558 matches
-
Să începem cu ceea ce a fost cel mai des invocat ca marcă a acestui autor: lumea sudică. De aici, comparații aiuritoare: cu Ștefan Bănulescu sau Panait Istrati. E într-adevăr vorba în tot ce a scris Fănuș Neagu despre un cosmopolitism dunărean care a făcut faima multor scriitori de la noi, în România sau în afară. Dar se știe că nu materialul face faima, ci atitudinea față de el. Fănuș Neagu se comportă hulpav față de această mină de aur pe care o reprezintă
Apogeul creatiei lui Fănus Neagu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15900_a_17225]
-
ai "oficinei imperialiste americane". După ce și-a vîndut ce avea și el de vînzare pe atunci - conștiința și condeiul, pe meschine privilegii, hop!, după 1989, capitalismul nu i s-a mai părut deloc odios fostului comersant de piei de cloșcă, cosmopolitismul n-a mai fost detestabil și valuta nu i-a mai puțit. Devenit fruntaș pe ramură în întrecerea capitalistă, expertul în afaceri imobiliare și-a făcut uitată activitatea publicistică de la "Luceafărul". E drept, nimeni nu-l mai întreabă de ea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
prefigurează mai clar de prin 1926-1927, impunând categoric opțiunea proletară, asociată necesarmente cu spiritul de partid, iar ulterior războiului, deci după 1945, și cu un obligatoriu caracter patriotic, pentru a bara căile occidentalizante ale oricărei tentative de modernism, diabolizat pentru cosmopolitismul său. Fadeev va descoperi în 1928 "calea regală a literaturii proletare" în adoptarea realismului ca soluție viabilă și "metodă de creație", compatibilă cu ideologia proletariatului. Se va face însă vinovat, așa cum va fi acuzat în curând, de idealism, și RAPP
Proletcultism sau realism socialist? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8211_a_9536]
-
între contradicții: spiritul oriental pare "în termenii disocierilor lovinesciene (...), mai degrabă, un fel de sincronism autohtonizat prin vechimea influentelor". Fără îndoială cele mai interesante analize apar în cazul lui Mihail Sadoveanu, autorul aducând la lumină nuvele, povestiri uitate de vreme. Cosmopolitismul târgului balcanic (evrei, turci, armeni, chinezi chiar) apare la Sadoveanu cu o notă extrem de particulară: "Specificul textului cu tematică orientala este dat de caracterul sau subiectiv-polemic prin care naratorul își structurează narațiunea și o controlează printr-o regie mediata ideologic
Tentatii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17570_a_18895]
-
senzual fără a medita la izolarea crîncenă care aștepta obștea românească, la naționalismul agresiv ce a coroborat-o după un timp, la pudibonderia oficială? La faptul că orice aspirație către lărgimea orizonturilor geografice sau doar fantaste era suspectă, taxată drept cosmopolitism ori trădare de patrie? În nu mai mică măsură sînt elocvente imaginile excentrice, insigne sfidătoare ale autonomiei spiritului creator, ale dreptului său de a-și situa chipul așa cum dorește. „Un risc, o aventură totală”, cum ar fi spus Voronca, dar
Poezia lui Constant Tonegaru (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13455_a_14780]
-
Em. Galan. Și continuă să fie sărac, neavând câteodată bani pentru pâine și pentru țigări, să fie supus unor infinite tărăgănări din partea editurilor (scrisese monografiile Luchian, Tonitza, I. Jalea) și hărțuielilor cenzurii, să fie acuzat de interpretări idealiste și de cosmopolitism. Situația lui dramatică în perioadele de conformism seamănă parcă a autoflagelare. Paginile de jurnal se transformă nu o dată, spuneam, în note de călătorie, unde sistematicele vizite în marile muzee ar putea să-l intereseze cu precădere pe un actual istoric
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
Cartea Românească) tot ce i se pare profitabil pentru literatura lui. În primul rând ca recuzită. Pretutindeni apar detalii specific „americănești” (așa cum s-au impregnat ele în mentalul colectiv european): motociclete Harley, homari, Coca Cola, Huckleberry Finn, Holden Caulfield, spălătorii, cosmopolitism haotic, mașini Pontiac, bacșișuri eliberatoare. Sigur că, puse laolaltă, ele sună oarecum ready made, de nu chiar ușor snob, și că numeric sunt atât de copleșitoare încât pun sub semnul întrebării coerența întregului. Numai că, personal, întrevăd în scrisul lui
Americanii (Tablă de materii) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3220_a_4545]
-
a informației sunt fie blocate, fie discreditate, atunci când nimeni nu se află în posesia unor informații complete și când lipsesc mijloacele de confirmare". Bancurile etnice, și la noi, și la americani, sunt benigne. Cele românești despre evrei țin "seama de cosmopolitismul lor, de un grad mai înalt de educație în raport cu majoritatea și nu în ultimul rând, de unele particularități lingvistice ori forme specifice de exprimare". Cele americane despre polonezi și irlandezi "nu au dus la persecuții de vreun fel". Aș pune
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
