676 matches
-
O conștiință încărcată și este o invenție Și carnea negru-roșie un avertisment. Care-i adus, Omorât Și pe urmă totu-i o harababură Și-o învălmășeală Și pe urmă totul este pregătit pentru înfrângere Înfrântul are pace în trup. (mai cosește un pic) Repetarea lumii în lume, Același Mereu același Care în Același-ul sămânței sale pierde Ca o untură împuțită asemenea unei diarei, Acesta-i președintele O regulă Un ordin regulat Președintele este comandantul suprem al digestiei Un ordin este
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
l-a înfulecat câinele încă din gaura măsii, Din blana burții omenești în sacul de câine, Nevastă și câine, Câine și nevastă Și durerile astea insuportabile ale facerii Ca și cum toate l-ar fi prăsit numai pe Sepp al meu (mai cosește un pic) FEMEIA: Vremea mesei a lăsat ziua în urmă Mâncarea a fost gătită așa de mohorât că a dispărut. Mâncarea a terminat acum cu mine Carnea a trecut dincolo fără ajutorul nici unui furtun omenesc Carnea caldă s-a prăpădit
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Blestematul de soare Împuțitul de soare trebuie și el stârpit Și copiii copiilor țevilor de eșapament Care nu există Totul e gata Copii proști Toate sunt cadavre Și apoi vine iarna Și totul e nou și vechi și gata (mai cosește un pic) O sută de metri de viață ar fi ajuns la toată lumea Pentru toți Creație împuțită, lume împuțită, oameni împuțiți. Dar ar fi trebuit ca niciodată nicicând să nu coboare cineva Președintele de pe muntele de Pumni Unde în vale
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Între altele, veni vorba și despre munca grea a țăranilor. Unul dintre boieri zise: Mă mir că se tot vorbește despre muncă grea la țărani! Ce muncă fac ei de e așa de grea? Că ce sapă, sau seceră, sau cosesc? Atunci zise Matei: Să poftiți cu mine la vie, că e tocmai săpatul viei! Boierii au trebuit să asculte. S-au dus la vie și fiecare a luat o sapă de la lucrători și a început să sape. Era cald în
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
râmnic și un loc de heleșteu ce se nume ște „Rătul Peatirii și cu fânețe lângă Bahlui, ce este în hotarul târgului Cotnari și să aibă a-și ține și a și face eleșteu și râmnic și să aibă a cosi f ân în jurul lui Feltin... (care era un vestit pivnice r domnesc și avea și vie cu pivniță în podgorie). O altă înstrăinare în hotarul târgului o face Mihai Racoviță Voievod, când dăruiește în 1719 lui Gheorghe Strabovschi, pisărul leșesc
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Un vin aromat ce se recomandă la servirea deserturilor. Tămâioasa Românească (dulce). Taâmâioasa Românească este un vin alb de înal tă ținut ă, puternic aromat, cu o savoare inegalabilă. Ar oma sa i negalabilă îngemănează parfumul de busuioc și fân cosit în soare. Generos, înviorător, vitalizant, plin de sevă și corp, are gustul complex de pere busuioace și fragi de pădure și un post-gust lung, de înaltă clasă. Asa ne glasuiește slova Că te-ai avut cu lumea bine Și prin
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ordin ca oamenii care s-au așezat pe acea siliște (loc de casă - n.a.) fără voie și învoială s-o părăsească. Siliștea Grecii a fost dată „cu semnele cele bătrâne, pe unde sunt uricele, iar cine va fi arat sau cosit pe hotarul acelei siliști sau va fi făcut casă sau odaie (loc de adăpost pentru vite și oameni - n.a.) să aibă a le lua de a zecea din păne și din fân și din tot venitul și să-și strice
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și 6 toamna" (Uricar, XX, 94). „Cum obiceiul din vechime era că oricine se putea așeza pe moșia cuiva, fie adus cu hrisov, fie chiar venit așa oarecum, el își putea face semănătura lui, să-și așeze prisaca lui, să cosească fânul pentru vitele lui; stăpânul era în drept a-i lua de a zecea din toată roada. Nu numai că se lăsa pe om să-și cultive țarina și săși cosească fânul - dându-ți din zece una, ci erai îndatorit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
