459 matches
-
-am astă vară Ca să scăpăm de turci, de jug Sărmana, scumpa țară. Așa ne spuse-n graiul său Sergentul Mătrăgună, Și noi ne-am dus cu Dumnezeu, Ne-am dus cu voie bună.” SERGENTUL (fragmente) Vasile Alecsandri Pe drumul de costișe ce duce la Vaslui Venea un om cu jale zicând în gândul lui: „Mai lungă-mi pare calea acum la-ntors acasă... Aș vrea să zbor și rana din pulpă nu mă lasă!” Și bietul om, slab, palid, având sumanul rupt
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
popii. Două mari deziluzii: prima, vara, cu unchiul meu, arhitectul Berechet (atât de dragul Titi) la Dragoslavele, la vila patriarhului Miron Cristea (...). Rămas singur, m-am tot plimbat prin splendida grădină cu fuxia și trandafiri, am încercat zadarnic să urc o costișă cu pietricele de mică și strălucind în bătaia soarelui și, până la urmă, am început să cotrobăiesc prin casă discret, ca un copil civilizat ce eram. în holul casei, într-un monumental cămin a cărui ușă am deschis-o cu teamă
"Pe cine cauți tu?" by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/12093_a_13418]
-
4. Ceahlău 10. Tarcău 5. Dămuc 11. Tașca 6. Farcașa 2. JUDECĂTORIA PIATRA-NEAMȚ cu sediul în municipiul Piatra-Neamț MUNICIPIU 1. Piatra-Neamț COMUNE 1. Bîrgăuani 13. Piatra Șoimului 2. Bodești 14. Podoleni 3. Borlești 15. Războieni 4. Cîndești 16. Rediu 5. Costișa 17. Roznov 6. Dobreni 18. Săvinești 7. Dragomirești 19. Ștefan cel Mare 8. Dumbrava Roșie 20. Tazlău 9. Gîrcina 21. Tupilați 10. Girov 22. Viișoara 11. Mărgineni 23. Zănești 12. Pîngărați 3. JUDECĂTORIA ROMAN cu sediul în municipiul Roman MUNICIPIU
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
Marin Malaicu Kleist ar fi preferat Corvette la feeria de suflete zburam cu copacul. pe malul lacului Wansee mă țineam deoparte, așteptam tragica pereche. de doi ani tatăl meu nu părăsește costișa, de doi ani i-au pus o cruce la cap și l-au lăsat în plata Domnului, de doi ani textele mele sunt formele diferite ale aceluiași țipăt. mă căuta iubita. își apropia de mine albul grav al ochilor. îmi
Poezii by Marin Malaicu () [Corola-journal/Imaginative/7907_a_9232]
-
pe-un toiag Ori poate pe-o vargă bună de alun, Care îți găsește apa de izvor, Care detectează susurul cel bun. Hai cu mine, acuma, să-l primim în prag, A găsit, sunt sigur, apa de fântână, Unde urci costișa spre un vechi drumeag, Unde umbra serii soarele o amână. ,, Sigur e Nichita, l-ai văzut și tu!’’, ,, Ce vrea ploieșteanu ăsta-n Maramu’’ ? ,, Ce caută Flora, spune-mi, la Vișeu? ’’ ,, Frigul și iubirea, păgubind mereu’’. Caută mărgeaua de la o
Poezii by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6573_a_7898]
-
suspin Picioarele prelungi și dulci pe umeri într-un amurg cleios supt de destin. Căci clipa ne-o învîrt moi patefoane Pe plăcile topite-n bulioane... Emil cel lovit cu leica în cap chiar de teleleica Lui Pe drumul de costișă ce duce la Vaslui
Cănd clipa ne-o ănvărt moi patefoane... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9989_a_11314]
-
barbă rară, prin care nu se încâlcise nici un fir de păr alb, cu ochii verzi, aprigi, cu câteva pișcături de vărsat în plinul obrazului; era chipeș și călărea voinicește pe roibul încomat. Fusese de dimineață la niște fânețe îndepărtate, pe costișa de la Dâmburile ce-i veneau peste mână, trecuse și pe la livezile de pruni, vreo cinci pogoane, de unde scotea o țuică cunoscută prin partea locului. înstărit, popa! Avea și vreo sută de pogoane de arătură în marginea satului, grădini de pomi
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
interzicea atât înaintarea, cât și abaterea prin părți. Înapoi oricum n-o mai puteam lua, nici la dreapta, nici la stânga, așa că am început să mă cațăr pe el din greu, nedumerit, icnind, gâfâind, ocolind peșteri de beton, dâmburi de cărămizi, costișe de moloz, trunchiuri răsucite de țevi. Mintea opacizată, rămasă mult în urma evenimentelor catastrofale, mi-a dat de știre prea târziu că mă aburcam pe ruinele încremenite, mute, siderale, ale altui bloc căzut, din care nu răzbea nici o urmă, nici un ecou
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
în prietenia colinelor ei, care te fac să-ți uiți viața cu necazurile-i de fiecare clipă și te adorm într-o blîndă și mută admirare. Visare a sufletului, care-ți adoarme durerea subt un văl de uitare, găsești pe costișele-i singuratice, în fînațu-rile-i deșerte, în pădurile acelea care nu cîntă decît pentru ele... O poezie fără nume care te cuprinde, pe care o respiri cu aerul, dar care n-ar putea fi tălmăcită în nici o limbă omenească, ceea ce marele
