10,085 matches
-
plan literar, se delimitează atât de scriitorii angajați, "pe linie" (Adrian Păunescu, Titus Popovici, Dinu Săraru), cât și de cei evazioniști, evoluând în propria operă ca într-un mediu aseptic și asigurător, fără aerul tare al adevărului și noxele realității cotidiene. Din această categorie, D.R. Popescu primește cele mai aspre calificative, Ion D. Sîrbu considerând ininteligibilă literatura scriitorului "șaizecist" și compătimindu-i sincer pe criticii obligați s-o parcurgă. Nu întemeierea acestor judecăți e în discuție aici, dar unghiul de raportare
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
nevoia să te piși." Rostul (de)scrierii "antilirice", cu ecouri din Arghezi și Fundoianu, a unor priveliști coborîte în real, banale și net antipoetice ("La Sița-n curte moare un porc: horc, horc", Strada Berzelor), realizată cu mijloacele directe ale limbajului cotidian din elemente prozaice, comune, sordide chiar, ca în cîrciuma lui Malastropu sau fals naive ca în Bilet ("Auzi tu, nu știu încotro/s-or fi găsindă niște cuie,/că am cătat de tot și nu ie/ de fel în urbe
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
identitate) care au relaționat cu scriitorul: „ Noile scrieri de astăzi acoperă o mai mare suprafață de informații surprinse în specii literare mai diversificate, stiluri și opinii literare în care cititorii se regăsesc, devin participanți alături de autor la faptele de viață cotidiană”. Gândindu-mă la recentele mele lecturi epice, din creațiile confraților contemporani, constat cu bucurie că Elena Buică are perfectă dreptate, fiind un fin observator al fenomenului literar românesc atunci când afirmă: „Astăzi se scrie mai mult o proză scurtă- și aici
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
mai mult o proză scurtă- și aici mă înscriu și eu- în care se îmbină jurnalismul, ce surprinde instantaneele vieții, cu realismul, care redă fațetele realității, cu oamenii din preajma scriitorului deveniți personaje sau martori discreți, cu aspecte rupte din viața cotidiană în care sunt integrați”. „Pe cărările vieții” este o carte care mărturisește despre problemele actuale ale umanității, despre schimbările în plan literar, cultural, în I.T. ( prin apariția internetului și a site-urilor de socializare care îi apropie pe oameni și
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
al imaginarului (Gilbert Durand) și conferă fluiditate, senzualitate, muzicalitate și intimitate: „Despre femeie vorbește spiritul mării/ o fragilitate atât de expusă/ compune simfonia vântului/ între voluptăți turcoaz”. (Lamento) În ceea ce privește poeziile dedicate spațiului românesc, întâlnim poeme legate de strămoși, de momente cotidiene și pasteluri dedicate grădinii de lângă casa de vară a poetului de la Timișoara. Pietrele de mormânt povestesc tăcute istoria străbunilor: ”am început să-l cunosc pe bunicul/ după ce frunzele îi putreziră/ pe crucea ilizibilă cu/ o secțiune mai jos/ între povestea
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380662_a_381991]
-
aș mai fie cea de ieri ți-aș respira lâncezeala înrourată de patimi și șoapte până când din inima noptii se recită ziua într-o cafea amară satisfăcut ai spune bună femeii în care te-ai adăpostit înainte de a reîncepe istoria cotidienelor treburi. Citește mai mult Dacă aș mai fi cea de ieriaș împărți cu tine nuditatea iubiriiaș contura ispita cu păsările foculuidiscretă cum e luna la pătrarsă luminez așternutulcu gust de piersică și sarepână când dimineața firul și-l toarcetras din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
firul și-l toarcetras din coama nopților pârguitede plăceriDacă aș mai fie cea de ieriți-aș respira lâncezealaînrourată de patimi și șoaptepână când din inima noptii se recită ziuaîntr-o cafea amarăsatisfăcutai spune bunăfemeii în carete-ai adăpostit înainte de a reîncepe istoria cotidienelor treburi.... XIX. NU POT SĂ-ȚI MAI VORBESC..., de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017. Nu pot să-ți mai vorbesc cum îți vorbeam atunci când păsările luminii vibrau în serile cu ochi de chihlimbar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
numeroaselor sale romane publicate într-un răstimp foarte scurt. Bună cunoscătoare a mentalităților sociale și a multor subtilități de viață, în creațiile sale s-a apropiat cu căldură și înțelegere de oamenii simpli, de oamenii obișnuiți, cărora le relevă viața cotidiană într-un registru afectiv și în același timp, realist. Viața pulsează în scrierile sale așa cum o vedem și noi în fiecare zi, cu toate ale ei, cu bucuriile, tristețile, cu visele împlinite sau năruite, cu întâmplările aparent simple lăsându-ți
DORA ALINA ROMANESCU – „SINGUR PRIN VIAŢĂ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380791_a_382120]
-