simțul etic în relațiile sociale, principiul de a nu face nici un fel de concesii în domeniul ideilor politice. Disprețuind orice avantaj material, Slavici și-a susținut mereu idealul politic; el consta în lupta pentru drepturi egale ale românilor ardeleni, în cosmopolitismul luminat, în slujirea patriotismului doar "în limitele adevărului", cum proclamase Maiorescu. După Slavici, toate națiunile din Ardeal ar fi trebuit să conviețuiască într-o pace helvetică. Fără să renunțe niciodată la acest credo, a ajuns victima sigură a istoriei de la
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
întruchipat/ cu brațe de ape/ plete de păduri/ culmi cu afine/ de miere neagră”. Spinarea părintească a Carpaților sau munții blânzi ai Bucovinei sunt asociați imaginilor din peregrinările ei. Un portret al orașului Cernăuți mai păstrează tușele idilice din perioada cosmopolitismului austriac: „Oraș al păcii pe coline/străjuit de păduri de fag// Sălcii de-a lungul Prutului/ plute și înotători// Risipă de primăvară - liliacul/ În jurul felinarelor/ cărăbușii de mai își dansează/ moartea// Patru limbi vorbesc oamenii/ patru limbi înmiresmează aerul// Orașul
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
cincizeci de ani O aniversare discretă, dar semnificativă, este cea pe care o marchează în acest an revista SECOLUL 21: cincizeci de ani de la apariția uneia dintre cele mai cosmopolite reviste românești dintotdeauna - altfel spus, chiar și din vremurile când cosmopolitismul era un păcat grav în ochii diriguitorilor culturali, până în vremurile de azi, când, cum remarcă I.B. Lefter, unul dintre semnatarii grupajului aniversar de „Evocări”, cosmopolitismul nu mai este o miză în sine; noua căutare a vremurilor globalizate pe care le
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5208_a_6533]
-
uneia dintre cele mai cosmopolite reviste românești dintotdeauna - altfel spus, chiar și din vremurile când cosmopolitismul era un păcat grav în ochii diriguitorilor culturali, până în vremurile de azi, când, cum remarcă I.B. Lefter, unul dintre semnatarii grupajului aniversar de „Evocări”, cosmopolitismul nu mai este o miză în sine; noua căutare a vremurilor globalizate pe care le trăim o reprezintă înțelegerea civilizației contemporane, la care revista Secolul 21 continuă să contribuie din plin. Printre semnatarii grupajului de „evocări”, datorate unor colaboratori de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5208_a_6533]
-
linia lor comună ideologică, dușmănoasă realismului, diversionistă și reacționară, numeroase variante ale modernismului ca și ortodoxismul ŤGândiriiť nefăcând decât să afirme, sub forme și mai pronunțate de descompunere, toate trăsăturile reacționare ale diverselor curente literare burgheze din deceniile anterioare, de la cosmopolitismul, antiumanismul și formalismul simboliștilor până la naționalismul șovin și falsul tradiționalism al semănăto-riștilor" (p. 118). Avem aici o mostră a gândirii proletcultiste, un dogmatism încordat într-o frază musculoasă ca un boa constrictor împotriva pradei sale multiple, devorată cu o mânie
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
Mi se pare că se regăsește și la Dv. ceva din acest spirit, din această deschidere... O exergă a cărților Dv. e un citat chiar din Paul Morand... Eu știu ce mă fascinează și îmi pot revendica și termenul de "cosmopolitism"... În același timp el îmi pare foarte apropiat de ideea unei posibile Enciclopedii. Toate locurile mă interesează - iar acest lucru mi se pare legat de chiar faptul de a fi scriitor, adică de a nu suporta să fii nici unde
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
aborda un maximum de discipline, fie ele științifice, literare, filosofice, chiar dacă în realitate, o facem cumva în viteză. E bine pe de altă parte, că există specialiști... Eu nu sunt specialist în nimic, și în același timp, fiind vorba de cosmopolitism, mă străduiesc de vreo douăzeci de ani să mă deplasez prin lume și să trăiesc în foarte multe orașe diferite, să învăț limbi, istorii politice, literare etc., până ce am impresia că mă aflu pe un teren cunoscut, apoi plec prin
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
de cea a editorilor clasici... Casa noastră poate, așadar, să joace acest rol de descoperire, de primă publicare, foarte însemnat mai ales pentru poezie... Putem deci încheia acest dialog într-o notă optimistă în ce privește viitorul... Fără îndoială... Vorbeați adineaori despre "cosmopolitism", despre Valery Larbaud și poemele lui "din lumea întreagă". Acțiunea noastră se înscrie sub asemenea mari auspicii... Saint-Nazaire, martie 2001
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
Radu Andriescu a început chiar o serie interesantă de articole despre beatnicii ruși în revista "Timpul". Pe lângă cultul prietenilor de poezie și de pahar ("cultul alcoolului", se bea mult în versurile beatnicilor), a grupului și a boemei, chiar un ușor cosmopolitism - căci poetul a fost plecat cu bursă și experiența contactului cu oamenii și mediul occidental nu a rămas neconsemnată -, oarecum inedit este dialogul purtat pe net cu prietenul său Dan Ursachi în ciclul de deschidere al cărții: "Burs, punțile oamenilor