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
cu dinții rupți în scoarța dură a evenimentelor, ori sparți de pumnii anchetatorilor. Un Lear dacă vreți. Insul dreptății celei de pe urmă, căruia tinerii i-ar striga azi numele pe străzi. * IAR DE FOCURILE turcilor și a tătarilor era cuprinsă costișa pînă pre suptu pădure, tot cîmpul acela, pînă în Huși. Iar turcii și tătarii de la focuri audzie hreamătul obuzului, (armatei muscălești în retragere) și nemică nu să clintie, ca cum ar fi niște oameni morți în revărsatul zorilor. Viziunea unui
Avertismentul lui Neculce by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9007_a_10332]
-
951. Târgu Neamț ● ● Comună 952. Agapia ● - 953. Bahna ● - 954. Bălțătești ● - 955. Bicaz Chei ● - 956. Bicazu Ardelean ● - 957. Bira ● - 958. Bârgăuani ● - 959. Bodești ● - 960. Borca ● - 961. Borlești ● - 962. Boțești ● - 963. Bozieni ● - 964. Brusturi Drăgănești ● - 965. Cândești ● - 966. Ceahlău ● - 967. Cordun ● - 968. Costișa ● - 969. Crăcăoani ● - 970. Dămuc ● - 971. Dobreni ● - 972. Doljesti ● - 973. Dragomirești ● - 974. Dulcești ● - 975. Dumbrava Roșie ● - 976. Farcașa ● - 977. Făurei ● - 978. Gârcina ● - 979. Gherăești ● - 980. Girov ● ● 981. Grințieș ● 982. Grumăzești ● - 983. Hangu ● - 984. Horia ● - 985. Icușești ● - 986. Ion Creangă ● - 987. Mărgineni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
în prietenia colinelor ei, care te fac să-ți uiți viața cu necazurile-i de fiecare clipă și te adorm într-o blîndă și mută admirare. Visare a sufletului, care-ți adoarme durerea subt un văl de uitare, găsești pe costișele-i singuratice, în fînațurile-i deșerte, în pădurile acelea care nu cîntă decît pentru ele... O poezie fără nume care te cuprinde, pe care o respiri cu aerul, dar care n-ar putea fi tălmăcită în nici o limbă omenească, ceea ce marele
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
din ținuturile Vasluiului, rămase în istorie cu un Pod Înalt, în teatru cu un Constantin Tănase, în științe cu un Racoviță și mulți alți, în poezia lui Alecsandri cu Peneș Curcanu ce-și târa piciorul rănit la Plevna, pe o costișă, deci un ținut cu eroi de legendă, cu nimic mai prejos decât cei din Odiseea lui Homer, iar mai recent cu o întreagă pleiadă de mânuitori ai condeiului, în frunte cu Stelian Baboi, ctitor de carte rară izvorâtă din esențe
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93041]
-
se aflau în ele, fără să lase să scape vreunul. Iosua a făcut Debirului și împăratului lui cum făcuse Hebronului și cum făcuse Libnei și împăratului ei. 40. Iosua a bătut astfel toată țara, muntele, partea de miază-zi, cîmpia și costișele și a bătut pe toți împărații, n-a lăsat să scape nimeni, și a nimicit cu desăvîrșire tot ce avea suflare, cum poruncise Domnul, Dumnezeul lui Israel. 41. Iosua i-a bătut de la Cades-Barnea pînă la Gaza, a bătut toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
apus, de la Baal-Gad în valea Libanului pînă la muntele cel pleșuv, care se înalță spre Seir. Iosua a dat țara lor în stăpînire semințiilor lui Israel, fiecăreia i-a dat partea ei, 8. în munte, în vale, în cîmpie, pe costișe, în pustie, și în partea de miază-zi țara Hetiților, Amoriților, Cananiților, Fereziților, Heviților și Iebusiților. 9. Împăratul Ierihonului, unul; împăratul din Ai, lîngă Betel, unul; 10. împăratul Ierusalimului, unul; împăratul Hebronului, unul; 11. împăratul Iarmutului, unul; împăratul din Lachis, unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
ciulită, a zâmbit satisfăcut și a pornit: Povestea asta o să vă aducă aminte de pe când erați și voi tinerei... Apoi la mine în sat, care-i colea la o aruncătură de băț... La mine în sat, cum spuneam, pe o costișă din ponoare, stă și astăzi - Dumnezeu știe cum - crâșma lui Ion Prispă. Înspre vale și-a pus umărul ca s-o sprijine o prispă lată și înaltă cât ți-i malul. Pe ea, pe lângă perete, erau rânduite câteva măsuțe de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
două săptămâni, că locuiesc în alt oraș, și aștept să treacă umbra cea rea din lucrarea vremii. Și trece. Ș-atunci mama își mai încearcă odată puterile ce i-au rămas și începe să recite din Alecsandri „Pe drumul de costișă ce duce la Vaslui...” și din Eminescu, și din cântecele patriotice ale anilor când regele era speranța țării, și din cântecele de petrecere mai triste, dar și de întâmplări din viața ei de copilă. Și niciodată nu uită s-o
