1,458 matches
-
1999) Din analiza acestora se constată că din punct de vedere fenotipic al arhitecturii frunzei mature, cele mai asemănătoare soiuri au fost: Tămâioasă românească cu Busuioacă de Bohotin, Galbenă de Odobești cu Mustoasă de Măderat, Fetească regală cu Grasă de Cotnari la care valoarea indicelui de disimilaritate a fost, de asemenea, mică. De altfel, cu excepția grupului Galbenă de Odobești și Mustoasă de Măderat, celelalte două erau deja cunoscute în literatura de specialitate ca fiind asemănătoare morfologic. Histograma clasificării ierarhizate a soiurilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
analizând zimogramele rezultate după developare în cadrul unui grup de soiuri în funcție de sortogrupuri, eventualii genitori sau pe baza presupunerilor existente deja despre originea lor s-au putut verifica ipotezele deja cunoscute ale înrudirii dintre soiurile: Fetească albă - Fetească regală - Grasă de Cotnari; Tămâioasă românească - Busuioacă de Bohotin și Galbenă de Odobești - Zghihară de Huși - Bătută neagră. Afost infirmată înrudirea dintre soiurile Coarnă albă și Coarnă neagră, ca făcând parte din același sortogrup (Liliana Rotaru, 1999). În cel de al doilea caz (electroforeză
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și Bucovinei: Catedrala Întâmpinarea Domnului, Biserica Sfântul Gheorghe, Palatul Mitropoliei, clădirile administrative k)95. Ansamblul Mănăstirii Comuna Bârnova, satul Bârnova Iași Bârnova k)96. Biserica fostei Mânăstiri Comuna Dobrovăț, satul Dobrovăț Iași Coborârea Sfântului Duh k)97. Biserica Sfânta Comuna Cotnari, satul Cotnari Iași Paraschiva k)98. Biserica Sfântul Gheorghe Orașul Hârlău Iași k)99. Biserica fostului Comuna Ciurea, satul Hlincea Iași schit Hlincea k)100. Biserica Sfântul Comuna Lețcani, satul Lețcani Iași Spiridon (Rotundă) k)101. Sinagoga Mare Municipiul Iași
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Catedrala Întâmpinarea Domnului, Biserica Sfântul Gheorghe, Palatul Mitropoliei, clădirile administrative k)95. Ansamblul Mănăstirii Comuna Bârnova, satul Bârnova Iași Bârnova k)96. Biserica fostei Mânăstiri Comuna Dobrovăț, satul Dobrovăț Iași Coborârea Sfântului Duh k)97. Biserica Sfânta Comuna Cotnari, satul Cotnari Iași Paraschiva k)98. Biserica Sfântul Gheorghe Orașul Hârlău Iași k)99. Biserica fostului Comuna Ciurea, satul Hlincea Iași schit Hlincea k)100. Biserica Sfântul Comuna Lețcani, satul Lețcani Iași Spiridon (Rotundă) k)101. Sinagoga Mare Municipiul Iași Iași k
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
turnurile din piatră ecarisată; incintă medievală din piatră legată cu pământ e)25. Fortificație dacică Comuna Bănița, satul Bănița Hunedoara cu ziduri și turnuri din piatră ecarisată, platforme de luptă, sanctuar (în punctul "Piatra Cetății") e)26. Cetate traco-getică Comuna Cotnari, satul Cotnari Iași (în punctul "Dealul Cătălina") e)27. Cetate dacică (în punctul Municipiul Piatra-Neamț Neamț "Dealul Cozla") e)28. Așezare fortificată Municipiul Piatra-Neamț Neamț dacică (în punctul "Dealul Bâtca Doamnei") e)29. Cetate dacică cu două Comuna Tilișca, satul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
