698 matches
-
Dar mai mult încă: toate ouăle predestinate a deveni indivizi feminini regina le pune în cășițe mici, în cășițe de lucrătoare; embrionii predestinați a deveni trântori se pun în cășițe mari, în așa-numitele cășițe de trântori. Daca însă facultatea crăiesei nu este în toată orânduiala, adecă daca nu s-au împreunat și fecundat, sau sămânța primită cu ocazia împreunării este întrebuințată și punga cu sămânță e sleită, regina nu suspendă ouarea; dar se-ntîmplă amăgiri. Sute de ouă le pune în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
destinate pentru surori lucrătoare și cresc mai mari decât cășițele, încît lucrătoarele trebuie să clădească cupole întregi asupra chilioarelor respective, pentru ca să ajungă a face legene în raport cu mărimea trupului celor ce cresc în ele. Ouăle indivizilor masculini și feminini puse odată, crăiasa nu se mai preocupă de ele; clocirea lor, precum și hrănirea viermușilor extrem de mici e treaba albinelor lucrătoare. Viermușii stângaci (ca copilașii) capătă în cele dentăi șase zile nutreț foarte bun, aproape mistuit sau cel puțin curățit de orice materie indigestă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
publicată de Gr.G. Tocilescu, cel care organizează „turnirul” și care decide învingătorul este „Sila de Mihai, cinstitul de crai”. El este domnitorul „de drept”, cel care urmărește între- cerea marțială de la poalele paltinului. Uneori, suveranul este însoțit de „a lui crăiasă/ D-albă împărăteasă” (35, p. 115). Făcând o analiză minuțioasă a tuturor aluziilor istorice din cele șase variante cunoscute ale textului, Al.I. Amzulescu a ajuns la concluzia că este vorba de o creație folclorică românească din a doua jumătate
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Pentru felul în care erau folosiți acești termeni (tiriac, tiriachiu, afion) în limba română pe la jumătatea secolului al XIX-lea, vezi la Anton Pann : „La dânsele mă uitam tiriachiu, în cap cu fumul”. Sau în discursul pârcălabului „Strugur mustosul” către „Crăiasa poamelor”, în capitolul „Despre beție” al lui Anton Pann : Eu acela care am puteri de mac Ș-amețesc simțirea ca un tiriac, Ei mă veninează cu spirtosul duh, Și pe loc m-apucă tusea cu năduh (Povestea vorbii, 1852) (174
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și abia la zece ani învață să citească românește pe o carte cu slove chirilice. La moșie citește Alexandria, numeroase legende religioase și populara carte a lui I. Barac, Istorie despre Arghir cel frumos și Elena cea frumoasă și pustiită crăiasă. Studiile grecești și le-a continuat la București cu călugărul Naum (poate Râmniceanu), apoi, din 1814, la Academia Domnească de la Schitu Măgureanu. Aici, prin dascălul grec Constantin Vardalah, H.-R. capătă primele noțiuni de filosofie iluministă și cunoaște scrierile lui
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
mai multe întâlniri între Danthérieu, baronul Mallen-Louis, personaj bizar având deviza alchimică animula, vagula, blandula, și Thea, fiica lui Balosch-Feldvar, din aristocrația cehă. Aceasta intră în viața lui Mallen-Louis într-o zi cu ninsoare, când baronul tocmai se gândea la Crăiasa Zăpezii (diverse simboluri vor extinde meditația, mai apoi, asupra „glacialei” Thea, care - ca într-un roman cavaleresc - îi spune că, la timpul potrivit, ea îi va cere ceva, orice, iar el îi va îndeplini dorința). În scenă intră, împreună cu soția
GHYKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287277_a_288606]
-