Ultimul bip al lirismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11897_a_13222]
-
atractiv pentru jurnaliștii politici. Liberalismul și democratismul, ca atitudini deplin consecvente, nu sînt nici pe departe atît de frecvente cum ne-am aștepta. Chiar dacă autoritarismul e privit negativ pînă și în presa rusească. Un paradox general e coexistența naționalismului cu cosmopolitismul, înclinația spre instituțiile europene fiind ,,contemporană" cu puseurile autohtoniste. * Cu numărul din noiembrie, Flacăra apare într-un format nou, mai modern și mai atrăgător. Lansarea a fost făcută joi, 22 noiembrie, în Sala Mare a Ateneului Român, în cadrul unui veritabil
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
una literară. R.B.: Nu pot să vă mai rețin. Ratați prînzul cu Herta Müller, dar o întrebare tot o să vă mai pun. La urma urmei, ce vă considerați - un cosmopolit sau un european? Trăiți acum și la Berlin... A.F.: Cosmopolitismul nu-mi spune prea mare lucru. Dar european trebuie totuși să mă consider: grec, austriac suedez... Aceasta este axa verticală. Adecvarea la obiect a suedezilor - este capul. Nervii și inima, inima ce bate prea repede, sunt austriece. Impulsurile și instinctele
Aris Fioretos: „Migrația este experiența majoră a secolului XX“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/4844_a_6169]
-
colectivizarea forțată după model rusesc (în memoriile despre comunism, în închisori, țăranii sufereau cel mai mult). * Iașul, cu Universitatea, cu viața politică, cu bănci, telegraf (introdus de același domnitor Ghica), librării, biblioteci, tipografii, hoteluri, trăsuri, pensioane, cu băi publice, cu cosmopolitismul firmelor, cu sediul Mitropoliei, cu "Junimea", cu Școala Normală, vuind încă de viață după mutarea Capitalei la București, Iașul pe care scriitorul nu-l va descrie, așa cum s-a ferit să descrie latura socială întunecată, este totuși altceva decât cele
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
la alta. În ce credea, cu adevărat, pamfletarul, care părea să nu creadă în nimic? Ștefan Melancu relevă atitudinea lui Arghezi față de Rusia, Germania, Austria, față de maghiari, în probleme sensibile. Există sugestii despre felul în care vedea pamfletarul naționalismul și cosmopolitismul. Se face însă numai o explorare parțială, vizând doar sectorul - totuși limitat - al pamfletului. Un efort de sistematizare a viziunii politice argheziene s-ar impune pentru întreaga operă publicistică a lui Arghezi, lăsată de prea multă vreme în voia haosului
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
celelalte două cărți ale brelanului propus și mă refer numai la mine, bănui că scrierile-mi proprii n-ar prea avea nici un "efect" asupra unui "cititor universal" contemporan. În rest, poți fi intraductibil nu doar prin vernacularisme, ci și prin cosmopolitism. Idiomatismul lui Istrati e de natură, tocmai el, să-l farmece, prin pitoresc și/sau printr-un scandal lingvistic, pe cititorul francofon; în românește, -ntreg efectul exotic istratian se pierde. Tot astfel cum, tradus în turcă, Hugo, cel din Leș
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
a se mai integra în viața culturală a exilului. Cugler își începe cariera de diplomat în 1927, trecând pe la Berna, Oslo și Stockholm, unde se căsătorește cu o suedeză, împreună cu care se stabilește după 1947 tocmai în Peru. Aveau amândoi cosmopolitismul în sânge, îl trăiau în viața de familie, iar amprenta lui se vede și în literatura pe care o scriu, în moduri total diferite. Cugler devine și el un izolat, căruia îi va întinde o mână salvatoare, deși era prea
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
unul dintre cei mai importanți scriitori ai Boom-ului hispanoamerican. Mexican de origine, Fuentes s-a născut, în 1928, în Panama, unde tatăl său se afla în misiune diplomatică, petrecîndu-și întreaga copilărie prin diferite capitale din cele două Americi, de unde cosmopolitismul întreagii sale opere, alături de o precoce conștientizare a problemelor și identității mexicane. Primele sale romane, La región más transparente și Las buenas conciencias ilustrează acest paradox. La începutul anilor ’60, Fuentes, ca majoritatea “capilor” Boom-ului devine un apărător hotărît
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
despre România: „Cu țara mea am azi legături mai simple, dar care rămân complicate. Datorită vîrstei, rutinei, unui soi de resemnare. Am fost alungat departe de ea, iar eu m-am îndepărtat. Dar Bucovina copilăriei mele îmi lipsește, dealurile, pădurile, cosmopolitismul orășelului meu de după război. Azi, nu mai sunt de nicăieri, un evreu rătăcitor cu rădăcini românești, care trăiește în America, cel mai bun hotel din lume. Și în cochilia melcului, limba sa, pe care o ia peste tot cu el
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3216_a_4541]