comunismului nu s-a stins în mințile noastre. Ceva din ferocitatea filistină a burtă-verzimii reacționare a contaminat adînc cîmpul semantic al acestei vocabule atît de inofensive. Și astfel, peste aerul urban al Burg-ului german și peste nuanța de efervescență cotidiană a bourgeoisie-ului francez - două cuvinte din care se trage etimologic românescul "burghezia" - peste aceste cuvinte s-a așternut vălul malefic al clasei exploatatoare. Pe scurt, un cuvînt ucis de o propagandă tenace și stăruitoare, al cărei rezultat psihologic este că
Fatalitatea capitalismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10221_a_11546]
-
pornește, împreună cu fiica ei, în căutarea adevăratelor origini ale acesteia (copilul fusese adoptat). Pentru amatorii de horror, această intrigă cam subțire nu este, totuși, foarte importantă: în fond, un anumit grad de convenționalism epic e inevitabil la trecerea de la dimensiunea cotidiană la cea, mult mai interesantă, a fantasticului lugubru. Cu toate acestea. în Silent Hill, lucrurile nu stau atît de simplu, fiindcă Gans ține morțiș să opună lumii tenebrelor relația sacrosanctă între mamă și fiică, aceasta fiind miza centrală, și cam
Un horror mainstream by Silviu Mihai () [Corola-journal/Journalistic/10243_a_11568]
-
sunete muzicale", ibidem). Se întîmplă de multe ori ca o expresie să se constituie pornind de la o situație minoră, marginală; înainte de a presupune un proces complex de evoluție semantică, e de folos să cunoaștem cît mai multe detalii de viață cotidiană din mediile argotizante. În cazul de față, soluția etimologică - posibilitatea ca termenul interval să intre în expresia citată - vine aproape cu certitudine din limbajul închisorilor. Intervalul pe care poți ieși nu este o noțiune abstract filosofică, ci una extrem de concretă
"Pe interval" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10293_a_11618]
-
administrativ cu care deținuții vin în contact. Cuvintele închisorii sînt folosite de argotizanți, prin extindere, și în afara ei, în spații publice considerate, în mod similar, de recluziune și constrîngere (armata, școala) și, prin analogie, chiar în alte situații ale vieții cotidiene. Confruntarea de pe intervalul dormitorului comun se suprapune înfruntării de pe stradă. Din argoul închisorii și al lumii interlope, expresiile pot apoi migra spre limbajul popular și familiar: cuvintele revin astfel în medii cărora le sînt cunoscute formele (nu și sensurile lor
"Pe interval" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10293_a_11618]
-
mai poate ieși pe stradă, trebuie să fie însoțită chiar și în cabina de w.c. Doctorii ridică neputincioși din umeri, frustrările devin maxime, personajul trăiește disperarea unei permanente stări de alienare. Firește, referințele sale culturale sunt cu totul altele, coșmarul cotidian își găsește explicații în Freud și Jung, dar aceasta nu duce și la rezolvarea problemei. În final, după un program intens de psihoterapie, Luminița reușește să scape de atacurile de panică, devine o femeie de succes, pe măsură ce se simte puternică
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
fost un șoc față de antrenamentul Dv. literar anterior? Nu, dimpotrivă, am simțit că matematica se plasează în perfectă concordanță cu mirările pe care mi le-a produs poezia, prin dezvăluirea infinitului existenței și prin contrastul față de reprezentările intuitive ale vieții cotidiene. Același "joc secund" și într-un caz, și în celălalt. Dar mi-a fost clar de la început că mă apropii de matematică venind dinspre poezie, că o citesc pe cea dintâi cu ochelarii celei de-a doua. Tineri atrași din
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
vorba? Prima care atrage atenția este faptul că toate trei, miturile, literatura și matematica, ne propun universuri de ficțiune. Apoi, toate trei mizează pe funcția de simbolizare (chiar dacă această funcție se realizează prin mijloace diferite). În toate trei, logica vieții cotidiene este înlocuită cu una neconvențională, bazată pe paradox. În toate trei, desfășurarea evenimentelor este confruntată cu o așteptare frustrată, care vine în conflict cu intuiția. În toate trei, are loc un fel de îoptimizare semiotică': maximum de gând în minimum
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
și ondulatoria de tip prozastic a scriiturii. Pe de altă parte, o figurație săracă și o minimă transfigurare, poeticitate scăzută până la limita debilității, semantism redus, univoc, fără iradiere. Să vedem o mostră de lirică fără lirism, cu o banală gesticulație cotidiană vag amenințată de o întorsătură simbolică: "umblu desculț cu o cană atârnându-mi de degetul arătător/ mai spre seară o să ies în grădină/ dar nu pentru mult timp/ cât să formez niște numere de telefon/ cât să fiu sunat înapoi
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
