648 matches
-
Despre starea de spirit a lui Quasimodo în perioada 1931-1933 scrie Angelo Barile în 30 iulie 1933: Ricordo sempre un nostro colloquio notturno, due anni fă, mentre io ți accompagnavo alla stazione per le vie di Albisola. Mi dicevi delle cose dolenți, alle quali ho sempre poi ripensato quando trovavo sulla tua pagina i segni della tua musica, solitaria e penosa. Anche îl tuo ultimo grido ("Sono un uomo solo") mi riporta l'animo a quella conversazione lontana. Șo delle vicende
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Îl testamento letterario di Giacomo Leopardi. 263 Le parole più vaghe, ed esprimenti idee più incerte o un maggior numero d'idee, (Zibaldone, 1226). 264 Queste idee sono spessissimo legate alla parolă sono, dico, legate alla parolă più che alla cosa (Zibaldone, 1701-1702). Cfr. Zibaldone, 1825. 265 Statisticile au apărut în Giuseppe Savoca (CQ), op. cît. 266 Mario Stefanile, Quasimodo, Edam, Padova,1943. 267 Versurile îi aparțin lui Étienne Mallarmé: "Un coup de dés jamais n'abolira le hasard", Oeuvres complètes
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a veder (Amore e morte); dolce / sfociare del sangue (Curva minore); oscuro / granel di sabbia (La ginestra o îl fiore del deserto); oscura / pietra (Thanatos Athanatos); oscuro / îl mio stato mortal (Le Ricordanze); scrivevo verși della più oscura / materia delle cose (Alla Liguria); terribile mă caro / dono del ciel (Îl pensiero dominante); è già dal caro / sangue de' suoi (Palinodia al marchese Gino Capponi); Îl caro tempo giovanil, più caro / che la fama e l'allor (Le Ricordanze); Non a me
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Apòllion). 277 Umberto Eco, Limitele interpretării, traducere de Ștefania Mincu, Pontica, Constantă, 1996, p. 167. 278 Viene îl vento recando îl suon dell'ora / dalla torre del borgo. Era conforto / questo suon, mi rimembra, alle mie notti (...) Qui non è cosa / ch'io vegga o senta, onde un'immagin dentro / non torni, e un dolce rimembrar non sorga (Le ricordanze). 279 A notte, șui sedili / stavo supino în cerca della quiete, / e gli occhi con rette e volute di spirali / univano
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Fables of identity, Studies on Poetic Mithology, Harcourt, Brace & World, New York,1963. 287 Matrice secca d'amore e di nați (Dormono selve). 288 Dalla tua matrice / io salgo immemore / e piango. // Camminano angeli, muți / con me; non hanno respiro le cose; / în pietra mutată ogni voce, / silenzio di cieli sepolti. // Îl primo tuo uomo / non să, mă dolora (Notte). 289 Ognuno stă solo sul cuor della terra / trafitto da un raggio di sole: / ed è subito seră (Ed è subito seră
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
della terra / trafitto da un raggio di sole: / ed è subito seră (Ed è subito seră) din volumul Acque e terre. 290 Nasce l'uomo a fatica, / Ed è rischio di morte îl nascimento. / Prova pena e tormento / Per prima cosa (Canto di un pastore errante dell'Asia); Che fai tu, luna, în ciel? dimmi, che fai, / Silenziosa luna? Sorgi la seră, e vai, / Contemplando i deșerți; indi ți posi. / Ancor non șei tu paga / Di riandare i sempiterni calli? (Canto
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
aria, né sussurro d'api e di farfalle scorresse per la campagna; non voce, non moto alcuno, se non delle acque, del vento e delle tempeste, sorgesse în alcuna bandă. (...) del mondo intero, e delle infinite vicende e calamitŕ delle cose create non rimarrà pure un vestigio; mă un silenzio nudo, e una quiete altissima, "Canto del gallo silvestre", Operette Morali del Conte Giacomo Leopardi, Stella e figli ed., Milano, 1927, p. 229. 302 Tal foști: or qui sotterra / Polve e
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
p. 52. 323 Viene îl vento recando îl suon dell'ora / Dalla torre del borgo. Era conforto / Questo suon, mi rimembra, alle mie notti, / Quando fanciullo, nella buia stanza, / Per assidui terrori io vigilava, / Sospirando îl mattin. Qui non è cosa / Ch'io vegga o senta, onde un'immagin dentro / Non torni, e un dolce rimembrar non sorga. (Le Ricordanze). 324 Mi richiama talvolta la tua voce / e non șo che cieli ed acque / mi și svegliano dentro (...) una croce di
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
