536 matches
-
și tegumentele infiltrate. 4. Câmpul axilar posterior: este izocentric cu cel anterior. Se stabilește anterior, având ca limite: - cranial - marginea superioară a claviculei; - caudal - marginea externă a mușchiului pe arcul lateral al coastei a cincea; - medial - 2 cm înăuntrul grilajului costal; - lateral - marginea internă a capului humeral. După chirurgia conservatoare, dacă ganglionii axilari sunt negativi și nivelele I și II au fost disecate, nu se mai iradiază axila mijlocie; tratamentul limitându-se la câmpurile tangențiale (Figura 33). Câmpul axilar posterior nu
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
Gy, iar pe sân 60 Gy, reducându-se câmpurile după 60 Gy cu suplimentare de doză de 10 - 15 Gy pe tumoră administrată cu electroni 9 - 18 MeV sau brahiterapie interstițială. COMPLICAȚII: - pneumonită și fibroză radică, - edem al brațului; - fracturi costale (după electronoterapie). Recomandări minime ale ESMO pentru diagnosticul, tratamentul adjuvant și urmărirea pacientelor cu cancer mamar primar EPIDEMIOLOGIE În Uniunea Europeană: - incidență: 109,9 / 100.000 femei / 1 an - mortalitate: 38,4 / 100.000 femei / 1 an. DIAGNOSTIC - Diagnosticul clinic se
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
Se cercetează sensibilitatea superficială și profundă a membrului superior, reflexul bicipital, stilo-radial, atrofiile musculare la nivelul mâinii, mișcările active și pasive în diversele articulații. Se evaluează comparativ forța musculară. Se trece apoi la examenul aparatului respirator: - forma toracelui; - amplitudinea excursiilor costale; - sonoritatea pulmonară la percuție; - transmiterea vibrațiilor vocale la palpare; - ascultația murmurului vezicular. În continuare, bolnavul este culcat pe spate, trecându-se la examinarea sistemului cardio- vascular: - se palpează vârful cordului; - se asculta inima la vârf, în focarul pulmonar și aortic
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
sistolic de ejecție scurt în axilă sau posterior. Electrocardiografia. Când nu există alte anomalii asociate apare deviația dreaptă și HVD, consecință a circulației din viața fetală. Radiografia toracică evidențiază cardiomegalie și congestie pulmonară. Dilatația poststenotică în Ao descendentă și incizurile costale lipsesc la NN. Se impune diagnosticul diferențial cu alte cauze ce produc insuficiența cardiacă în săptămânile 1-2 de viață: sindromul inimii stângi hipoplazice și stenoza aortică. Ecocardiografia este extrem de utilă pentru diagnosticul pozitiv al CoAo, pentru leziunile asociate. În 2D
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
Coasta a șasea se rezecă și dacă e necesară o expunere mai mare a aortei la nivelul arterei subclavii, coasta a cincea poate fi secționată posterior. Aceasta este rareori necesar în cazul timpului doi al procedeului trompei de elefant. Rebordul costal se poate secționa, diafragmul fiind menajat în cazul reparațiilor de deasupra trunchiului celiac, dar în cazul anevrismelor care se extind dincolo de artera mezenterică superioară este de obicei necesară incizia diafragmului. Pentru aorta abdominală se poate folosi atât abordul extra cât
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
aortică prin intermediul unei alte proteze vasculare pe parcursul reîncălzirii pacientului. Intervențiile pentru anevrismele aortei descendente toracice fără interesarea crosei aortice Abordul în aceste cazuri se realizează (cum am arătat și mai sus) prin toraco-freno-laparotomie. Diafragmul este secționat de-a lungul inserției costale (la 1 - 1,5 cm de coaste) pentru a prezerva inervația sa prin nervul frenic. Abordul aortei abdominale poate fi realizat retroperitoneal sau transperitoneal. Abordul transperitoneal este mai avantajos atât pentru că oferă o expunere mai largă cât și pentru că poate
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
o adâncitură în aortă (semnul indexului). În poziția OAS, cu esofag baritat se pot vedea două amprente - semnul 3 clasic, corespunzător dilatației pre- și post- stenotice și incisura determinată de coarctație. Circulația colaterală arterială se poate vizualiza prin evidențierea amprentelor costale produse de arterele dilatate pe marginea inferioară a arcurilor posterioare la nivelul coastelor 3-6, aceste amprente costale apărând după vârsta de 10-12 ani. Trebuie subliniat faptul că eroziunile costale apar și în alte situații, cum ar fi: anastomoze congenitale, arterio-
