1,924 matches
-
îndumnezeite. De aceea, Deoumanismul va deveni cea dintâi credință a prezentului continuu, pentru atâta timp cât va dori să fie astfel Inspiratorul său, Divinul! „Cine scrutează retrospectiv evoluția culturii moderne și îi cercetează sursele ajunge, mergând în urmă pe linii neîntrerupte, la cotitură treptat săvârșită în Europa secolelor XIV - XVI, perioada simțită ca o Renaștere (și astfel numită chiar de cei care au trăit-o). Epoca însăși începuse, așa, să-și articuleze numele. Pentru a caracteriza vremurile lor oamenii de atunci au folosit
SACRUL, PROFANUL ŞI UMANUL, DIN PERSPECTIVA DEOUMANISTĂ de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351391_a_352720]
-
care ne-a invitat, cum ziceam, se numea Gheorghe Corman. El făcea scenariile, iar regia era a televiziunii. Din păcate, pe atunci aici totul era ideologizat până în pânzele albe. Ca și-n România lui Cârlan și Conțiu. 5. Ani de cotitură Emisiunea respectivă a avut loc în 1987. Pe atunci televiziunea și presa aparțineau partidului. El dicta ce să fie prezentat în emisiuni, ce să apară în presă. Cu toate astea, în 1987, săptămânalul „Literatura și arta”, al cărui redactor-șef
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
Brâncuși pleacă să studieze la Munchen, apoi în 1905 ajunge la Paris, călătorind mai mult pe jos și răbdând foamea. În 1906 începe să lucreze și în bronz, prima lucrare fiind „Capul de copil”. Anul 1914 va fi anul de cotitură, când deschide o Expoziție la New York, prin care va produce o foarte mare senzație, iar vânzările mai multor lucrări îi vor asigura o existență materială decentă. În 1915 începe să lucreze în lemn. În 1921, va apare primul studiu de
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
Alba Iulia, Marea Adunare a hotărât Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului la Regatul Român, cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitatea naționalităților și a religiilor. Acea clipă a fost una dintre „orele astrale” ale României, marcând cotitura decisivă în destinul țării și al locuitorilor ei. Decizia a devenit publică prin Declarația de la Alba Iulia. Vasile Goldiș, figură marcantă a acelor timpuri, a citit rezoluția Unirii:”Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați
LA MULŢI ANI, IUBITĂ MAMĂ, ROMÂNIA! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350922_a_352251]
-
sensibilitate. El este părintele existențialismului prin publicarea volumului Însemnări din subterană, despre care Walter Kaufmann spunea că este ”cea mai bună uvertură pentru existențialism scrisă vreodată”. Cele două date, ale nașterii și morții lui Dostoievski, coincide cu două momente de cotitură în istoria imperiului Rus. 1821( 30 octombrie )- când s-a născut, era anul când în rusia țaristă luau ființă societățile secrete din Nord și din Sud ale luptătorilor decembriști, care, cu tot eșecul răscoalei din 1825, aruncaseră sămânța rodnică a
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350945_a_352274]
-
șederea în “ casa morților “ din ogna țaristă, pasiunea tinerească pentru ideile socialismului utopic, la care se împărtășise în cadrul cercului de revoluționari petreșevți.De aceea anul 1849- arestarea, condamnarea la moarte, comutată în ultima clipă în muncă silnică- a produs o cotitură primordială și decisivă în psihologia scriitorului, emulând înclinarea-I congenitală spre interiorizare, spre interpretarea metafizică și subiectivistă a lumii înconjurătoare, ceea ce va duce la răsturnarea, la transfigurarea totală în conștiința scriitorului, ca într-o oglindă concavă ce deformează datele existenței
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350945_a_352274]
-
cu seva suptă Și se mlădia precum sabia în luptă. Cum am văzuto, atunci, mi-am zis: Nu poate fi aeva, e doar un vis!? CETAȘUL POSTELNICUL Unde ai văzuto beizadea Mihai, Măria-Ta? MIHAI ( Arătând cu brațul spre o cotitură a Oltului. ). La Olt în apa rece se scălda Acolo unde râul își roade malul, De un frasin își legase calul Și goală cum o făcuse mama ei Înota, aprinzând flăcări în ochii mei. Stăteam ascuns ca un hoț de
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
am spune, în cultura română ... Cărțile lui presupun mai întâi lecturi imense, cercetări făcute cu creionul în mână, o informare vastă (în cazul nostru o documentare extraordinară despre personajele și evenimentele importante, esențiale ale istoriei umane, care au produs adevărate cotituri în evoluția societății umane), și o imensă muncă asiduă, până la detalii, pe lecturile și pe fișele întocmite în urma lecturilor, un efort intelectual imens de regândire și fructificare a materialului lecturat. Cartea este în același timp o „colecție de studii de
„FILOZOFII DE VIAŢĂ ŞI DE MOARTE-INTERFERENŢE” – O CARTEA FOARTE IMPORTANTĂ PENTRU CULTURA ROMÂNĂ ŞI UN AUTOR DE CARE VOM MAI AUZI de GHEORGHE IZNOAVĂ în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345587_a_346916]
