1,104 matches
-
de foame în curte dar ea trăgea de ea încă să se ridice... O moleșeala nemaiștiută o lipise de pat. Se îmbracă fără chef și se îndrepta târșâindu-și încălțările către poiata păsărilor pe care le hrăni cu grăunțe. Răni cotețul porcului, scoase apă din fântână și o răsturna în găletar... Un junghi îi fulgera mijlocul și se opri speriată, apoi se încinse cu un fular de lâna întrebându-se în gând: “Nu ești tu cumva, nu ești Moartea mea, care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
de foame în curte dar ea trăgea de ea încă să se ridice... O moleșeala nemaiștiută o lipise de pat. Se îmbracă fără chef și se îndrepta târșâindu-și încălțările către poiata păsărilor pe care le hrăni cu grăunțe. Răni cotețul porcului, scoase apă din fântână și o răsturna în găletar...Un junghi îi fulgera mijlocul și se opri speriată, apoi se încinse cu un fular de lâna întrebându-se în gând: “Nu ești tu cumva, nu ești Moartea mea, care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
demult, nu te mai doare. Degeaba stai, pe culmea ta, semeț, Cu aroganța ta nemăsurată, Crezându-te stăpân pe lumea toată. N-ai să-nțelegi, cu mintea-ți limitată, Că, niciodată, perlele de preț Nu-s răspândite,-n tină, prin coteț. Referință Bibliografică: SONETUL PORCULUI / Silvia Rîșnoveanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1920, Anul VI, 03 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Silvia Rîșnoveanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
SONETUL PORCULUI de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381102_a_382431]
-
viscol de două zile mi-a întroienit ograda ca pe vremurile copilăriei. Acareturile par niște necropole cucuteniene. Doar pe ici-colo li se zărește câte un fragment din coama acoperișului. Cum-necum, reușesc a-mi croi un tranșeu, cu ocolișuri convenabile, până la cotețul păsărilor. Șopronului alăturat cotețului, coana Iarnă i-a meșterit ușă albă și pufoasă. Abia ce am îndepărtat două lopeți de omăt din alcătuirea așa-zisei uși de ocazie, că o găină captivă în acea încăpere îmi sare în față, împroșcându
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
mi-a întroienit ograda ca pe vremurile copilăriei. Acareturile par niște necropole cucuteniene. Doar pe ici-colo li se zărește câte un fragment din coama acoperișului. Cum-necum, reușesc a-mi croi un tranșeu, cu ocolișuri convenabile, până la cotețul păsărilor. Șopronului alăturat cotețului, coana Iarnă i-a meșterit ușă albă și pufoasă. Abia ce am îndepărtat două lopeți de omăt din alcătuirea așa-zisei uși de ocazie, că o găină captivă în acea încăpere îmi sare în față, împroșcându-mă cu pulberea rece
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
viscol de două zile mi-a întroienit ograda ca pe vremurile copilăriei. Acareturile par niște necropole cucuteniene. Doar pe ici-colo li se zărește câte un fragment din coama acoperișului. Cum-necum, reușesc a-mi croi un tranșeu, cu ocolișuri convenabile, până la cotețul păsărilor. Șopronului alăturat cotețului, coana Iarnă i-a meșterit ușă albă și pufoasă. Abia ce am îndepărtat două lopeți de omăt din alcătuirea așa-zisei uși de ocazie, că o găină captivă în acea încăpere îmi sare în față, împroșcându
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
mi-a întroienit ograda ca pe vremurile copilăriei. Acareturile par niște necropole cucuteniene. Doar pe ici-colo li se zărește câte un fragment din coama acoperișului. Cum-necum, reușesc a-mi croi un tranșeu, cu ocolișuri convenabile, până la cotețul păsărilor. Șopronului alăturat cotețului, coana Iarnă i-a meșterit ușă albă și pufoasă. Abia ce am îndepărtat două lopeți de omăt din alcătuirea așa-zisei uși de ocazie, că o găină captivă în acea încăpere îmi sare în față, împroșcându-mă cu pulberea rece
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
puțin, îți drege bunica ceva bun de mâncare, să-mi spui dacă nu ți-o plăcea! Dar mai așteaptă un pic, să dau ceva mâncare la găini și să mulg văcuța, să strecor laptele. Apoi te iau cu mine în coteț, să adunăm oușoare proaspete, să le-aducem în casă. După ce-au venit din vizita la cotețul din grajd, strângând ouăle proaspete, încă calde, bunica voia să-l ia cu ea și în gradină: - Puiule, hai cu mine în grădină
MOFTURI LA MANCARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374321_a_375650]
-