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
semnul 3 clasic, corespunzător dilatației pre- și post- stenotice și incisura determinată de coarctație. Circulația colaterală arterială se poate vizualiza prin evidențierea amprentelor costale produse de arterele dilatate pe marginea inferioară a arcurilor posterioare la nivelul coastelor 3-6, aceste amprente costale apărând după vârsta de 10-12 ani. Trebuie subliniat faptul că eroziunile costale apar și în alte situații, cum ar fi: anastomoze congenitale, arterio- venoase, arterioscleroză avansată, trombozele venei cave superioare, boala Recklinghausen. 3. Ecocardiografia poate vizualiza arcul aortic cu existența
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de coarctație. Circulația colaterală arterială se poate vizualiza prin evidențierea amprentelor costale produse de arterele dilatate pe marginea inferioară a arcurilor posterioare la nivelul coastelor 3-6, aceste amprente costale apărând după vârsta de 10-12 ani. Trebuie subliniat faptul că eroziunile costale apar și în alte situații, cum ar fi: anastomoze congenitale, arterio- venoase, arterioscleroză avansată, trombozele venei cave superioare, boala Recklinghausen. 3. Ecocardiografia poate vizualiza arcul aortic cu existența coarctației, apreciind întinderea coarctației, relațiile cu emergența arterei subclaviculare stângi și eventualele
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Astfel, compresia esofagului determină disfagie, compresia canalului toracic determină edeme ale membrelor inferioare și membrului superior stâng (sindromul Menetrier). Uneori, anevrismul poate comprima structuri nervoase - nervii laringian recurent, frenic și vag stâng, cu simptomatologie caracteristică sau erodează structurile osoase (arcurile costale posterioare și corpurile vertebrale) producând dureri intense, persistente, uneori pulsatile [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE ȘI DE LABORATOR 1. Examenul radiologic toracic pune în evidență lărgirea siluetei mediastinale, mărirea butonului aortic sau deplasarea traheei de pe linia mediană. Anevrismele mici, în special cele
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
răgușeală, sindrom Claude Bernard-Horner, parapareză, paraplegie (3-6%). La copii se constată: dureri toracice, tuse, dispnee, disfagie, sindrom Claude Bernard-Horner, paraplegie. Examinări paraclinice Radiografia toracică evidențiază o opacitate rotundă, bine delimitată în șanțul paravertebral, calcificări mari, modificări osoase (eroziune vertebrală sau costală), lărgirea găurii de conjugare, depărtarea coastelor cu lărgirea spațiului intercostal (fig. 7.48) [21]. Examenul CT apreciază caracterele tumorii, extensia în gaura de conjugare (10%) (fig. 7.49). Examenul IRM este superior CT. Apreciază extensia în canalul medular și lungimea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
este: 48% mediastinul anterior, 34% compartimentul visceral și 9% șanțurile paravertebrale [38]. Anatomopatologic se prezintă ca o tumoră încapsulată sau cu margini imprecise, ce se insinuează sau înglobează structurile adiacente. Tumora aderă la vase mari, nervi, pericard. Poate produce eroziuni costale și vertebrale. Conținutul este de chil limfatic. Morfologic există două tipuri de limfangioame: cystic hygroma și limfangiomul cavernos. Clinic poate fi asimptomatic sau simptomatic (compresiune pe structurile adiacente, chilotorax simptomatic). Radiografic se poate descoperi opacitate rotundă sau lobulată cu densitate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
către dreapta. Trebuie să avem în vedere de asemenea că bifurcația aortei se află la nivelul ombilicului, anevrismul de aortă abdominală situându-se cel mai frecvent de la acest nivel în sus. Dacă între marginea superioară a anevrismului palpabil și rebordul costal există un spațiu liber atunci anverismul abdominal este întotdeauna subrenal. Tumorile abdominale, ale organelor situate supraaortic și în special cele pancreatice pot crea confuzie de diagnostic la palpare datorită pulsațiilor transmise de la aortă, dar acestea sunt dure la palpare fără
