991 matches
-
ora adevărului, câtă treabă a făcut fiecare muncitor. Vreo două săptămâni am tot umblat zilnic prin parchet la inventariere, împreună cu un om, Feduca, neam cu Hasiuc. Acela o făcea pe-a șeful, mă trimitea să măsor în cele mai neplăcute cotloane. El stătea în picioare și doar scria în carnet. Țin minte, era ultima zi de inventar. Feduca, știind că era ultima zi de muncă pentru mine înainte de a pleca la Iași, la facultate, a vrut să scoată untul din mine
MAESTRU DE PARCHET de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361992_a_363321]
-
ori nu sunt în stare de nimic, ori s-au dat și ei de partea lui și își râd împreună de el. Personal înclin să cred că se întâlnește cu alți ciraci de la lăcătușerie și beau sau dorm prin vreun cotlon ascuns. Ori joacă bâza cum auzise el într-o ședință lărgită unde fusese și el invitat dar i se atrăsese atenția să nu ia cuvântul. Și cu toate astea, pe Păcălici nu îl prinsese nimeni în flagrant. Așa că îl lăsă
ŞEDINŢA DE SPIRITISM de ION UNTARU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362019_a_363348]
-
mica lui cămăruță, a găsit poarta închisă. A încercat de mai multe ori să intre, iar când a văzut că nu poate intra, s-a întors la Hale. Venise primăvara și putea să se aciueze undeva. Cum învățase mai multe cotloane din Hale și-a găsit un culcuș pentru acea noapte. Dimineața a așteptat-o pe tanti Fănica să afle ce s-a întâmplat, dar tanti Fănica nu a mai venit, și nici nu avea să mai vină. O ridicase miliția
KEMET, COPILUL HALELOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365845_a_367174]
-
cu încredere pe sub cupole și turnuri imense distruse, reclame și cimitire de lucruri scumpe învechite. Norii trăiau în aceeași balanță cu timpul, într-o nebună, nebună speranță de veșnicie - un echilibru jilav stabil. Umezeala-mi germina gândurile și visele; în cotloanele uscate ale sufletului îmi creștea dorința de-a întâlni oameni! Merg mai departe... peste pasarele-ntrerupte, cuvintele devin simple sunete spre uitare, o lume fără iarbă, arcuri de triumf sparte, indicatoare ce și-au pierdut rostul, sub patronajul unui pustiu simplu
DRUMUL de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365451_a_366780]
-
școlii gimnaziale, se numără fără-ndoială numele sonor al peșterii Altamira și certitudinea că Iberia este leagănul preistoric al culturii Europei. Însă, din păcate, ocupați fiind peste măsură cu fiesta, siesta, tapas, coridă sau flamenco, uităm să mai scormonim prin cotloanele memoriei după uitatele semne care ne leagă cu veșnicia, conferind Spaniei rădăcini adânci. Noroc că spaniolii par să cultive o manie obsesivă pentru dedesubturile scoarței terestre, insistând, oriunde ne-am afla, să ne dezvăluie certitudinile îngropate sub aparențele ”supraterestre”. Așa
SPANIA SUBTERANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365460_a_366789]
-
e doar o eșarfă ANATOMIA UNEI BUCURII Clipele se ciocnesc puternic, Ca la biliard, Se împing într-o mecanică osândită În buzunarul timpului, bastard. Noaptea, pulsează, rană deschisă, Cresc mărăcinii tenebrelor, liniștea Își linge rănile domnișoară proscrisă Fugărită-n orice cotlon De lama tăioasă din umbra cuvintelor. Clipele ciocnite, fiecare în propriul buzunar, Sunt repede de-o mână nevăzută Aliniate pentru același desant Al geometriei mute unde geografic nu au hotar Hotarul și el la rîndu-i are traseul fixat În același
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