piatră ecarisată; incintă medievală din piatră legată cu pământ e)25. Fortificație dacică Comuna Bănița, satul Bănița Hunedoara cu ziduri și turnuri din piatră ecarisată, platforme de luptă, sanctuar (în punctul "Piatra Cetății") e)26. Cetate traco-getică Comuna Cotnari, satul Cotnari Iași (în punctul "Dealul Cătălina") e)27. Cetate dacică (în punctul Municipiul Piatra-Neamț Neamț "Dealul Cozla") e)28. Așezare fortificată Municipiul Piatra-Neamț Neamț dacică (în punctul "Dealul Bâtca Doamnei") e)29. Cetate dacică cu două Comuna Tilișca, satul Tilișca Sibiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Orăștioara de Sus, Pestișu Mic, Pui, Răchitova, Rapoltu Mare, Râu de Mori, Ribița, Sarmizegetusa, Sălașu de Sus, Sântămăria-Orlea, Teliucu Inferior, Toplița, Unirea, Vața de Jos, Vețel. IALOMIȚA Comune Giurgeni. IAȘI Municipii Iași, Pașcani Orașe Hârlău, Târgu Frumos Comune Bârnova, Ciurea, Cotnari, Cucuteni, Deleni, Dobrovăț, Dumești, Heleșteni, Lețcani, Miroslava, Miroslovești, Ruginoasa, Strunga. ILFOV Comune Mogoșoaia, Snagov. MARAMUREȘ Municipii Baia Mare, Sighetu Marmației Orașe Baia Sprie, Borșa, Cavnic, Târgu Lăpuș, Vișeu de Sus Comune Bârsana, Bogdan Vodă, Botiza, Budești, Călinești, Cernești, Copalnic-Mănăștur, Cupșeni, Desești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
boierii moldoveni pentru unele munci care cereau o calificare superioară sau era unul dintre ostenii creștini rămași pe frumoasele plaiuri moldave, după luptele purtate împotriva păgânilor. Satul a existat și pe vremea lui Ștefan cel Mare, deoarece Drumul domnesc, dintre Cotnari și Hîrlău, trecea și prin Scobinți. Dovadă este dată de existența unor beciuri, crame, locuințe din piatră și cărămidă din partea de sud a Dealului voievodului. Unii cercetători au afirmat că platoul Dealului lui Vodă ar fi adăpostit chiar o curte
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
întărește Mănăstirii Neamț stăpânirea peste „o prisaca din Dealul lui Vodă cu 4 fălci de vie, cu crama și pivniță dăruite de mitropolitul Varlaam. O situatie din 1830, întocmită de ispravnicul ținutului Hîrlău pentru „suma pogoanelor de vie din podgoria Cotnari”, spre a se stabili producția aproximativa și, în raport cu aceasta, suma banilor vădrăritului, ne dă următoarele suprafețe ocupate cu vii, pentru satul Scobinți: Pe Dealul lui Vodă a existat o vie boiereasca, cuprinzând câteva zeci de hectare, în partea de est
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
controlului asupra Țărilor române. Totuși, demn de remarcat, primul sistem școlar organizat de stat ia ființă sub domnii fanarioți, și chiar dacă învățământul superior se efectua adesea în limba greacă, cel primar folosea limba română. Școli domnești apar în 1561 la Cotnari în Moldova, în 1603 la Târgoviște și în 1688 la București în Țara Românească, în 1707 la Iași în Moldova, și în 1795 la Alba Iulia în Transilvania. În aceste instituții, conștiința de a face parte din același popor se
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
Titta Ruffo, Francesco Tamagno și care apăruse de nenumărate ori sub bagheta lui Toscanini, a trăit în țară într-un trist anonimat. “Măiastra pasăre de basm”, “privighetoarea adorată” a murit în sărăcie la București datorită faptului că viile sale de la Cotnari (sursa existenței sale după încheierea carierei) au fost distruse de o teribilă grindină iar boala care i-a marcat sfârșitul (sarcom hepatic) nu i-a mai permis restaurarea lor; în 1939, funeraliile au fost finanțate de Ambasada Italiei; a fost
Hariclea Darclée () [Corola-website/Science/298389_a_299718]
-
mai mărturisesc un lucru. Eu nu cred că vechii atenieni au posedat vreodată vinuri mai bune decât poseda, la epoca de care vorbesc, Iașul nostru, Iașul cu celebrele sale podgorii, Socola, Valea Adâncă, Șorogari și mai cu seamă Uricani și Cotnari. Am de altfel convingerea că generoasele vinuri ale Iașului au și ele partea lor în formațiunea sufletului acestui oraș. Că adică, dacă locuitorii fostei capi-tale a Moldovei au dovedit în trecut unele calități frumoase și rare, de pildă vioiciunea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