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
alte organe (10%) [40]. Diagnosticul de actinomicoză bronhopulmonară este suspicionat la un pacient cu igienă precară a cavității bucale cu posibilă pneumonie de aspirație [35, 70]. Aspectul radiologic este polimorf; caracteristică este afectarea pleurei și a peretelui toracic, cu eroziune costală și periostită marcată. Examinarea computer tomografică descrie cu precizie localizarea, extensia leziunilor și gradul de afectare a peretelui toracic și a mediastinului. Poate fi afectat și pericardul. Actinomicoza poate îmbrăca aspectul unui cancer bronhopulmonar. Diagnosticul de actinomicoză este pozitiv prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
veziculară, fiind conectat de ficat cu un țesut celular lax, care poate conține canalicule biliare aberante, venule și limfatice Fundul colecistului corespunde scobiturii cistice a marginii inferioare hepatice, proiectându-se pe peretele abdominal anterior, în unghiul format de limita rebordului costal cu marginea laterală a mușchiului drept abdominal - punctul vezicular, unde devine accesibil palpării. Fața inferioară a corpului, infundibulului și a colului vezicular are raporturi intime cu duodenul, cu care contractă foarte frecvent aderențe. Acest raport explică de ce fistulele colecisto-digestive se
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
a forțelor mecanice asupra perenchimului pulmonar). Atunci când aceste conexiuni fibroelastice, dintre pleura viscerală și pereții alveolari, se rup, apar blebsurile subpleurale, implicate în apariția pneumotoraxului spontan primar [10]. La nivelul pleurei parietale există câteva deosebiri față de pleura viscerală. Pleura parietală costală este mai groasă decât pleura parietală diafragmatică și mediastinală. Ea prezintă o structură de rezistență la nivelul planului fibroelastic profund, cunoscută sub denumirea de „fascia endotoracică Luschka”. Aceasta are rol important în decolările pleurale, permițând decolarea extrapleurală, atunci când planul decolării
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
țesutul lax subpleural (fascia endotoracică rămâne aderentă de peretele toracic). Datorită absenței fasciei endotoracice, această decolare nu este posibilă la nivelul pleurei diafragmatice și mediastinale, care sunt mai subțiri și intim aderente de structurile subiacente. Tot la nivelul pleurei parietale costale a fost descris un al VI-lea strat histologic, celulo-grăsos - stratul subfascial, prin care pleura, prin intermediul fasciei endotoracice, aderă de periostul coastelor și de fascia mușchilor intercostali. Decolările pleurei parietale realizate în acest plan poartă numele de decolări extrafasciale. Spre deosebire de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
de reflexie spre foița parietală. Reflexia pleurei viscerale către pleura parietală, situată inferior de hilul pulmonar, participă la formarea ligamentul triunghiular (reper important pentru descoperirea venei pulmonare inferioare). Pleura parietală În funcție de pereții pe care îi tapetează, poartă numele de: pleură costală, pleură diafragmatică, pleură mediastinală și pleură apicală (cupula pleurală). Pleura costală și cea apicală sunt mai groase decât cea diafragmatică. Ele pot fi decolate de peretele toracic (decolări extrapleurale și extra-fasciale). Pleura costală învelește suprafața interioară a cutiei toracice. Ea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
situată inferior de hilul pulmonar, participă la formarea ligamentul triunghiular (reper important pentru descoperirea venei pulmonare inferioare). Pleura parietală În funcție de pereții pe care îi tapetează, poartă numele de: pleură costală, pleură diafragmatică, pleură mediastinală și pleură apicală (cupula pleurală). Pleura costală și cea apicală sunt mai groase decât cea diafragmatică. Ele pot fi decolate de peretele toracic (decolări extrapleurale și extra-fasciale). Pleura costală învelește suprafața interioară a cutiei toracice. Ea acoperă dinainte înapoi: fața posterioară a sternului, mușchiul transvers al toracelui
