560 matches
-
originea" fiecăreia dintre aceste cosmogonii. Chiar cele pe care le presupunem aduse de arieni au paralele 11 Cf. J. C, Heesterman, The Ancient indian Royal Consecration, pp. 17 sq., 52, sq., 101 sq. în culturile mai vechi, sau mai "primitive". Cosmologiile, precum atâtea alte idei și credințe religioase, reprezintă, pretutindeni în lumea antică, o moștenire transmisă din preistorie. Ceea ce ne interesează sunt interpretările și revalorizările indiene ale anumitor mituri cosmogonice. Reamintim că vechimea unei cosmogonii nu poate fi stabilită după vechimea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
poem orfic, Theogonia rapsodică, Zeus o întreabă pe zeița primordială Nyx (Noaptea) cum să-și întemeieze "trufașa sa împărăție asupra nemuritorilor" și, mai ales, cum să organizeze Cosmosul astfel încât "totul să fie una și părțile distincte". Noaptea îl învață fundamentele cosmologiei, și-i vorbește despre frânghia de aur legată de eter14. E vorba, desigur, de un text târziu, dar tradiția la care se raportează este veche, în Iliada (14,258 sq.), Noaptea este văzută ca o zeiță destul de puternică: chiar Zeus
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ani înainte de Alexandru"), acceptată de majoritatea cercetătorilor (cf. W. B. \'7b&nnmg, Zoroaster. Politician or Witch-Doctor, pp. 38 sq.; J. Duchesne-Guillemin, La religion de l'Ir an ancien, pp. 136 sq.), a fost respinsă de către M. Mole (Culte, mythe et cosmologie dans l'Iran ancien, p. 531) și G. G noi i ("Politica Religjosa e concezione della regalitâ", pp. 9 sq.). 2 Cf. J. Duchesne-Guillemin, op. Cit., pp. 138-140; G. Widengren, Leș religions de l'Iran, pp. 79-80. Textele găthă sunt citate
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
al lui E. Bickerman a trebuit să ție abandonat argumentul unui "calendar x. oroastrian". 28 G. Dumezil, Naissances d'archanges, pp. 62 sq. Vezi și R. C. Zaehner, Dawn and Twilight, pp. 157 sq. 29 M. Mole, Culte, mythe el cosmologie, p. 35. G. Gnoli ("Considerazioni sulla religione degli Achemenidi", pp. 246 sq.), observă că, în inscripții, frasa înseamnă "excelent" și nu are valoare religioasă: totuși, valoarea religioasă este implicită în "excelența" oricărui act regal. 30 R. G. Kent, Old Persian
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și înmormântarea cenușii într-o urnă, s-a răspândit cu zoroastrismul și în alte regiuni. și mai arhaic era un obicei specific stepelor din Asia Centrală: 51 Ihid., pp. 100 sq. Vezi, mai sus, § 103. 52 M. Mole, Culte, mythe ei cosmologie, p. 134. Saosyant și Mântuitorul final, identificat cu Zarathustra și, după anumite tradiții târzii, coborând din sămânța Profetului, miraculos conservată în lacul Kasaoya. - Cartea Rivayăt pehlevi 16 B, fragment tradus de către M. Mole, op. Cit. Pp. 126 sq. 54 Vezi textele
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de aceea, el este la fel de "creator". Resurecția și corolarul ei, indcstructibilitatea corpurilor, reprezintă o dezvoltare îndrăzneață a gândirii eshatologice a lui Zarathustra; e vorba, în fond, de o nouă concepție a nemuririi 70. 66 Cf. M. Mole, Culte, mythe et cosmologie, p. 120. 67 Fravasi sunt sufletele celor drepți și în același timp arhetipurile lor celeste, în calitate de "îngeri păzitori" ai credincioșilor, fravasi luptă împotriva încarnărilor Răului; izvoarele târzii îi descriu ca pe niște cavaleri înarmați ocrotind Cerul; cf. G. Widengren, Religions
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
fenomenelor interioare și exigențele mediului de inserție care includ tot sistemul normativ. Prima dintre ele înglobează tot ce este preambul conștient al deciziei, iar cea de-a doua întâmpină prin desfășurare organizată orientarea individuală. Dubla lor mișcare este regăsibilă în cosmologia metafizică a lui Platon, acolo unde demiurgul întâlnește daimonul socratic și unde mesajul lumii Ideilor este preluat de înțelepciunea subiectului gânditor și în versiunea dedicată actului. Astfel, modelul conștiinței de sine optative este daimonul, care coboară din exterioritatea oraculară în
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
74). În lectură suprastructurală, această armonie ajunge, însă, mai mult decât o simplă năzuință și reprezintă în final o traducere obligatorie, de natură legitim-proiectivă, a sistemului general noțional în fapt existențial global. Aspirația către frumos este confirmată în termenii unei cosmologii ordonate și se poate hrăni la rândul ei din materia configurațională pe care o descoperă în explorările sale care vizează lumea în ansamblul ei. Apoi, tot Vianu afirmă că "dacă pregătirea operei și viziunea inspirată a întregului ei au un
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