Îngerul trimis de Domnul m-a mângâiat cu aripa și mi-a șters transpirația, de prea multe frământări, de pe obraji și frunte, dar în zadar. Am pierdut clipa, care îmi fulgerase ceva mai ‘nainte. Gândurile rătăcesc în eter, prin toate cotloanele din cer împresurând sufletele plecate la Domnul întru veșnicie. Spre dimineață, înainte de a deschide ochii, ca puii cuibăriții sub cloșcă, s-au adunat gândurile-n cap mai decât noianul plecat. Mă mir unde mai încap ! În această iluzie deșartă am
GÂNDURI RĂTĂCITE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366358_a_367687]
-
meargă mai departe”; “M-am ridicat, privind găurile din zăpadă, urmele pașilor mei”; “Dovadă eu, cel de azi, fără teama că greșesc, pot să afirm că am descoperit multe adevăruri universale și am reușit să cobor în cele mai profunde cotloane ale ezoterismului”. Dincolo de poezie, proză, dramaturgie, muzică, pictură - sau unde altundeva?- este fericirea ta, pentru tine o împlinire artistică. Despre aceasta te rog să vorbești, tu cel care ai reușit să faci cu vocea exact ceea ce face orice artist când
LUCIAN DUMBRAVĂ ARTA DE A PROMOVA ARTA LA COTELE SUBLIMULUI (I) de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366113_a_367442]
-
așa vreme rea. Astfel că, gâsca, simțind primejdia din aer, s-a întors să îl ocrotească, să îi țină cald cu penele ei în timpul vremilor vrășmașe. Gâscanul-soț a urmat-o. La televizor am văzut cum îngrijitorii descoperiseră locul lor, un cotlon nu prea bine adăpostit și au filmat de la distanță. Ți-era mai mare dragul să vezi cum gâștele acopereau, pe rând, cu trupurile lor pe bietul iepuraș. Ele îi aduseseră și ceva de mâncare pe care au pus-o lângă
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
întreb, mai ales pe cei de vârstă apropiată cu mine, care dintre dumneavoastră nu-și amintește de „Suzana” anilor '70-'80, în care filmele cu John Wyne erau la mare preț și noi, cei care de-abia „făcuserăm ochi” prin cotloanele unei societăți nu prea blânde cu destinul nostru, ne și vedeam prin preeria americană căutători de comori și aventură? Doamne, ce mai țopăiam și ne distram de parcă toată lumea era a noastră! Tineri, plini de viață, neînfricați și dispuși să punem
ULTIMUL «COWBOY ROMANTIC ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351964_a_353293]
-
Da, și Ceaușescu, m-am strâmbat la ea, ca să-i arăt cât de mult îmi displace subiectul. Ne-am strâmbat câteva secunde unul la altul în amintirea lui Ceaușescu, fericiți că ne-am înțeles. După care ne-a prezentat toate cotloanele localului, de care era foarte mândră. Avea și de ce, era dichisit și bine întreținut. Am avut parte de o vreme câinească, n-am văzut soarele niciun moment. Aproape jumătate din timp ne-a însoțit, în drumurile noastre cu preponderență pedestre
NUNTA DE CORAL LA PRAGA de DAN NOREA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350544_a_351873]
-
și de praf își umple mereu teascul, pentru must, un fel de sirop ingrosat cu tarina: aci un alt vârtej de muște clocotește fără astâmpar; pe jos e noroi de struguri, de prune și de spălături de tingiri. Pe niște cotloane se prăjesc la tavă niște cârnați exalând un miros puternic de grasime arsă. Mai departe e zaanaua: miroase a hoit și sânge stătut în soare; scursorile de murdării strânse pe lângă drum îți întoarce sufletul. Aici, sub umbrare improvizate pentru campania
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
ești poema ce n-am scris. Parfumatele ocheade strâng toți fluturii din crâng Și-n eterică simțire, îngeri în petale plâng. Cad priviri însingurate - două lacuri clipocind - Și scânteie-n clar de lună spre iubire vălurind. Se cutremură dorințe prin cotloane sidefii, Murmur sfânt ne primenește rătăcirile târzii; În tăcerea de pe buze, sfere de lumini se strâng, Iar sub gene-nzăpezite stele-n doruri se răsfrâng. Mii de șoapte de iubire, și fantastice culori Mugurind alintu-n vise, peste gându-mi le