mai așteaptă un pic, să dau ceva mâncare la găini și să mulg văcuța, să strecor laptele. Apoi te iau cu mine în coteț, să adunăm oușoare proaspete, să le-aducem în casă. După ce-au venit din vizita la cotețul din grajd, strângând ouăle proaspete, încă calde, bunica voia să-l ia cu ea și în gradină: - Puiule, hai cu mine în grădină, să căutăm niște bunătăți. Luă bunica un coș pentru legume, și ieșiră pe poartă spre gradină, intrând
MOFTURI LA MANCARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374321_a_375650]
-
-i chiar adevărată. Banii au tras la dumneata. Adică Dumnezeu a vrut să te ajute să ieși din sărăcie, dar a făcut greșeala să te lase să-i cheltui cum te-a tăiat capul. - Iar eu m-am urcat din coteț, direct în copac ! Crezi că nu-mi dau seama? Îmi dau ! Acum m-aș duce să ridic de jos bezmeticii aia doi de bicicliști care au facut mișto de mine. Dar ,abia pot să mă mișc... După ce-ai spart
.LOTERIA VIEȚII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371445_a_372774]
-
sfințire! întări dovada cumătra atotștiutoare. -Ei, brava, îl caută omul pentru rânduieli de botez, de nuntă ori de-nmormântare și el bate crângul! se-nciudă vecina, aplecată asupra coșului cu pere strânse spre mulțumirea grabnică a celor doi godaci din coteț. -L-a și botezat popa! lămuri prima. -Așa ceva n-am mai pomenit! Izvor botezat?! se ridică din șale, mirată, surata cu perele. -Da, da... Apa Sâmbetei i-a zis! Că sâmbăta s-a-ntâmplat minunea! -Halal să-i fie! Nu
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
Acasa > Cultural > Artistic > IDILE OGAȘUL POPII - PARTEA A PATRA Autor: Ion C. Gociu Publicat în: Ediția nr. 2325 din 13 mai 2017 Toate Articolele Autorului Ogașul Popii PARTEA A PATRA ......................................................................................................................... Vacile fuseseră mulse, vițeii băgați în cotețul lor, animalele de curte ostoite. Seara se așezase peste sat, iar Violeta mânca dintr-un taier - la masa de sub patul de vie din curte- ghiveciul de legume, făcut în sahanul de lut în cuptorul din bucătărie. Terminase, și acum bea
PARTEA A PATRA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372061_a_373390]
-
de mașini și tractoare) unde meseriașii se întreceau în îndeletnicire. Grădinile, ce se întindeau atât în fața caselor cu câte două și mai rar cu trei camere, continuau, dacă spațiul le permitea în lateral și chiar în spatele gospodăriilor, unde se rânduiau cotețele cu păsări, porci sau cornute. Erau oameni gospodari. Cei care, atunci, în anul 1989, erau oameni în puterea cuvântului astăzi nu mai sunt, au rămas puțini dintre urmașii lor, însumând circa 50 de familii în tot satul. Mulți dintre ei
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
fag, o ciopli cu o toporișcă foarte bine ascuțită, sub forma unei țepușe, cam de vreo jumătate de metru, căută un borcan cu seu, o unse, după care îmi făcu semn să-l urmez. Am ocolit casa, acolo unde erau cotețele animalelor, și ne-am oprit în dreptul unuia, în care erau găzduiți porcii. A trecut cu palma peste muchia desprinsă a unui colț de zidărie al cotețului, acolo unde zidurile se desprinseseră unul de celălalt, putând introduce cu ușurință o palmă
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
după care îmi făcu semn să-l urmez. Am ocolit casa, acolo unde erau cotețele animalelor, și ne-am oprit în dreptul unuia, în care erau găzduiți porcii. A trecut cu palma peste muchia desprinsă a unui colț de zidărie al cotețului, acolo unde zidurile se desprinseseră unul de celălalt, putând introduce cu ușurință o palmă zdravănă de om, urmare anilor care trecuseră cu ploile lungi de toamnă sau cu iernile geroase. Împinse cu umărul zidul deplasat, se mai uită dintr-o
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
uitându-mă la colțurile casei bătrânești, care era destul de veche, dar bine întreținută că două dintre aceste muchii erau prinse după metoda pe care Marin mi-a arătat-o. Această prindere am creionat-o, după cum am văzut-o executată la cotețul porcilor, din spatele casei (fig.5 ). Prinderea zidurilor casei era identică. Țepușa era mai mare și dintr-un lemn de esență tare, prinsă cu cuie în formă de burghie, pe măsura țepușei. În tinda casei, gospodarul își crea mijloacele necesare reparațiilor
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
când primarul bătu la poartă. Casa sa, frumoasă și încăpătoare avea 4 camere în jurul unui hol cu acces de pe prispa de afară. Alăturat erau acareturi compuse dint-o bucătărie de vară, 2 șoproane sub care se vedeau 4 vaci de lapte, cotețe pentru porci și țarcul zburătoarelor. În curte, doi dulăi fioroși își făceau meseria lătrând de zor. Nea Tudor ieși pe prispă, chemă cățeii spre a-i domoli, apoi recunoscând primarul de la poartă veni spre el. - Cu ce treburi pe la mine