-
și ce-i rău, întrucât un copil căruia i s-au furat basmele și poveștile este un copil jefuit de copilărie. Să le dăruim înapoi copilăria. Au mare nevoie de ea acum și totdeauna. Din nefericire, bibliotecile existente în momentul cotiturii din decembrie 1989, au dispărut, toate, sub tăvălugul democrației care a absorbit și distrus tot ce era bun construit în zeci de ani. Edificii de cultură transformate în mall-uri, în restaurante sau baruri, în spații comerciale. Ce-a mai
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]
-
glasul pârâului de la căpătâiul căsuței din sat vocea apei fără de care seara adoarme greu În piept riduri pergamentizate pe față ochelari fumurii, o apără de soare privirile n-o mai deranjează de mult nu știu ce gândește dar are soluții trotuar, bordură, cotitură capota mașinii roșii, rezemată două minute sute de metri, cotitură, pauză bordură, trotuar și de la început Suzana Deac Referință Bibliografică: Pășea în orânduiri numai de ea știute / Suzana Deac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 318, Anul I, 14 noiembrie
PĂŞEA ÎN ORÂNDUIRI NUMAI DE EA ŞTIUTE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356355_a_357684]
-
care seara adoarme greu În piept riduri pergamentizate pe față ochelari fumurii, o apără de soare privirile n-o mai deranjează de mult nu știu ce gândește dar are soluții trotuar, bordură, cotitură capota mașinii roșii, rezemată două minute sute de metri, cotitură, pauză bordură, trotuar și de la început Suzana Deac Referință Bibliografică: Pășea în orânduiri numai de ea știute / Suzana Deac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 318, Anul I, 14 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Suzana Deac : Toate Drepturile
PĂŞEA ÎN ORÂNDUIRI NUMAI DE EA ŞTIUTE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356355_a_357684]
-
de trei ori peste cap,prefăcându-se în... Sub scaunul acesta se-ascunde o bombă. Fii atent : o floare și-o pisică pregătesc un asasinat.Cine va muri ultimul, plătește toate pagubele. Grăbiți-vă spre moarte !(reclamă gratuită) La prima cotitură (spre iad? spre rai?) în virtutea golului, s-au aruncat în cer toate leagănele! Pe ape tulburi plutesc morminte vesele.Pe micul ecran, un mormânt face gimnastică de înviorare. Un alt nebun își scoate inima din piept și-o aruncă în
DEŞERTUL DE CATIFEA (48-49) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354918_a_356247]
-
din arhivele PCR decât pe ăla de urmărit, stocat la CNSAS! Și ce mai tura-vura viitura, în Epoca Mooye, cât România Regală Mare s-a smochinit sub vremi și demitizări, devenind nechezolicește Românica, totul s-a prescris după colțul de cotitură, rând pe rând și rând cu rând, pe motivul moral că, îndeosebi între 5 martie 1998 și 8 ianuarie 2003, s-au etalat abjecții ascensionale făcătoare de carieră infinit mai grețoase critificțional, strigătoare la cerul înstelat, decât cele săvârșite în
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
Neamul Românesc și să-l lumineze, totodată recuperând secolele de asuprire națională, care ne-au împiedicat să fim orbitor asurzitor de latini: http://tokeslaszlo.eu/ro/ Ce intelectual sau cărturar vrea să explice unui nechezol că exprimarea pe la colțuri de cotitură a dezinteresului pentru Basarabia primejduiește și Ardealul, este bine să-l învețe mai întâi pe surogat ce e ăla patriotismul, pentru care concept site-uri românești în postmodernismul miștocar n-avem, n-a permis caragialismul caricaturizat reducționist, exceptând unele extremist
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
de pui orientale și aripioare genial prăjite în crustă, ni s-a acrit de atâta caragialesc. E ca și cum, „aplicând“ și fiind trimis în delegație academică la Universite Sorbonne Nouvelle Paris III Asnières sur Seine, ai da la un colț de cotitură nas în nas nasol cu le general de Gaulle et Andre Malraux, foarte coborâți populist ambii pe trotuar, oameni stradali, egali electoral cu noi, trecătorii pe-aici, chiar amabili cu românii beți, nu ca Sarkozy, și ei ne-ar fi
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
postromânismul ca provocare, Infrastructura Intelectuală ca cel mai demn răspuns, și Luminarea didactică a Poporului ca expectația cea mai dorită? De ce de pe nivelul editorial suprem, cad ele la munca de jos, ca niște mușcături maidaneze potențiale la un colț de cotitură pe oase căzute de la etaj, adică în sarcina de subcomentator a postacilor noștri? De unde virtualitatea că războiul civil civic s-a teleportat din stradă, unde se adunau protestatarii cu zecile de mii la marș și miting, în chițimii-debara atomizat online
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