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
care îi tapetează, poartă numele de: pleură costală, pleură diafragmatică, pleură mediastinală și pleură apicală (cupula pleurală). Pleura costală și cea apicală sunt mai groase decât cea diafragmatică. Ele pot fi decolate de peretele toracic (decolări extrapleurale și extra-fasciale). Pleura costală învelește suprafața interioară a cutiei toracice. Ea acoperă dinainte înapoi: fața posterioară a sternului, mușchiul transvers al toracelui, arterele toracice interne, cartilajele costale, coastele și spațiile intercostale, lanțul paravertebral simpatic și ligamentele costo-vertebrale anterioare. Anterior și posterior se continuă cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
mai groase decât cea diafragmatică. Ele pot fi decolate de peretele toracic (decolări extrapleurale și extra-fasciale). Pleura costală învelește suprafața interioară a cutiei toracice. Ea acoperă dinainte înapoi: fața posterioară a sternului, mușchiul transvers al toracelui, arterele toracice interne, cartilajele costale, coastele și spațiile intercostale, lanțul paravertebral simpatic și ligamentele costo-vertebrale anterioare. Anterior și posterior se continuă cu pleura mediastinală. De-a lungul liniilor de reflexie se formează astfel două funduri de sac sau sinusuri: recesurile costo-mediastinale anterior și posterior. Pleura
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
coastele și spațiile intercostale, lanțul paravertebral simpatic și ligamentele costo-vertebrale anterioare. Anterior și posterior se continuă cu pleura mediastinală. De-a lungul liniilor de reflexie se formează astfel două funduri de sac sau sinusuri: recesurile costo-mediastinale anterior și posterior. Pleura costală pătrunde în partea inferioară în spațiul adânc format între peretele costal și diafragm, pentru a forma, de-a lungul liniei de reflexie spre pleura diafragmatică, recesul costodiafragmatic. La vârful plămânului, pleura costală se continuă, de asemenea, cu pleura mediastinală, realizând
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
Anterior și posterior se continuă cu pleura mediastinală. De-a lungul liniilor de reflexie se formează astfel două funduri de sac sau sinusuri: recesurile costo-mediastinale anterior și posterior. Pleura costală pătrunde în partea inferioară în spațiul adânc format între peretele costal și diafragm, pentru a forma, de-a lungul liniei de reflexie spre pleura diafragmatică, recesul costodiafragmatic. La vârful plămânului, pleura costală se continuă, de asemenea, cu pleura mediastinală, realizând cupula pleurală. Pleura mediastinală aderă la țesutul conjunctiv al mediastinului (absența
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
sau sinusuri: recesurile costo-mediastinale anterior și posterior. Pleura costală pătrunde în partea inferioară în spațiul adânc format între peretele costal și diafragm, pentru a forma, de-a lungul liniei de reflexie spre pleura diafragmatică, recesul costodiafragmatic. La vârful plămânului, pleura costală se continuă, de asemenea, cu pleura mediastinală, realizând cupula pleurală. Pleura mediastinală aderă la țesutul conjunctiv al mediastinului (absența planului de clivaj la acest nivel). Deasupra pediculului pulmonar, pleura are o direcție sagitală, de la stern la coloana vertebrală. La nivelul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
stângă a sternului. Ea coboară apoi vertical, paralel cu linia mediană până la al IV-lea spațiu intercostal. De la a V-a articulație condro-costală, recesul pleural își schimbă direcția și coboară oblic în jos și spre dreapta, aproape paralel cu arcul costal, până la al VI-lea cartilaj condro-costal, de unde se continuă cu recesul costo-diafragmatic. Recesul costomediastinal anterior stâng. Linia de proiecție însoțește până la al IV-lea spațiu intercostal, marginea stângă a sternului. De la acest nivel, datorită prezenței inimii, linia de reflexie se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]