650 matches
-
de management al riscurilor.” Organizațiile nu au știut cum să modeleze procesele existente pentru a îndeplini dispozițiile Codului combinat și de aceea a intervenit Raportul Turnbull, care a făcut conexiunea cu cele mai cunoscute modele de cadre de control, respectiv COSO și CoCo, care descriau riscurile ca o componentă a sistemului de control intern. Versiunea finală a Raportului Turnbull a adus clarificări prin includerea controlului intern în procesele de management al riscurilor prin declarația „sistemul de control intern al unei companii
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
a propus definiția managementului riscului întreprinderii, prezentată în continuare. 35 K. H. Spencer Pickett, The Internal Auditing Handbook, Second Edition, John Wiley & Sons, III, River Street, Hoboken, NY 07030, USA, 2006, p. 77. 36 SIC - Statement of Internal Control. 37 COSO - Comitetul Organizațiilor de Sponsorizare susținut de cinci organizații profesionale majore din SUA, fondat în 1985, de Comisia de Raportare Financiară Frauduloasă. 38 COSO - ERM, Modelul managementului riscului organizațional, ERM, publicat în 2004. Guvernanța corporativă 272 Consiliului de administrație REGISTRUL DE
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
III, River Street, Hoboken, NY 07030, USA, 2006, p. 77. 36 SIC - Statement of Internal Control. 37 COSO - Comitetul Organizațiilor de Sponsorizare susținut de cinci organizații profesionale majore din SUA, fondat în 1985, de Comisia de Raportare Financiară Frauduloasă. 38 COSO - ERM, Modelul managementului riscului organizațional, ERM, publicat în 2004. Guvernanța corporativă 272 Consiliului de administrație REGISTRUL DE RISCURI (rezumat) Obiective ..................... Risc Impact % Controalele existente Strategia managementului riscurilor Proprietar Ofițer de riscuri Responsabili de riscuri 1. Încheierea acțiunii 3. Transferul 5
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
riscurilor Scăzut Mediu MANDATARI Obiective Politica de risc Capitolul 3. Managementul riscului 273 În prezent, nu există un standard internațional pentru gestionarea riscului în cadrul instituțiilor publice, acestea pot opta pentru anumite standarde specifice, dintre care cel mai utilizat este modelul COSO -ERM. Organizațiile care reușesc conformitatea cu aceste standarde pot să garanteze existența capacității de gestionare a riscurilor în anumite circumstanțe specifice și într-o manieră care să asigure eficacitatea atingerii obiectivelor stabilite. * * * Un aspect-cheie în abordarea sistemelor guvernanței corporative 39
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
multe abordări și chiar puncte de vedere distincte, care se conturează în două viziuni, astfel: pe de o parte, sistemul de management al riscurilor (RMS) este inclus în sistemul de control intern (ICS). Această definiție a fost statuată de Cadrul COSO 1992 și adoptată atât de Standardele de audit pentru sistemul de control intern ale Institutului Auditorilor Certificați din Germania, cât și de Raportul Turnbull din Marea Britanie; pe de altă parte, există un punct de vedere opus, conform căruia sistemul de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
riscurilor în întreaga organizație - ERM, care este cel mai „nou-venit” în familia principiilor guvernanței corporative. În modelul guvernanței corporative, figura 1.3, prezentat în capitolul 1 al lucrării, managementul riscurilor este pilonul 7 împreună cu indicatorii-cheie de performanță. 3.9. Comparație COSO 1992 - COSO 200440 În SUA, Comisia James C. Treadway a publicat două rapoarte COSO, care oferă îndrumări privind modul de concepere a sistemelor de control intern, respectiv: COSO 1992 - Controlul intern - Cadru integrat; COSO 2004 - Cadru integrat pentru managementul riscurilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
întreaga organizație - ERM, care este cel mai „nou-venit” în familia principiilor guvernanței corporative. În modelul guvernanței corporative, figura 1.3, prezentat în capitolul 1 al lucrării, managementul riscurilor este pilonul 7 împreună cu indicatorii-cheie de performanță. 3.9. Comparație COSO 1992 - COSO 200440 În SUA, Comisia James C. Treadway a publicat două rapoarte COSO, care oferă îndrumări privind modul de concepere a sistemelor de control intern, respectiv: COSO 1992 - Controlul intern - Cadru integrat; COSO 2004 - Cadru integrat pentru managementul riscurilor întreprinderii. Cadrul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
corporative. În modelul guvernanței corporative, figura 1.3, prezentat în capitolul 1 al lucrării, managementul riscurilor este pilonul 7 împreună cu indicatorii-cheie de performanță. 3.9. Comparație COSO 1992 - COSO 200440 În SUA, Comisia James C. Treadway a publicat două rapoarte COSO, care oferă îndrumări privind modul de concepere a sistemelor de control intern, respectiv: COSO 1992 - Controlul intern - Cadru integrat; COSO 2004 - Cadru integrat pentru managementul riscurilor întreprinderii. Cadrul COSO 1992 a fost implementat în îndrumările din Secțiunea 404 a Legii
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