GEORGETA MUSCĂ-OANĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351597_a_352926]
-
nimic și-și cumpără fericirea prin plăcerile unui singur astăzi. M-am săturat și de popii care-și ascund lăcomia în spatele unei predici despre nemurire și de poeții care-mi cîntă despre iubiri ideale, cînd ei se călăresc prin toate cotloanele... Dar cel mai tare m-am săturat de saltimbancii politici care se joacă cu mine de-a drepturile omului, cînd nu fac decît să mă țină într-o sclavie cît mai adîncă. M-am săturat de toată ipocrizia și fățărnicia
FRAGMENTE DIN PROIECTUL HYPERBOREEA (PROZĂ SCURTĂ) de IULIAN MOLDOVANU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/346593_a_347922]
-
469 din 13 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache cuvintele ard. suflet secat lasă ochii pe trepte. viața-și răstoarnă sacul. veghea începe. litere albe, litere negre... așteaptă la colțuri, în umbră, vânătorul... vânatul aleargă spre alte cotloane. vânătorul își lasă, privirea pe filă... rupe hârtia. ura crește. se-adună microbii invidiei. vânatul pleacă. pierdut pe vecie. vânătorul tace. o clipă se-ndeamnă apoi, lasă totul și-ncepe să scrie: umbra vânatului e-o porcărie. cum de poate
VÂNĂTOARE DE POEŢI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 469 din 13 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351170_a_352499]
-
și studii. Numai că Marin Popescu-Diculescu este mai „scriitor”, mai „filozof”, mai psiholog, mai pedagog decât Ovidiu Drimba, renunțând la cantitatea de informația în favoarea calității. Textele lui au savoare literară, cuvântul și fraza au suculență, textul are adâncimi umbroase și cotloane misterioase ... După lectura cărții viziunea asupra istoriei culturii umane care ți-a fost formată prin lectură în minte este una cuprinzătoare, explicită, logică, pedagogică. Pentru că într-adevăr, cartea având o mare capacitatea de a te informa asupra fenomenului culturii umane
„FILOZOFII DE VIAŢĂ ŞI DE MOARTE-INTERFERENŢE” – O CARTEA FOARTE IMPORTANTĂ PENTRU CULTURA ROMÂNĂ ŞI UN AUTOR DE CARE VOM MAI AUZI de GHEORGHE IZNOAVĂ în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345587_a_346916]
-
și nedumerire, copilul găsește în mama sa leacul febrei sale de a cunoaște și nu oricum: nu pot să țin minte decât ce înțeleg, deci o fire analitică, devenit peste ani Emanuel Iovi, fostul profesor, dresorul de himere, călător prin cotloanele scrisului,căutător de pulberi siderale prin policromia gândurilor. Felul de a fi al mamei, blândă și iubitoare, îl făceau să treacă peste lipsuri: Erau și zile seci, când foamea ne bântuia lacomă și pe masă n-aveam decât un boț
TRAIAN GHE. CRISTEA de TEO CABEL în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345706_a_347035]
-
ușoară, mișcările prelungi se topeau ca mierea fierbinte ... atingeau sufletul. Împletiri de dorințe, o realitate creată de fantezii comune..imagini regizate magistral de mâna destinului. M-a luat pe brațe urcând scările.... *** Viața..o nebuloasă..un scenariu scris fugar în cotloanele nebănuite ale regizorului invizibil, răsărit din adâncurile certitudinilor personale. Încremenită, aproape sfâșiase hârtia cu vârful stiloului. Tremura, gânduri imposibil de realizat îi treceau prin minte.. dorințele și inima erau mai puternice decât rațiunea în acel moment. Trăise o iubire de
AMINTIRILE BĂTRÂNEI DOAMNE (II) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 839 din 18 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345725_a_347054]
-