conforto / questo suon, mi rimembra, alle mie notti (...) În queste sale antiche, / al chiaror delle nevi, intorno a queste / ampie finestre sibilando al vento, / rimbombaro i sollazzi e le festose mie voci / al tempo che l'acerbo indegno mistero delle cose a noi și mostră / pien di dolcezza (Le Ricordanze). 345 Vecchierel bianco, infermo, / mezzo vestito e scalzo, / con gravissimo fascio în șu le spalle, / per montagna e per valle, / per sassi acuți, ed altă rena, e fratte / al vento e
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
afirmă Luciano Anceschi în apărarea poetului, exemplificând prin traducerea artificială a lui Carducci care, pentru a reda ritmul multiplică artificial numărul cuvintelor proparoxitone. Luciano Anceschi, 1940, op. cît., p. XXIX. 467 Idem, p. XXX. 468 Idem, pp. XI-XII. 469 È cosa osservata che le antiche opere classiche, non solo perdono moltissimo, tradotte che sieno, mă non vaglion nulla, non paiono avere sostanza alcuna, non vi și trova pregio che l'abbia potute fare pur mediocremente stimabili, restano come stoppa e cenere
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
vv. 121-140). 478 Di quelli che caddero alle Termopili / Famosa è la ventura, bella la sorte / E la tomba un'ara. Ad essi memoria / E non lamenti; ed elogio îl compianto. / Non îl muschio, né îl tempo che devasta / Ogni cosa potrà șu questa morte. / Con gli eroi, sotto la stessa pietra, / abita oră la gloria della Grecia. (Per i morți alle Termopili, trad. Salvatore Quasimodo). 479 În cantul pe care i l-a dedicat Leopardi, Brutus este surprins în momentul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
fior dell'età mia. Nascemmo al pianto, (Îl Sogno) 503 Io sono forse un fanciullo / che ha paura dei morți, / mă che la morte chiama / perché lo sciolga da tutte le creature: / i bambini, l'albero, gli insetti; / da ogni cosa che ha cuore di tristezza (Nessuno). 504 Questa mia vită dolorosa e nuda / volentier con la morte avrei cangiato. (Le Ricordanze); E tu, cui già dal cominciar degli anni / Sempre onorată invoco, / Bella Morte, pietosa / Tu sola al mondo dei
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
antico (Sardegna). Versurile se referă la Polifem, personaj mitologic htonian, ființa primitivă ce incarnează forțele brute, sălbatice și neîmblânzite ale Siciliei cu a cărei natură primordială poetul dorește să se contopească. 513 Che bel tempo era quello nel quale ogni cosa era viva secondo l'immaginazione umană e viva umanamente cioè abitata e formată di esseri uguali a noi! Quando nei boschi desertissimi și giudicava per certo che abitassero le belle Amadriadi e i fauni e i silvani e Pane. Zibaldone
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
tehnicii, importantă este și interpretarea lui Leopardi căreia Severino i-a dedicat nu mai puțin de două cărți: Il nulla e la poesia. Alla fine dell'età della tecnica: Leopardi (Nimicul și poezia. La sfârșitul epocii tehnicii: Leopardi, 1990) și Cosa arcana e stupenda. L'Occidente e Leopardi (Lucru secret și minunat. Occidentul și Leopardi, 1997). În concluzie, chiar dacă în anumite texte, mai ales în lunga Introducere la noua ediție (1981) din Structura originară și Tautótes, se face aluzie la o
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
crisi del pensiero negativo da Nietzsche a Wittgenstein, Feltrinelli, Milano, 1976. Pensiero negativo e razionalizzazione, Marsilio, Veneția, 1977. Dallo Steinhof. Prospettive viennesi del primo Novecento, Adelphi, Milano, 1980. Icone della Legge, Adelphi, Milano, 1985. Dell'Inizio, Adelphi, Milano, 1990. Della cosa ultima, Adelphi, Milano, 2004. Calasso, R., La rovina di Kasch, Adelphi, Milano, 1983. I quarantanove gradini, Adelphi, Milano, 1991. Campioni, G., Sulla strada di Nietzsche, ETS, Pisa, 1993. Les lectures françaises de Nietzsche, PUF, Paris, 2001. Cantarano, G., Immagini del
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
potrivit cărora creatorul se exprimă în litera voinței divine, în calitate de interpret al acesteia, respectiv cele de factură psihologică, imaginativă sau fantezistă, care împrumutând anumite caracteristici ale teoriilor lui Leonardo da Vinci, au transformat actul creației artistice într-o așa-numită "cosa mentale". Însă, după cum arată unii autori contemporani, "emanciparea omului de Dumnezeu a însemnat și înseamnă părăsirea unui drum al stabilității și siguranței interioare pentru unul al îndoielii. Îndepărtându-se de Creator și de Creație omul devine un individ în sensul