un vânt nebun și murdărit ca un șorț de smogul Capitalei. Parcă cerșește, sărmanul, înclinat ca Rugăciunea lui Brâncuși, schimbarea Zilei Naționale 1 Decembrie cu una mai puțin posomorâtă, de pildă 2 iunie 1997 de comemorat la orice colț de cotitură, în care zi liberă de aproape vară editorialiștii cosmopoliți cu cosmopolitele și cu Laika s-ar veseli să adulmece aerul crângurilor în care familiile face grătar homeric cu sutele și cu miile, băgându-se intensiv manele de jale pe picnic
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
dintre nechezolii simpatici, tot așa cum maidanezii n-ar trebui să muște ca turbații, nici să urle nocturn vara la ferestrele deschise de sconcs, nici să-și lase lăsăturile sub ele ca mankurtul și renegatul, în ploaia călâie, la colțul de cotitură. Fiindcă ăla de adulmecă e și sensibil, chiar pensionat copoiul ajunge vasăzică la bănuieli rele, inexprimabile. Ca postac, pierde somnul filozofând și socoate că postromânismul, care calcă totul în picioare, este un viciu care vine, vine, vine... De unde? Din cercurile
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
congelezi ciorba de burtă. Cariera cea dinăuntru și cea dinafară. Foncția bine remunerată în vremuri de mizerie bugetară și de exterminare statistică a tuturor vârstnicilor, nu doar a pensionarilor nesimțiți. Puterea legată de această pozițiune strategică la un colț de cotitură bun ca tiramisu. Să poți mușca pe oricine. Cumulul de funcții. Și de persoane cu inimioara în situație dramatică! Sinecure. Relațiile, relațiile cu needucații, care îți cresc continuu în oligopedagogia noastră. Admiratori și admiratoare din care poți selecta un harem
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
la culți! Ideal e a ființa tot timpul pe-acolo-șa, la căpătâiul Exilatului angrenat în sfârșitul continuu! Până la Marele Cutremur Catastrofal, când te-o ajunge mușcătura maidanezului din Pompei. Totodată, a te menține mereu conectat la curent, exact la colțul de cotitură, acaparând cu prioritate sponsorizările externe mișto, a te întoarce apoi cu validarea occidentală pentru tine, nu pentru biata țară, și cu „noutăți“ pe care infrastructura intelectuală și sculăria academică din RO nu le permite amărâților, studenților tăi, alimentându-ți astfel
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
populație și să investească în Infrastructura Intelectuală la toți, nu doar în clientela tehnocrată. În loc să li se facă rușine de ei înșiși, că n-au reușit în unionism, monarhism și anticomunism, dincontra, multor intelectuali li se făcu, de pe la colțul de cotitură din 1997 încoace, silă de propriul popor, de viitoarea recuperare a trecutului său! Această dialectică absurdă, a infezabilității, e o prioritate națională să fie examinată din toată materia, deci răsturnată fecund înapoi cu picioarele în sus! O generațiune puturoasă, cum
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
public, că executarea lor a fost o crimă. Dar și mai puțini au fost cei care au avut curaj să discute acest aspect. Pentru că în acele zile, pe care fiecare membru al familiei Breazu le‑a invocat ori de câte ori o nouă cotitură a destinului și‑a pus amprenta pe firul vieții lor, națiunea română trăia în teroare. O teroare cât se poate de bine gândită pentru a crea un haos legislativ prelungit, prin care majoritatea să rămână cu bucuria de moment și
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
gândi imaginile erau prea mincinoase și pline de penumbră totul atunci curgea parcă pe un povârniș și semăna cu eternitatea prietenii mei s-au dus la cele veșnice și nici femeile nu mai sunt ce-au fost odată altele sunt cotiturile alte litere au cărțile dar toate acestea nu mă înspăimântă ele au o dulceață și o întoarcere spre luminile tinereții în centrul meu tainic ce-au fost toate aceste drumuri decât ecouri și pași femei bărbați agonii învieri zile și
REMEMBER de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370342_a_371671]
-
cotidian. Îmi reamintesc ziua aceea cu mult soare, când - deși nu-mi stătea în obicei - m-am trezit cu câteva ore mai devreme decât de obicei, stăpânit de senzația că eram pe punctul de a trece printr-o cumpănă, o cotitură extrem de importantă din viața mea de doi bani de până atunci. Ceasul meu cu cuc arăta orele opt fără un sfert. Mă trecu brusc un fior ciudat ! Pur și simplu simțeam nevoia unei plimbări cu mașina în afara orașului. Mărturisesc sincer
IUBIRE PENTRU ADELAIDA (SAU FELUL ÎN CARE O FANTEZIE COSMICĂ DĂ PESTE CAP MATERIALISMUL DIALECTIC) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370516_a_371845]
-
-o în montura blândelor tale cuvinte și port acest pandantiv pe lanțul trăirilor profunde. BUCURIE Mi-ai sărutat mâna și m-ai purtat spre cascadă timpului ce se revarsă în apă curgătoare a vieții. Aici ai oprit o secundă la cotitură destinului. Ai continuat drumul și am pătruns cu pași mici într-o casă că o carte având pe fiecare pagină incizate cuvinte - trăiri. M-am bucurat că un copil de fiecare răsărit pe care în gând ți-l dedicam. M-
ŞOAPTELE TRĂIRII (POEME) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369360_a_370689]