produs doar în română, ci este în cea mai mare parte preluată; la noi, ca și în alte limbi, prin folosirea termenului a socializa se vizează o anume "înnobilare" a unor realități banale, tratarea în cheie "științifică" a unor acțiuni cotidiene. A socializa devine astfel un fel de eufemism (adesea folosit ironic) pentru acțiuni ca: a sta de vorbă, a bârfi, a merge la petreceri, a bea cu prietenii, a stabili relații amoroase etc.: "Acum de bon ton nu mai e
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
informațiile, le analizau și indicau măsurile ce se impuneau a fi luate nu se suflă o vorbă în carte și se discută prea puțin în dezbaterile privind deconspirarea Securității. Materialele reproduse în acest volum vizează mai multe aspecte ale vieții cotidiene a locuitorilor României, în perioada comunistă. În scrisori, convorbiri telefonice, conversații cu vecinii sau la locul de muncă oamenii vorbesc despre lipsa alimentelor, problemele sistemului de sănătate (inclusiv dificultatea folosirii metodelor de contracepție, în condițiile în care un eventual avort
Fața ascunsă a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10325_a_11650]
-
să vină, prin tematica romanului său, în întâmpinarea orizontului de așteptare al celor mai importante personalități culturale din peninsulă. Toată lumea cunoaște destinul tragic al lui Ovidiu, dar nimănui nu i-a trecut prin cap să-l problematizeze, să reconstituie viața cotidiană a poetului și, în contextul acesteia, să forțeze o incursiune în universul gândurilor sale cele mai intime. Marin Mincu a făcut-o și, presupun, revelația a fost una foarte mare pentru publicul italian. Nu știu în ce măsură însă un asemenea roman
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
acum 2000 de ani. Scrie poetul tomitan în "jurnalul" său: "viața mea tinde să semene cu aceea a unei plante sau a unui animal. Mă simt în armonie și în sincronie cu natura". Toată lumea este de acord că despre viața cotidiană și universul cultural al geto-dacilor se știu puține lucruri. Marin Mincu știe mai multe și, odată cu el, Ovidiu, care își poartă depresiile și melancoliile prin "localuri deocheate" care duc cu gândul la lumea pestriță a porturilor din secolele XIX-XX: "De
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
tinere generații - repet, ne aflăm în anul 1978 -, criticul scrie: "...poezia vârstei postmoderne este o poezie care vine din cultură, o poezie a poeziei, a atitudinii lucide, ironice nu o dată, și mai puțin a reveriei și a dezlănțuirilor metaforice. Aluziile cotidiene și implicațiile politice abundă în cuprinsul ei". Se poate citi în aceste rânduri un manifest, avant la lettre al literaturii optzeciste. În tentativa de a se delimita de modelul literar optzecist, generația 2000 a aruncat însă peste bord tocmai acest
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
tinere generații - repet, ne aflăm în anul 1978 -, criticul scrie: "...poezia vârstei postmoderne este o poezie care vine din cultură, o poezie a poeziei, a atitudinii lucide, ironice nu o dată, și mai puțin a reveriei și a dezlănțuirilor metaforice. Aluziile cotidiene și implicațiile politice abundă în cuprinsul ei". Se poate citi în aceste rânduri un manifest, avant la lettre al literaturii optzeciste. În tentativa de a se delimita de modelul literar optzecist, generația 2000 a aruncat însă peste bord tocmai acest
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
ai RDG așa-numiți "nostalgici" după regimul comunist? R. G.: E ceva cât se poate de firesc. Foarte mulți oameni care își amintesc trecutul lor accentuează amintirile plăcute. Așa a fost și cu esticii germani. Ei au avut o viața cotidiană și au, de asemenea, amintiri pozitive în legătură cu trecutul. Dar asta nu înseamnă că ei își doresc să aibă din nou RDG-ul. Mai multe sondaje au demonstrat că valorile democrației se bucură de aprecierea majorității. Dar nu putem generaliză. Nu
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
sondaje au demonstrat că valorile democrației se bucură de aprecierea majorității. Dar nu putem generaliză. Nu există doar esticii germani. Există foarte multe categorii de oameni. Există răufăcători și victime. Există omul normal, care s-a adaptat la viață să cotidiană din RDG, și fiecare din acești oameni au o altă amintire, o altă reprezentare despre fosta RDG. Deci, și aici trebuie să diferențiem. Chiar și acel fenomen de Ostalgie, nostalgie după Est, nu mai există după 25 de ani. A
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
supuse condiționărilor istorice în regimul comunist. După cum ne anunță coordonatoarea, interogațiile pe care ele le formulează au în vedere subiecte că: Ce a însemnat să fii femeie în România comunistă? Care erau reprezentările sociale despre femei/feminitate? Cum era viața cotidiană în comunism pentru femei și pentru bărbați? Ce fel de egalitate promovau politicile publice? Ce fel de emancipare? Pe ce model de familie se bazau? Care erau relațiile de gen în viața publică și în viața privată/familială? Care au
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]