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
Veto dă scroafei de mâncare. Primarul luă, demonstrativ, căldarea în mână și se miră ce ușoară este. Intre timp, din bucătăria de vară ieși o femeie, încă tânără, cu o căldare în mână cu care se duse spre linia de cotețe, apoi turnă căldarea peste gard. - Ho boală, ce te-a apucat. Mai încet că răstorni troaca. Nea Tudor merse agale spre cotețe. Se opri la cel cu pricina și privi cum scroafa mânca pe rupte. Nu dură mult și termină
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
vară ieși o femeie, încă tânără, cu o căldare în mână cu care se duse spre linia de cotețe, apoi turnă căldarea peste gard. - Ho boală, ce te-a apucat. Mai încet că răstorni troaca. Nea Tudor merse agale spre cotețe. Se opri la cel cu pricina și privi cum scroafa mânca pe rupte. Nu dură mult și termină tot, dar tot mai căuta, mai să răstoarne troaca acum goală. - Veto adă și cealaltă căldare. - Tot scroafei? - Tot Veni și a
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
prins de păgubit, ca să nu mai vorbim de spaima ce-o avea în suflet, știind că luase viața unui om și, ciulind urechile ca să audă vreun zgomot prin apropiere, s-a îndreptat spre fundul curții. Vruța, care era legată în coteț, scheuna și se zbătea să iasă. L-a simțit că pleacă și ar fi vrut să-i mai lingă mâinile, care acum, afară că erau noduroase, miroseau a sânge. Andrei a deschis portița ce dădea spre o râpă destul de abruptă
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
mai obișnuiau să-și întindă rufele pe funie la uscat, a construit din containere, destinate în de obște organizărilor de șantier, locuințe pentru etnicii votanți. A dat din avutul poporului „NUMAI” jumătate din costul normal al unui apartament. Normal pentru cotețele realizate. Votanții mutați în ele au scutit ceilalți localnici să mai muncească pentru strângerea rufelor uscate. Fericirea unuia - beleaua altuia. O zicala adevăr adevărat. Un alt zid important desparte castele sociale. În India acest zid este oficializat cu repercusiuni legale
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 4 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347947_a_349276]
-
ai boierule! BOIERUL: Haide, lăsați laudele... Vă trimit o căruță cu cele necesare, mălai pentru mămăligă, niște găini, rațe, gâște... BABA: Dar n-avem curte... BOIERUL: (cu blândețe) Pământul e al meu. Tăiați lemne din pădure și faceți-vă un coteț de păsări și un țarc că vă dau și o capră cu lapte pentru copilaș. Aveți grijă să crească sănătos și voinic, că dacă nu, dracul v-a luat! Bătrânul se târăște și-i pupă piciorul. MOȘUL: Boierule, prin domnia ta
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
și Ionică, pe botul lor cald, care mugiră, parcă mulțumindu-i. Mergem la treabă azi, băieți! “ Cei doi mugiră din nou, radicând capetele din fân, semn că au înțeles cele spuse de stăpânul lor. Apoi, nea Carol se îndreptă spre cotețul de găini, aflat într-o curtea mai mică, deschizându-le ușa. Acestea cotcodăcind ieșiră una câte una.Luă găleata cu huroi de porumb, pusă de cu seară în podul cotețului, pe care o răsturnă în jghiabul dintr-un trunchi de
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
spuse de stăpânul lor. Apoi, nea Carol se îndreptă spre cotețul de găini, aflat într-o curtea mai mică, deschizându-le ușa. Acestea cotcodăcind ieșiră una câte una.Luă găleata cu huroi de porumb, pusă de cu seară în podul cotețului, pe care o răsturnă în jghiabul dintr-un trunchi de copac scobit. Găinile se grăbiră spre acesta, începând să ciugule înfometate. Cocoșul, un pintenat mândru și viu colorat, se plimba printre ele, ciugulind din când în când. Ne-a Carol
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
răsturnă în jghiabul dintr-un trunchi de copac scobit. Găinile se grăbiră spre acesta, începând să ciugule înfometate. Cocoșul, un pintenat mândru și viu colorat, se plimba printre ele, ciugulind din când în când. Ne-a Carol între timp curăță cotețul și mizeria, o aruncă în groapa din spatele grajdului unde își făcuse o instalație empirică de biogaz, la fel a făcut și cu bălegarul strâns de la vacă, și apoi se îndreptă spre casă cu pași apăsați. Antonia era în bucătărie, pregătise
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]