face semănătura lui, să-și așeze prisaca lui, să cosească fânul pentru vitele lui; stăpânul era în drept a-i lua de a zecea din toată roada. Nu numai că se lăsa pe om să-și cultive țarina și săși cosească fânul - dându-ți din zece una, ci erai îndatorit tacit și legal, spune Ghibănescu, a-i lăsa în a lui proprie dispoziție tot ceea ce-i putea asigura lui o sporire economică ca să poată trăi, pentru ca mijlocit și el să-ți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Analele Academiei Române, XXVIII, p. 213, Acte, XVIII). „1636 august 20. Vasile (Lupul) Vv., scrie lui Dumitru Buhuș să nu ia a zecea din pâne și din fân pentru acel an de la oamenii Căminariului celui mare care vor fi semănat sau cosit pe hotarul Bohotinului căci Bohotinul ce îl întărise Domnul chiar atunci nu era încă stâlpit și Cămănarul este cu trebile Domniei la Țarigrad" (Cr. Bohotinului, p. 212, Acte, XV). „1659 iunie 10. Gheorghe Ghika scrie Vornicelului și Vătămanului și tuturor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
alt sat, supuși altui județ, care veneau să lucreze pământul, o spun hrisoavele: „1653 septembrie 5. Gheorghe Ștefan Vv. volnicește pe Nicolae Buhuș Logofătul a lua a zecea de pe tot hotarul Bohotinului. „Cine va fi arat, sau cine va fi cosit, den pâne, să den stupi, să den fâneață, să den tot ce va fi pre acel hotar, oricine va fi arat sau va fi cosit, fie de la Călărași, fie curtean, fie cine va fi arat, de la toți ca să aibă a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lua a zecea de pe tot hotarul Bohotinului. „Cine va fi arat, sau cine va fi cosit, den pâne, să den stupi, să den fâneață, să den tot ce va fi pre acel hotar, oricine va fi arat sau va fi cosit, fie de la Călărași, fie curtean, fie cine va fi arat, de la toți ca să aibă a lua" "(Cronica Bohotinului în Analele Academiei Române, XVIII, p. 58). „Înainte de 1660. Frătița vel comis scrie Brăniștenilor să lase în pace tot hotarul Bohotinului și din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ghica pune capăt unor asemenea abuzuri. De vreme ce aceste moșii sunt miluire de la vechii repaosați - al căror moși și strămoși le obținuseră pentru dreapta lor slujbă și credință de la Domnie, iar altele erau cumpărate, și măcar de le ară sau le cosesc tătarii și turcii, nu este cu drept a strânge ușurelul în seama Domniei, ci cu dreptate este ca să-și strângă fieștecare veniturile de pe moșiile ce le au, iar „dijma să se strângă de fiecare de pe moșia sa, după obicei". Succedând
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
tîrziu, în altă limbă. Nu e de neglijat nici sugestia folclorică, dialogul rapid, insertul antipoetic, comedia amoroasă: „Mărie, merlița mea,/ Creanga s-a frânt, lumea-i grea// Dar cuibul tău, dar palma mea?// Grâul verde din ochii mei/ L-au cosit ochii lui răi // Mărie, holda mea, măi!// Nu te-a întrebat umbra ta/ Unde-i pe lună umbra mea?// Mărie, a stins-o noaptea.// Zâmbetul ți-a-nțelenit/ Vocea albă ți-a-nnegrit/ Treci! Cărașul l-am grăbit.” Alintul e neobișnuit, apelativul „merlița” aparținînd
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
consobrinus primus "văr primar", respectiv consobrina prima "vară primară", iar spaniola și portugheza au moștenit tot o formă condensată a acestui grup, și tot cu un sens generalizat, primo, prima "văr, vară". Lat. consobrinus este reflectat în sp. dial. (Valencia) cosi "idem", precum și în sp. sobrino și port. sobrinho "nepot". Pentru a exprima noțiunea restrânsă "văr primar", în sp. se folosesc sintagmele primo carnal și primo hermano, în care hermano descinde din lat. germanus "veritabil, autentic, adevărat; consangvin; care ține de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cu grădini în care erau animale sălbatice, păsări exotice în colivii și alte ciudățenii capabile să stârnească o „meraviglia” barocă, se înconjoară de apuseni, poartă cu aceștia discuții savante despre latinitatea limbii române („La loro lingua - va scrie Sivori - è cosi quella della Moldavia, regno confinante. È parte mischia di latino, parte italiano, parte greca e parte schiavona”), savurează împreună cu ei poezia lui Ronsard și face ca această atmosferă să rimeze perfect - în înțelesul ei occidental - cu acel poem scris cândva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]
-
de sămânță folosită la înființare. 2. Cositul gazonului este obligatoriu mai ales în perioadele umede. În general, periodicitatea cosirii și tunderii gazonului este influențată de specie, amestecul de specii, condițiile staționale și destinația gazonului. De regulă gazonul de parter se cosește la un interval de cca 10 zile (de 10-12 ori într-un sezon de vegetație) în timp ce gazonul de pajiște se poate cosi de numai 2-3 ori pe vară. 3. Aplicarea îngrășămintelor se recomandă sub formă de îngrășăminte complexe, bogate în