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93050]
-
primească tovarășul Iliescu la Cotroceni. Reacțiile domnului senator Dumitrașcu în favoarea președintelui nostru nu au fost depășite în ridicol decât de președintele însuși care - imediat după supliciul cu greu îndurat până la capăt - a părăsit palatul și a plecată pe drumul de costișe ce duce la Vaslui. Acolo mai întâi s-a ocupat de eroziunea terenului de sub picioarele sale, în care este un mare specialist. Apoi a pipăit cu mâna lui prezidențială un smoc de lână merinos (aflată din nu știu ce motiv într-un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
Bătu-i ar Dumnezeu să-i bată. Ne-au luat Basarabia cu japca... și acuma... Doamne-ajută!... Cu fâșâit prelung și ritmic, coasele purtate de Costăchel și Petrache culcau la pămânat în brazde cuminți toată aroma verii adunată în florile de pe costișa din țarină. Prelungul tunet a zdruncinat pământul din temelii... Ce-i cu tunetul ista așa din senin, Costăchele? a întrebat Petrache. Costăchel, care se oprise în loc ciulind urechea ca un ogar, a răspuns cât se poate de calm: Măi Petrache
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
De asta am auzit și eu, deși nu-s prea tare la istorie. Însă mi se pare că așa trebuie să se fi întâmplat. Când am ajuns în munții elvețieni, mă miram grozav de ruinele vechilor castele cavalerești, construite pe costișe de munți, pe stânci abrupte, cel puțin la înălțimea de o jumătate de verstă pe verticală (asta înseamnă câteva verste pe poteci). Se știe ce e un castel: un munte întreg de pietre. O muncă teribilă, imposibilă! Și, desigur, castelele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
smârcuri întinse. O apucă pe el fără să știe încotro îl duce. Observă doar că de o parte și de alta se întinde o mocirlă cleioasă din pricina nămolului gros și înșelătoare din cauza pâraielor ascunse. De jur împrejur e plin de costișe povârnite acoperite cu arbori seculari. Unde se află? Scotocește cu privirea ascunzișurile pădurii. La un moment dat lovește ceva cu piciorul. Se apleacă nedumerit și dă de un stindard. Îl cercetează cu uimire. Dar este chiar acvila legiunii a XIX
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ciudate, Înfipte pe o coastă, un fel de castel din secolul al XVIII-lea, galben, din care se detașau, așa mi s-a părut de departe, niște terase pline cu flori și arbori, luxuriante În ciuda anotimpului. Cum ajunserăm la poalele costișei, intrarăm pe un platou unde erau parcate multe mașini. „Aici ne oprim”, zise Agliè, „și ne continuăm drumul pe jos”. Asfințitul se transforma de-acum În noapte. Urcușul ne apărea În lumina unei mulțimi de torțe aprinse de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cerului se schimbă, o măreție luând locul altei măreții. Raluca Mocanu, clasa a VII-a C Ceahlăul Priveliștea munților moldovenești are un caracter anumit. Parcă-ar ar fi decor, pentru încântarea ochilor și mulțumirea sufletului. Munții mici au forme diverse, costișe line, poiene încântătoare, pădurea de brad coboară până în sat. o femeie a pășit numai peste pârleazul din fundul grădinii și a intrat sub cetină și se cațără pe colina uni rug căutând hribi. Ceahlăul se saltă în cer singuratic și
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
focul. Ce contează. Nu am chef să recitesc. Scriu. Asta e tot. Într-un fel, e ca și cum aș vorbi singur. Fac conversație cu mine însumi, o conversație din altă epocă. Intercalez portrete. Sap fără să-mi murdăresc mâinile. Mergeam pe costișă de câteva ore bune în acea duminică faimoasă. Puțin mai jos, era orășelul, adunat la un loc, casă lângă casă și, ceva mai în spate, masa înghesuită a clădirilor Uzinei, cu furnalele sale de cărămidă ce păreau că străpung cerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
de ajuns să urci pe deal. Fără îndoială că din cauza asta preferau familiile să se plimbe duminica pe malurile canalului, cu tristețea lui agreabilă, apa calmă fiind vag tulburată uneori de coada vreunui crap mare sau de prova unei barje. Costișa era cortina unei scene, dar nimeni nu avea chef să meargă la spectacol. Fiecare cu lașitățile lui. Dacă n-ar fi existat costișa, am fi primit războiul ca pe o lovitură de bici, ca pe o adevărată realitate concretă. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]