managementul riscurilor este pilonul 7 împreună cu indicatorii-cheie de performanță. 3.9. Comparație COSO 1992 - COSO 200440 În SUA, Comisia James C. Treadway a publicat două rapoarte COSO, care oferă îndrumări privind modul de concepere a sistemelor de control intern, respectiv: COSO 1992 - Controlul intern - Cadru integrat; COSO 2004 - Cadru integrat pentru managementul riscurilor întreprinderii. Cadrul COSO 1992 a fost implementat în îndrumările din Secțiunea 404 a Legii Sarbanes-Oxley (SOX) în 2002, dar aceasta a generat o serie de dezbateri asupra diferitelor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
indicatorii-cheie de performanță. 3.9. Comparație COSO 1992 - COSO 200440 În SUA, Comisia James C. Treadway a publicat două rapoarte COSO, care oferă îndrumări privind modul de concepere a sistemelor de control intern, respectiv: COSO 1992 - Controlul intern - Cadru integrat; COSO 2004 - Cadru integrat pentru managementul riscurilor întreprinderii. Cadrul COSO 1992 a fost implementat în îndrumările din Secțiunea 404 a Legii Sarbanes-Oxley (SOX) în 2002, dar aceasta a generat o serie de dezbateri asupra diferitelor interpretări ale controlului intern din Secțiunea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
200440 În SUA, Comisia James C. Treadway a publicat două rapoarte COSO, care oferă îndrumări privind modul de concepere a sistemelor de control intern, respectiv: COSO 1992 - Controlul intern - Cadru integrat; COSO 2004 - Cadru integrat pentru managementul riscurilor întreprinderii. Cadrul COSO 1992 a fost implementat în îndrumările din Secțiunea 404 a Legii Sarbanes-Oxley (SOX) în 2002, dar aceasta a generat o serie de dezbateri asupra diferitelor interpretări ale controlului intern din Secțiunea 404, care sunt în contradicție cu managementului riscului din
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Uniunea Europeană se află într-o dilemă în sensul că, pe de o parte, optează pentru reglementări în stilul SOX, iar pe de altă parte optează pentru abordări mai blânde pentru a încuraja managerii în implementarea sistemelor de control eficiente. Cadrul COSO, adoptat în 1992, privește controlul intern ca pe un proces conceput pentru a oferi o asigurare rezonabilă privind îndeplinirea a trei obiective: eficiența și eficacitatea operațiilor; fiabilitatea raportărilor financiare; conformitatea cu regulile și legile. COSO 1992 definește controlul intern ca
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
sistemelor de control eficiente. Cadrul COSO, adoptat în 1992, privește controlul intern ca pe un proces conceput pentru a oferi o asigurare rezonabilă privind îndeplinirea a trei obiective: eficiența și eficacitatea operațiilor; fiabilitatea raportărilor financiare; conformitatea cu regulile și legile. COSO 1992 definește controlul intern ca fiind caracterizat de cinci componente care interrelaționează, respectiv: mediul controlului; evaluarea riscurilor; activitățile de control; 40 Margaret Woods, Peter Kajüter, Philip Linsey, International Risk Management, CIMA Publishing, Elsevier Ltd., Burlington, 2008, cap. 2 - „A Commentary
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
controlul intern ca fiind caracterizat de cinci componente care interrelaționează, respectiv: mediul controlului; evaluarea riscurilor; activitățile de control; 40 Margaret Woods, Peter Kajüter, Philip Linsey, International Risk Management, CIMA Publishing, Elsevier Ltd., Burlington, 2008, cap. 2 - „A Commentary on the COSO Internal Control Framework and its links with Sarbanes-Oxley”, adaptare și prelucrare. 41 ERM - Enterprise Risk Management. Guvernanța corporativă 278 informațiile și comunicarea; monitorizarea. Raportul COSO precizează faptul că conceptul de „control intern” nu înseamnă același lucru pentru toți cei implicați
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
International Risk Management, CIMA Publishing, Elsevier Ltd., Burlington, 2008, cap. 2 - „A Commentary on the COSO Internal Control Framework and its links with Sarbanes-Oxley”, adaptare și prelucrare. 41 ERM - Enterprise Risk Management. Guvernanța corporativă 278 informațiile și comunicarea; monitorizarea. Raportul COSO precizează faptul că conceptul de „control intern” nu înseamnă același lucru pentru toți cei implicați în implementarea lui. În același timp, managementul consideră controlul intern ca fiind eficient dacă oferă o asigurare rezonabilă pentru atingerea celor trei obiective, prezentate mai
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
același lucru pentru toți cei implicați în implementarea lui. În același timp, managementul consideră controlul intern ca fiind eficient dacă oferă o asigurare rezonabilă pentru atingerea celor trei obiective, prezentate mai sus. Cele cinci componente ale cadrului de control intern COSO ar trebui privite ca mecanisme conectate, care lucrează împreună, pentru a oferi asigurare privind realizarea celor trei obiective de bază și nu ca elemente distincte. În practică, fiecare obiectiv necesită ca cele cinci componente să fie prezente și acestea se
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