remarcăm revigorarea cercetării în domeniul fizicii teoretice prin venirea de la Cluj, în 1950, a profesorului Teofil T. Vescan (1913-1963). Acesta reorganizează Catedra de Fizică teoretică și structura materiei, conducând cercetări în domeniul teoriei relativității, gravitației, mecanicii raționale, fizicii atomice și cosmologiei relativiste. Conducător de doctorat, profesorul Vescan a pus bazele școlii de fizică teoretică de la Iași. 4. Perioada 1962-1990 Și am ajuns în anul 1962 când, printr-un decret al Consiliului de Miniștri din 1 iunie, Facultățile de Matematică și Fizică
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
obiect de cunoaștere distinct de cea din interiorul corpului. În introducerea la lucrarea sa despre suflet, Aristotel a specificat faptul că sufletul este indispensabil în orice demers cognitiv. Viața fără suflet nu este posibilă, dar aceasta nu în accepțiunea vechii cosmologii, de identificare a sufletului cu cosmosul, ci în sensul identificării mecanismelor sale specifice, de producere a reflectării, care au fost studiate din perspectiva științelor naturii. Căci sufletul completează organismul nu din afară, ci ca parte a corpului organic, sufletul fiind
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
împărăția, El care e Universalul concret îi cheamă să recîștige orizontul universalului, pentru a se statornici în el. Un minunat exemplu de gîndire pe linia universalului, o gîndire de tip problematizant, interogativ, căutător, gymnastikos, iar nu dogmatikos, ne oferă Origen. Cosmologia lui este o celebrare a universalului diversificat în toate făpturile lumii. Pentru teologul alexandrin, lumea aurorală nu are ierarhii obiectivate, ci este o desfășurare de ființe universale, de făpturi care ard cu aceeași intensitate în contemplarea Focului divin. Dar fiecare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
religie. Nu înseamnă doar transformarea religiei în simplă convingere a individului sau a unui grup, reflectată ori nu în acțiunea lor publică, politică. în sensul ei cel mai tare, secularizarea înseamnă reducerea realului la un singur nivel de realitate. De la cosmologia secolului al XVII-lea înainte, universul devine uniform, despuiat de ierarhie calitativă. Devine infinit, dar omogen în infinitatea sa, funcționînd pe tot întinsul său după aceleași legi cantitative, fără diferențe de nivel ontologic, fără nici o speranță de a da acces
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
totalitate potențială a realului, prin participare la Unitatea pe care o vizează. Efortul spiritual revine la a actualiza cît mai mult din potențialul de totalitate pus în tine. * Pentru mentalitatea modelată de concepția antico-medievală despre univers, tezele științifice ale Noii Cosmologii au constituit, se știe, un cutremur ucigător. Faptul că Pămîntul își pierdea stabilitatea și poziția centrală în cosmos ruina simbolismul natural, aparent obiectiv, al poziției calitative centrale pe care omul o ocupă în lume ; revolta sentimentul natural al individului și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
timp imprecis și dinamic al realității absolute. Tocmai imprecizia universului în raport cu perfecțiunea divină, tocmai caracterul de conjectură participativă la rădăcina lui metafizică dau universului dinamica pe care se poate sprijini cunoașterea umană pentru a tinde spre Limita supremă. Pentru Cusanus, cosmologia e un instrument de tematizare metafizică. El nu își propune să observe, studieze, explice lumea în sine recurgînd la ipoteza unei instanțe transcendente. Cosmologia lui nu are ca orizont și interes ultim cosmosul. Concepția lui pluralistă privind universul și persoana
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dinamica pe care se poate sprijini cunoașterea umană pentru a tinde spre Limita supremă. Pentru Cusanus, cosmologia e un instrument de tematizare metafizică. El nu își propune să observe, studieze, explice lumea în sine recurgînd la ipoteza unei instanțe transcendente. Cosmologia lui nu are ca orizont și interes ultim cosmosul. Concepția lui pluralistă privind universul și persoana umană mobilizează, dimpotrivă, cunoașterea spre Unitatea de dincolo de lume. Fiecare persoană e menită, în această concepție, să depășească iluzia de a fi un centru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o stringență de neevitat. Revenind la Cusanus, după ce în prima parte a tratatului De docta ignorantia expune principiile unei teologii cu două volete, afirmativ și negativ, precum și articularea lor, în a doua parte a tratatului el aplică aceste principii la cosmologie și antropologie. Aici, Cusanus exaltă metodic, pînă la obsesie, pentru a o întrupa în minte și în discurs, o temă străveche : condiția antinomică a umanului. Tocmai condiția lui de infinit în finitudine și de ființă interval îi dă omului posibilități
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
el cultivă nu numai filosofia și literatura păgână, dar și matematica, astronomia și științele naturale. Măsura în care aceste discipline slujesc la lămurirea adevărului creștin ne-o dă Vasile cel Mare care, în Hexaimeron, face apel la științele naturale, la cosmologie, la antropologie și folosește în întregime zoologia aristotelică. Celebrul tratat al lui Nemesius. Despre natura omului, e o sinteză a întregii științe profane în legătură cu tema De la Aristotel împrumută clementele psihologice, iar Platon îl influențează în așa măsură încât ideea de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