înclinațiile artistice, oarecare distincțiune sufletească, oarecare elan în toate, e că s-au putut bucura de acest dar al lui Dumnezeu, pe care nu știu ce francez l-a numit "du soleil en bouteilles" (comparație care se potrivește de minune untdelemnului de Cotnari); despre care, nu rareori, se spune "sângele Domnului" (figură care-mi evocă întotdeauna parfumatul vin roș de Socola); sau care, uneori, ia tonuri calde și dulci, amintind nuanțele rubinului sau altor nestimate (cum e cazul vinului de Uricani). Că, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
am o ultimă rugăminte. Destăinuie-mi locul și ora Întâlnirii, ca să pot trimite iscoade cu o zi mai devreme. Vom ști, măcar, puterea cu care sosește acest mare conducător și mișcările altor puteri care se află În apropiere... - Vin de Cotnari, vechi de zece ani... șopti Angheluță În urechea căpitanului Oană, suficient de tare ca să fie auzit și de ceilalți doi comeseni. - Cara Madonna, spuse Francisco, aceasta e o licoare dumnezeiască. Dacă așa ceva s-ar bea la mănăstiri, m-aș face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Uzun Hassan În limba turcă, Înclinându-se ușor. - Le primesc cu mare bucurie, luminate emir, răspunse Ștefan În aceeași limbă. Din partea Moldovei, zece cai moldovenești, buni și În stepă, și la munte, o căruță cu miere, ceară și vin de Cotnari și un scut cu stema Moldovei, care să te apere de vrăjmași. - Le primesc cu adâncă mulțumire. Drumul meu până aici a fost călăuzit de steaua Încrederii și a prieteniei. Aceeași Încredere și prietenie pe care o mărturisesc și față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
cât mai multe noutăți din acele regiuni prea puțin cunoscute Europei. Mă bate gândul Întoarcerii În acele locuri, dacă nu pentru vreo nouă și incredibilă bătălie, precum cea la care am participat, atunci măcar pentru dulceața infinită a vinului de Cotnari. Veneția, după serbarea Anului Nou, e pustie. Pe fereastră văd, În stânga, canalul San Giovanni Crisostomo cu gondolele trase la debarcadere, clătinându-se Încet pe valurile mărunte, sosite, poate, din Canal Grande sau din largul lagunei. În dreapta, văd doar cupola Chiesei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
tu, omule, altceva decât bătălii”. Chiar și domnitorul Încuviințase plecarea lui, cu un zâmbet În colțul mustății. Vasăzică, se găsea ac și de cojocul căpitanului Oană... Cei doi mâncară bucatele aduse de moș Onofrei și băură din vinul adus de la Cotnari. La urmă, căpitanul spuse, ca și cum și-ar fi dat sieși o poruncă: - Îți las o pungă de galbeni cu care tocmești câțiva flăcăi din sat să se apuce de casă. Dacă Îmi Îngăduie Măria Sa, În două săptămâni mă Întorc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
știa unde s-ar putea afla acea oștire. Drumul ungurilor continuase cu pierderi grele În fiecare zi. În dimineața de 14 decembrie, ajunseseră În târgul Baia. Nu numai că nu se arăta nici o amenințare, dar mai găsiseră și vinuri de Cotnari În pivnițe. Acestea arătau că Ștefan nu are o adevărată armată, ci Își sleiește puterile În atacuri mici, care n-ar fi putut rezista În fața liniei de atac a Ungariei. Și apoi, totul s-a răsturnat. Ștefan a poruncit, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Până deseară! - Atunci mâncați repede ceva, am pregătit În seara asta... și somn ușor! - Fără o cană cu vin nici nu mă gândesc să mă așez la masă! spuse Cosmin. - Aici mă alătur faimosului căpitan! interveni Alexandru. Un vin de Cotnari ar fi exact ce trebuie, după patru zile de luptă. Erina pregăti repede masa, Încercând să pară veselă și calmă. Dar nu era. După cină strânse masa și se pieptănă Îndelung, Încercând să amâne orice discuție. - Ce se Întâmplă, Erina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