trei obiective de bază și nu ca elemente distincte. În practică, fiecare obiectiv necesită ca cele cinci componente să fie prezente și acestea se vor realiza dacă există un sistem de control inclus în infrastructura organizațională. În același timp, Cadrul COSO accentuează nevoia ca aceste cinci componente să existe la toate nivelurile organizației, adică să fie extinse atât la nivelul entității, cât și la nivelul proceselor. Pentru asigurarea implementării acestor componente în structura organizațională, trebuie să existe un sistem de control
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
să fie considerat ca o componentă esențială a organizației. Rezultatul imediat al unui sistem de control eficient va fi „o lume fără surprize” în care țintele operaționale sunt atinse și raportările financiare sunt de încredere. Unii profesioniști consideră că în Cadrul COSO doar se documentează modul în care firmele bine guvernate își organizează sistemul de control intern și nu conțin o gândire inovativă. În timp ce acest lucru ar putea fi adevărat, nimeni nu neagă valoarea COSO în documentarea formală a unui cadru de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de încredere. Unii profesioniști consideră că în Cadrul COSO doar se documentează modul în care firmele bine guvernate își organizează sistemul de control intern și nu conțin o gândire inovativă. În timp ce acest lucru ar putea fi adevărat, nimeni nu neagă valoarea COSO în documentarea formală a unui cadru de control util tuturor organizațiilor pentru implementarea controlului intern și care a trecut testul timpului. Astfel, COSO 1992 a fost adoptat de toate companiile americane ca fiind singurul model recunoscut în SUA și acceptat
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și nu conțin o gândire inovativă. În timp ce acest lucru ar putea fi adevărat, nimeni nu neagă valoarea COSO în documentarea formală a unui cadru de control util tuturor organizațiilor pentru implementarea controlului intern și care a trecut testul timpului. Astfel, COSO 1992 a fost adoptat de toate companiile americane ca fiind singurul model recunoscut în SUA și acceptat în era preși postSOX. Conform unui sondaj din 199642, din cauza dezastrelor corporative din anii ’90 până la apariția SOX, atenția directorilor a fost concentrată
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
controlului intern ineficient, care pot produce dezastre financiare, atunci trebuie să acceptăm că sistemele de control intern nu au fost suficient de eficiente în asigurarea încrederii în raportarea financiară publică. 42 Sondajul Coopers și Lybrand, citat de P. Gupta în COSO 1992 Control Framework and Management Reporting on Internal Control: Survey and Analysis of Implementation Practices, IMA, Montvale, NJ, 2006. Capitolul 3. Managementul riscului 279 Mai mult, P. Gupta apreciază că, în intenția Congresului SUA, Secțiunea 404 din SOX a avut
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Secțiunea 404 din SOX a avut rolul să minimalizeze riscul opiniilor greșite ale auditului extern. Însă argumentul constă în faptul că sistemele de management al riscurilor și de control intern de încredere pot să producă declarații financiare fiabile. În 2004, COSO a publicat o versiune revizuită a cadrului de control intern intitulată Cadru integrat pentru managementul riscului întreprinderii, COSO ERM, care a adăugat trei componente suplimentare la cele cinci ale Cadrului COSO 1992, așa cum rezultă din figura 3.14, și anume
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în faptul că sistemele de management al riscurilor și de control intern de încredere pot să producă declarații financiare fiabile. În 2004, COSO a publicat o versiune revizuită a cadrului de control intern intitulată Cadru integrat pentru managementul riscului întreprinderii, COSO ERM, care a adăugat trei componente suplimentare la cele cinci ale Cadrului COSO 1992, așa cum rezultă din figura 3.14, și anume: stabilirea obiectivelor; identificarea evenimentelor; răspunsul la riscuri. La o primă vedere, amendamentele adăugate COSO-ERM 2004 par submulțimi ale
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
încredere pot să producă declarații financiare fiabile. În 2004, COSO a publicat o versiune revizuită a cadrului de control intern intitulată Cadru integrat pentru managementul riscului întreprinderii, COSO ERM, care a adăugat trei componente suplimentare la cele cinci ale Cadrului COSO 1992, așa cum rezultă din figura 3.14, și anume: stabilirea obiectivelor; identificarea evenimentelor; răspunsul la riscuri. La o primă vedere, amendamentele adăugate COSO-ERM 2004 par submulțimi ale componentei Evaluarea riscurilor din versiunea COSO 1992. Totuși, Raportul COSO 2004 argumentează că
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
componente suplimentare la cele cinci ale Cadrului COSO 1992, așa cum rezultă din figura 3.14, și anume: stabilirea obiectivelor; identificarea evenimentelor; răspunsul la riscuri. La o primă vedere, amendamentele adăugate COSO-ERM 2004 par submulțimi ale componentei Evaluarea riscurilor din versiunea COSO 1992. Totuși, Raportul COSO 2004 argumentează că noul cadru aduce adăugiri cu privire la controlul intern, oferind o orientare mult mai robustă și mai extinsă asupra vastului subiect ERM, care încorporează controlul intern. Menționăm că însuși titlul documentului evidențiază o schimbare în
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]