întregul pasaj despre poezia ermetică și matematică, raportul întru înțelegere dependent de mentalități și nivel de receptare, în fond, apelînd la operatorul transdisciplinar al lui Basarab Nicolescu (autorul uneia dintre cele mai aplicate și convingătoare monografii asupra poetului, Ion Barbu. Cosmologia "Jocului secund" - 1968) de capacitatea de a transcende/ transla pe alt nivel de realitate: "O primă cauză trebuie văzută în punctul de criză în intersecția acestor două categorii: experiență și notație. Se poate foarte bine ca un șir de operații
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Jocului secund, însoțite de trei mituri cosmogonice: mitul Oglinzii, mitul Nunții și mitul Soarelui, cum punctează Basarab Nicolescu în monografia amintită și unde citim: Există într-adevăr, în poetica barbiană, un rafinat simbolism al culorilor. Celor trei mituri fundamentale ale cosmologiei Jocului secund le corespund trei culori-simbol ce revin obsedant, cu un rol funcțional determinat: realizarea unei maxime densități de semnificație într-o expresie lingvistică de întindere minimă". Albastrul e culoarea mîntuitului azur și însoțește spațiul/ mitul Oglinzii, Galbenul ce ține
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
află în alegerea profund gîndită a simbolurilor lui: sămînța, floarea, luna și lira. Încă mai esențializată se arată poezia lui Ion Barbu cu cele trei culori, albastru, galben, verde și simbolistica lor, una pe larg argumentată de Basarab Nicolescu în Cosmologia "Jocului secund". Veghea lui Roderick Usher (Parafrază la volumul Eulalii de Dan Botta, 1931) cristalizează viziunea barbiană asupra poeziei și cunoașterii. Sînt pagini prefigurate de unul dintre poemele abjurate, refuzate în Joc secund. (Aici avem un spațiu liric mai puțin
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Usher (Parafrază la volumul Eulalii de Dan Botta, 1931) cristalizează viziunea barbiană asupra poeziei și cunoașterii. Sînt pagini prefigurate de unul dintre poemele abjurate, refuzate în Joc secund. (Aici avem un spațiu liric mai puțin criptat, bun îndreptar în străbaterea cosmologiei barbiene.) Citim în Dezrobire: "Castelul tău de gheață l-am cunoscut, Gîndire!/ Pe netedele dale mult timp am rătăcit,/ De noi răsfrîngeri dornic, dar nici o oglindire/ În sloiuri, în poleiuri, în scuti n-a întregit/ Răzlețul gest, cu gestul cel
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și Divina Comedie, în special Infernul cu cele 34 de cînturi. Dante Aligheri s-a născut în Zodia Gemenilor, mai 1265 la Florența și va urca vămile văzduhului în noaptea de 13 spre 14 septembrie 1321, în exil, la Ravenna. Cosmologia dantescă combină viziunea greacă, urmînd îndeaproape rigorile creștine. Infernul se deschide cu pădurea întunecată în care, la jumătatea vieții, Dante rătăcește calea și întîlnește fiarele: pantera, leul, lupoaica ce-i zădărniceau urcarea pe colina virtuții. Cele trei fiare simbolizînd: necumpătarea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
declanșarea unei energii cu efect contradictoriu. Eugen Simion ne propune și o sintetică așezare în istoria literară a celui care a scris Suvenire și impresii ale unui proscris: Ion Heliade Rădulescu pune totdeauna într-un poem mai multe teme (de la cosmologie la ideologie), în discursul său fiind mereu mai multe discursuri, inabil anvelopate. Latura morală este cea mai puternică. De oriunde ar porni, Heliade ajunge la judecata etică. Manifestă o disponibilitate totală, gîndul lui fiind că poezia poate transforma orice obiect
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed în ROMÂNIA REMUS BEJAN Gândul din gând Edgar Poe și Ion Barbu INSTITUTUL EUROPEAN 2016 Cuvinte-cheie: literatura comparată, poetica, cosmologie, creație, intuiție Cuprins Preliminării / 11 Universul că un poem / 17 O coborâre în maelström / 31 Furor poeticus: inspirație, geniu / 67 Poezie și cunoaștere / 81 Omenesc, mult prea omenesc / 115 Invitație la călătorie / 155 Încheiere / 191 Bibliografie / 197 Indice de nume
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
decât să întărească această impresie, "variațiuni" barbiene pe o temă din Edgar Allan Poe, pe care am putea, eventual, să o denumim, creațio poetica. Textul explorează, într-o manieră caracteristică poetului român, limitele, niciodată clar definite, dintre poezie, știința și cosmologie, imaginând un spațiu, în care analogii și metafore, dintre cele mai îndrăznețe, ne sunt propuse. Emulând discret modele clasice, ori mai moderne, dar apropiindu-se, prin îndrăzneala neobișnuită și "arabescurile" simbolice ale expresiei, de incandescenta limbajului rimbaudean din Iluminări, meditația
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]