meu Ștefan că m-am țicnit În temnița de la Vișegrad, dar nici n-am ajuns atât de năuc Încât să atac oștenii Ordinului scutului și spadei. Iar pentru căpitanul Oană, dacă medicul venețian Îmi permite, am un vin tocmai potrivit. - Cotnari? se auzi glasul lui Yves. - Nu, cavalere. Pietroasele. Fetească neagră. O bei și joacă inima-n tine. Asta dacă ții la petrecere. - Mes enfants! strigă spadasinul francez. Suntem provocați la o partidă de vin românesc! - Vive la Moldavie! strigară cavalerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Veștile care au sosit odată cu ei mi se par dincolo de Închipuire. * 1 octombrie 1476, Albești pe Jijia Se vădea a fi o toamnă lungă și caldă. Ca o vară mai molcomă, dar la fel de strălucitoare. Se făceau strugurii În podgoriile de la Cotnari și se strângeau recoltele din Țara de Jos. Alexandru Încălecă și așteptă ca fratele său să-și dezlipească privirile de pârâul jucăuș al Jijiei. Se apropia ora prânzului. Cei doi călăriseră până la malul apei, În locurile În care se jucau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
că am fost. Deci, nu, iar când se plătea, plăteam și eu, că nu puteau să plătească numai ei... Da’ erau șefi de ăștia care... îi ducea și le lua bani și îi ținea numai la restaurant. Numai aici, la „Cotnari” câte erau sau, dincolo, la „Trei Sarmale”... [râde] La „Trei Sarmale”, când se lua avansul și lichidarea nu aveai unde să dai drumu’ la un ac. [râde] Daaaa.... I. M.: - Ce se producea în Nicolina ? Ș. B.: - Acuma depinde cum
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
mod sigur elvețienii "au scos nasul din munți" în secolul XII, când au întemeiat Sonderbund-ul. Observație finală: nu aș vrea să semăn cu ei la bătrânețe, nu mă imaginez pensionar la Geneva, în jurul unei mese lungi, a câtorva sticle de Cotnari cu gust dulceag și miros de dop și a unor mici chinuiți, fără usturoi prea mult în compoziție, "să nu mirosim în autobuz..." Remarcă referitoare la poporul helvet, de data aceasta adevărată și nerăutăcioasă, făcută de Yannis, specialist grec în
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de viața, Țarina Marița. Vinuri roșii, grele de culori, puternice ca poporul sârb. Vinul "Țarina Marița" este în schimb mai dulce ca gust decât consortul său. Mulți clienți români, ce cumpără mai ales produse cu potențial nostalgic: slănină, varză acră, Cotnari galben la 5 euro sticla. România "căpșunarilor", România pe care o purtăm departe cu noi. Magazinele de fructe și legume. Vânzătorii ce se rotesc tot timpul în jurul etalajelor, strigând gutural allez, allez! Marfa este expusă la vedere, poate fi atinsă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
din partea moldovenilor conduși de Ștefan, regele lor neînfricat și neobosit”. În legătură cu felul în care s-au purtat moldovenii cu polonii prinși în 1497, s-a creat legenda cu Dumbrava Roșie. Ion Neculce înșiră trei Dumbrăvi, una la Botoșani, alta la Cotnari și o a treia „mai gios de Roman”. D. Cantemir scrie că regele polon a vrut să-i răscumpere pe prizonieri cu o mare sumă de bani, Ștefan însă a refuzat să-i elibereze și a arat cu ei locul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]