Mi-o scoate! PRINȚUL-PĂPUȘĂ: Pe nerăsuflate! REGELE-PĂPUȘĂ: Ce n-am pus! PRINȚUL-PĂPUȘĂ: Dezleagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
invectivele. Am nenorocul să fiu proprietar într-un bloc și să am vecini răi. Nu există pădure fără uscaturi și următoarea ședință de asociație va fi conform legii, nu în tufiș. Pleacă în urletele indignate, gesturi de amenințare și cade cortina. ACTUL ÎI SCENĂ 1 Sala de festivități a unui liceu vocațional de cartier. La masa prezidiului sunt preș, adm, vicepres. În rândul întâi așezați cenzorul, eu, Angela. Pe câteva rânduri corul - femei trecute de 50 de ani, proprietare de apartamente
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
atenție cuiva. Nici măcar ei. Când trecu pe lângă el, legănându-și șoldurile (fierbinți, dar nu reuși să își dea seama cât de fierbinți puteau să fie, iar această necunoscută avea să îl chinuie multă vreme), femeia trase după ea și o cortină invizibilă, iar atmosfera redeveni dureros de naturală (atunci când te doare normalitatea, poți să te retragi, poate că ai băut prea mult, zâmbi). Proiectorul se stinse, scena rămase scufundată în întuneric, cuprinsă de o tristețe iremediabilă, se auzi zgomotul făcut de
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
afacere, dar au izbucnit discuții în timpul negocierilor privind transmisiunea Jocurilor pe piețe importante precum cea din USA. Anul 1952 a marcat de asemenea începutul contractului privind drepturile de negocieri pe care noi le cunoaștem azi. 1956, JO de iarnă la Cortina. Pentru prima dată, JO au fost transmise în direct. Ultimul curier al torței s-a împiedicat și a dat peste cablul de TV plasat pe suprafața de gheață a stadionului. Chiar dacă torța a fost scăpată, flacăra a fost repede reaprinsă
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]