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Da Gus, corect și baftă puștiului. Spercă lio trage la amândouă, sperco să-l facă sendviș n pula mea, o felie albă, o felie gălbejită și tânărul Lennox În rahatude mijloc. — Ieștun tip oribil, chicotește Gus. — Da chestiai cine crezi cosă fie subiectu principal n conversație În timpul emoționantului tete-a-tete? Tu și cu mine. Puțoii ăia fraieri care fac bulgări de zăpadă șiiși aruncă. — Hmmm, zice Gus gânditor, știu io la ce vrei sajungi. Crezi că Tânărul Nostru Domn Lennox aleargă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
vină la cina dată În cinstea individului ăstuia. Stronach o mai freacă puțin Înveșmântându-se cu mantia aia de aroganță care-i caracterizează pe majoritatea fotbaliștilor de succes. Dacă mai vrei bilete Bruce, să-mi dai o strigare. Nu zic cosă posă fac rost, reține, da știi, avânân vedere căi vorba de tine. — O să țin minte, mă răstesc eu, Înmânându-i cecul care-i echivalentu al doișpe mui date unei curve din Leith. Ticălosu. Puțoiu pleacă cu un zâmbet pe față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
au avut săndrepte lucrurile ce mama dracu. Dacă liar findreptat n-ar mai fi avunevoie de nicio Maică Tereza pencă n-ar mai fi avut atâta sărăcie și mahalale. — Păi, zice Inglis voios, acu avem propiu nostru Parlament. Să sperăm cosă ne descurcăm mai bine! — O să fiio căruță de prostii mpuțite și tot, fornăi eu. Al cui ie rându, ce mama măsii? Dacă nu ne putem organiza să mergem la bar, nosă fim n stare să niocupăm de propriile probleme! Inglis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de parc-aș fi un preot de rahat. — Criminalistică... să vezi tot căcatu ăla, să tiocupi cu asta zi de zi... sigur te fute ca dracu... am zis căma făcut mai dur și mai cinic... am zis cam ameliorat situația... cosă ies cu bine din toate... Ginesc o puicuță sexi Într-o uniformă de soră medicală. Uau. — Ce puicuță meseriașă Clell! Te-ai scos că stai aici! —... numam prins de câde mari miau fost pierderile... adică două căsnicii duse pe apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
să trag pe un drum lateral și Îngust de țară și să mai muncesc niște ore suplimentare plătite. În mod ciudat, mă oprește faptul că trebuie să-i ascult văicărelile. A Început să se răzgândească În privința proiectului. — Nus prea sigură coso fac, zice ea aprinzându-și o țigară. — Haide măi Claire, scoți banu la greu pentru asta. Șin plus dasta, consider-o o chestie educativă, o nouă experiență benefică pentru evoluția carierei tale, vin eu cu argumente raționale. Zici că sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
arte/meserii legitimează formalismul reflecției despre Artă. Cu cât formele sunt mai rupte de suporturile lor, cu atât sunt mai adaptabile la o logică spirituală internă, a cărei enunțare revine de drept filosofului. De minimis non curat homo aestheticus. Acea cosa mentale a lui da Vinci sau, mai degrabă, contrasensul atât de popular căruia îi dă loc a dăunat mult cauzei regăsirii între material și spiritual în artă. Faimoasa formulă a fost înscrisă într-o psihologie a artei, când ea ține
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
rasate ale micii colectivități În care trăiam și ne manifestam; era de ajuns ca ea să-mi trimită un semnal de chemare, că mă Înființam imediat, decis să Înclin genunchii, dacă mi-ar fi cerut: agli ordini, Signoria Vostra, che cosa desidera? Il suo servo e pronto! Nu se Întâmpla acest lucru romantic; ea Îmi cerea să-i arăt cum se rezolvă o problemă sau să-i Împrumut o carte pe care o văzuse În mâna lui Irimescu; deși acesta Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
spune că termenul său e nicevism; nihilism a fost numit cel rusesc. Nihil e însă un cuvânt latinesc. Al nostru, cel spaniol, ar fi mai bine să se numească nadism, de la insondabila noastră vocabulă: nada. Nada, care inițial a însemnat cosa nada sau născută, adică: tot, a ajuns să însemne, ca și francezul rien, de la rem - lucru - și ca personne - non-lucrul, non-totul, nimicul. De la plenitudinea ființei s-a trecut la golirea ei. Viața, care e tot, și care, tot fiind, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
presumibile" (s. Ven.C.) (cf., loc. cît., f. 85-85v). 65 Cf., loc. cît., f. 85v. 66 Ca urmare, credea Nicolo Venier, "șino a tanto che gl'interessi di Francia non siano în una manieră, o nell'altra consolidați, non sarà cosa facile, che le Potenze interessate alla Polonia trovino îl modo di modelar Piani di reciprocă proporzione, e convenienza" (s. Ven.C.) (cf., raportul său din 28 august 1795, în loc. cît., f. 87). Așa cum s-a constatat, între puterile care ar
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]