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
este influențată de specie, amestecul de specii, condițiile staționale și destinația gazonului. De regulă gazonul de parter se cosește la un interval de cca 10 zile (de 10-12 ori într-un sezon de vegetație) în timp ce gazonul de pajiște se poate cosi de numai 2-3 ori pe vară. 3. Aplicarea îngrășămintelor se recomandă sub formă de îngrășăminte complexe, bogate în fosfor. Îngrășămintele bogate în N se recomandă a se administra de 2 ori pe an (I la începutul sezonului de vegetație, II
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
loc cu cea de vară, ci ici-colo, prin porumb sau la marginea culturilor de porumb. Culese cu mâna, prin smulgere, mai multe fire de cânepă sau de in se legau și formau mănunchiuri sau snopi. Numai cânepa prea înaltă era cosită foarte aproape de pământ. După uscare, pentru scoaterea semințelor, cânepa era bătută cu îmblăciul sau cu un mai. Se mai puteau folosi în acest scop un butuc sau se bătea cânepa pe o scândură, deasupra unui așternut. După separarea semințelor, cânepa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de bază fiind agricultura, iar păstoritul fiind pus în serviciul agriculturii, la noi în comună neexistând zone pur pastorale. Turmele de oi nu depășesc hotarul comunei, ci pasc pe pășunea comunală, fie după ridicarea recoltei, pe miriște sau pe fânețe cosite de pe văi. Scopul este ca târlele ce merg din loc în loc să gunoiască locurile pe care pasc. Terminologia de păstorit este de origine latină, de asemenea și denumirile de animale: vaca, junca, juninca, boul, juncul, calul, oaia, mielul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și în povești) niciodată nu învinge acel "rău" care devine în timp necesitate vitală pentru societățile utopice. El a smuls pădurea toată/ Și s-o are începu./ Și-a arat pădurea toată/ Însă n-a găsit-o, nu.// Și-a cosit pădurea toată/ Din grâu azime-a gătit/ Și-o corabie-și cioplise/ Din stejarul prăvălit". La prima lectură am fost tentat să cred în lașitate, în părăsirea ideii de încercare a obținerii dreptului de trăire în paradis, în Olimpul dominat
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
rădăcina indo-europeană send și set înseamnă drum. Cel care-este-separat este nebunul (der Wahnsinnige) deoarece se află pe drum spre alt loc". Astfel, îl văd eu pe cel-care-pleacă într-o corabie cioplită dintr-un stejar prăvălit de însuși călătorul care-a cosit pădurea, un nebun care moare 373, un străin în lumi străine, obligat la a trece în renunțare pentru a obține veșnicia, un peregrin etern. Precum Elis a lui Trackl, Zarathustra a lui Nietzche, Vieru călătorește veșnic, în moartea care naște
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în povești nu întotdeauna învinge binele acel "rău" transformat cu timpul în necesitate vitală pentru societățile utopice). El a smuls pădurea toată/ Și s-o are începu./ Și-a arat pădurea toată/ Însă n-a găsit-o, nu.// Și-a cosit pădurea toată/ Din grâu azime-a gătit/ Și-o corabie-și cioplise/ Din stejarul prăvălit". La prima lectură am fost tentat să cred în lașitate, în părăsirea misiunii de a încerca să obțină dreptul de a accede în paradis, în
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
rădăcina indo-europeană send și set înseamnă drum. Cel care-este-separat este nebunul (der Wahnsinnige) deoarece se află pe drum spre alt loc". Astfel, îl văd eu pe cel-care-pleacă într-o corabie cioplită dintr-un stejar prăvălit de însuși călătorul care-a cosit pădurea, un nebun care moare, un străin în lumi străine, obligat la a trece în renunțare pentru a obține veșnicia, un peregrin etern, un mare adept al divinității tinzând să obțină inițierea prin renaștere, cu drept la o nouă viață
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
frumoasă urechilor lui) din Arcadia lui Sidney drept exemplu de termen vizual aplicat în mod abuziv la auz. 262 Pope (în The An of Sinking in Poetry - Arta de a te cufunda în poezie - 1728) citează mow a beard (a cosi barba) și shave the grass (a rade iarba) ca exemple de catahreză. George Campbell (în Philosophy of Rhetoric, - Filozofia retoricii - 1776) citează ca pereche catahretică beautiful voice (voce frumoasă) și melodious to the eye (melodios pentru ochi), deși admite că
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]