raftul din bibliotecă și le promiteam: când ies la pensie, vă copiez pe niște DVD-uri. Bine, mai am eu și alte planuri pentru “când ies la pensie”, printre altele să scanez cele câteva mii de poze aciuate prin toate cotloanele, care se îngălbenesc pe zi ce trece, de ciudă că nu sunt băgate în seamă. Acum vreo lună de zile îmi spune un coleg de birou: - Nea' Dane, mai ai camera aia? - Da, dar e invalidă, îi atârnă LCD-ul
DORINŢE AMÂNATE de DAN NOREA în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352189_a_353518]
-
ori nu sunt în stare de nimic, ori s-au dat și ei de partea lui și își râd împreună de el. Personal înclin să cred că se întâlnește cu alți ciraci de la lăcătușerie și beau sau dorm prin vreun cotlon ascuns. Ori joacă bâza cum auzise el într-o ședință lărgită unde fusese și el invitat dar i se atrăsese atenția să nu ia cuvântul. Și cu toate astea, pe Păcălici nu îl prinsese nimeni în flagrant. Așa că îl lăsă
ŞEDINŢA DE SPIRITISM de ION UNTARU în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356426_a_357755]
-
DE SUFLET Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 286 din 13 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Mă așez la masă, iau un creion și o foaie de hârtie în încercarea de a da viață gândurilor, ce dormitează în cotloanele minții. Deodată, aripi de reverie și inspirație îmi îmbrățișează sufletul. Acest loc e colțișorul meu de Rai, unde ființa mea se îmbată din apele cristaline ale cuvintelor. În cameră se simte un miros de vin și mere coapte. Focul arde
LACRIMILE, PICĂTURI DE SUFLET de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356472_a_357801]
-
delegând” tot un rusnac de-al lor, care și-a dat seama de proporțiile tragediei (ce mai contau două gloanțe prăpădite în economia macrabă a unui război cu zeci de milioane de victime ?) a scos pătura la iveală, ascunsă în cotloanele casei vecinului ciripitor și răzbunător. Noroc că pe lumea asta există Dumnezeu și oameni milostivi, săritori și chiar cinstiți, nu știu sigur dacă rusul ăsta făcea parte din vreo astfel de tagmă... Erai cu mine în trei-patru luni și nu
SCRISOARE CĂTRE MAMA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355982_a_357311]
-
dar de cuvântul moștenit, niciodată. - Am senzația că e cea mai originală poveste a neamului meu, că este caierul din care voi toarce basmul, prilej de a mă întoarce în timp și spre locurile natale, reamintindu-mi de „streșini și cotloane”, de clopote și toacă, păstrate în coarda destrunată a viorii mele sufletești, mi-am lăsat anii mei ce tineri, rămași doar în amintiri și versurile mele, de serile cu împărați și împărătese, fericiți sau triști, fiindcă aveau sau nu aveau
DESPRE O POVESTE ÎN VERSURI A LUI ADRIAN ERBICEANU de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/354952_a_356281]
-
nu mă pupa și pe mine? De ce n-aveam loc în pat la dreapta sau la stânga ei? De ce erau preferați frații mai mari? Îmi spuneam că sunt urât și mă ascundeam să-mi plâng soarta. Uneori o găseam ascunsă prin cotloane și pe soru-mea mai mare ca mine, care, și ea a întrebat furioasă: - Pe mine mama de ce nu mă culcă lângă ea? - Pentru că nu-ți dă noaptea țăță. Și că te piși pe tine. - Bine că te culcă pe tine
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
am început să scriu fraze sau paragrafe pe caiete, pe foi. Acum câțiva ani, am făcut curat și le-am pus pe foc. Dar, scriind am realizat că „ceva” rămâne, că mi-e mai ușor să regăsesc acea idee în cotloanele minții, chiar fără a o căuta prin hârtii. De atunci port mereu un caiet cu mine. Sau scriu pe orice bucățică de hârtie. A devenit parte din mine. Revin la primii pași în ai scrisului. Am început să scriu cu
TAINA SCRISULUI (14) – ROSTINDU-MĂ PRIN SCRIS de DOR DANAELA în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354966_a_356295]