1939; Povestea lui Bugeac împărat, București, 1939; Pățaniile lui Stan Boroboață, București, 1939; Povestea lui Mitu Sucitu, București, 1939; Abdalah și frumoasa Azad, București, 1939; Zastra fachirul. Poveste indiană, București, 1941; Școala dragostei, București, 1944; Femei moderne, Bucure;ti, [1944]; Crăiasa Liana, București, [1946]. Traduceri: H.-J. Magog, Misterul cufărului roșu, București, 1936; Honoré de Balzac, Femeia la 30 de ani, București, 1939. Repere bibliografice: [Ovid Densusianu], „Poeme”, VAN, 1910, 11; Chendi, Pagini, 509, 514; N. Davidescu, „Poeme”, FLR, 1922, 39
STEFANESCU-EST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
-mi lași sărutul tău, ca pe o alinare. Pe valuri de lumină rătăcim din nou, Legați de dragostea cu ramuri aplecate, Aș vrea să fur, din glasul tău, acel ecou Ce mi-a lăsat în gând acorduri minunate. Tu ești crăiasa mea prin florile de câmp, Iubirea inimii din serile de vară... Ești amintirea care aduce-un anotimp Legat la ochi, cu-n fir de lăcrămioară. Purtați de-un vis prin viața noastră Lăsăm iubirii lacrima s-o ducă-n zări
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
Să-mi lași sărutul tău, ca pe o alinare.Pe valuri de lumină rătăcim din nou,Legați de dragostea cu ramuri aplecate,Aș vrea să fur, din glasul tău, acel ecouCe mi-a lăsat în gând acorduri minunate.Tu ești crăiasa mea prin florile de câmp,Iubirea inimii din serile de vară...Ești amintirea care aduce-un anotimpLegat la ochi, cu-n fir de lăcrămioară.Purtați de-un vis prin viața noastrăLăsăm iubirii lacrima s-o ducă-n zări...Tu vei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
zeci de generații! ,,Atât de fragedă ..." i-a fost prin stele și visare Iubirea scrisă-n plânsul nemângâiat de-un dor... ,,Iubind în taină...",, La steaua" lui cerând iertare, Ne-a scris în suflet cu iubire și murmur de izvor! .,,Crăiasă din povești" ,, Ce e amorul?" printre astre? Eminul întreba tăcut în zarea unei dimineți târzii... O ,,Floare albastră" vorbea cu el în nopțile sihastre Șoptindu-i lângă tâmplă: ,,De ce nu vii, de ce nu-mi vii?" Ascult ,,Povestea codrului" cu ,,Făt
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
prin zeci de generații!,,Atât de fragedă ..." i-a fost prin stele și visareIubirea scrisă-n plânsul nemângâiat de-un dor...,, Iubind în taină...",, La steaua" lui cerând iertare, Ne-a scris în suflet cu iubire și murmur de izvor!.,,Crăiasă din povești" ,, Ce e amorul?" printre astre? Eminul întreba tăcut în zarea unei dimineți târzii...O ,,Floare albastră" vorbea cu el în nopțile sihastreșoptindu-i lângă tâmplă: ,,De ce nu vii, de ce nu-mi vii?"Ascult ,,Povestea codrului" cu ,,Făt ... XXIV. BRIZE
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
Petru Majariul [Rareș] de la Hârlău iaste fecior lui Ștefan vodă, care iaste făcut din muiarea unui târgoveț den Hârlău, ce l-au chemat Rareș”; „întru aceste vremi, împăratul Suliiman, după moartea lui Ianoș care rămăsese tânăr, cu mumă-sa Ezavela crăiasa”; „că mumă-sa” - zice cronicarul, țesând despre doamna lui Mihai Viteazul, „den auz unul de la altul așa dovedim”, o veritabilă legendă a „văduvei nurlii” - au fost de la oraș de la Floci; care, fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep, om
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prin maturitatea scriiturii și construcția sigură a versului, „prin bogăția și diversitatea lexicului” (Laurențiu Ulici). Vădește abilitatea de a trece ușor de la o formulă la alta, exploatează ambiguitatea sau ascunderea semnificatului pentru a evita simplismul. Apreciată a fost îndeosebi Balada crăiesei Mab, „în linia Isarlâkului” lui Ion Barbu, unde poeta etalează o imaginație debordantă, inventând simboluri peste simboluri, chiar cu riscul obscurității asumate, întrucât tema cea mai importantă este aceea a banalului și a previzibilului. Uraniu, forme și oameni de zăpadă
SAVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289524_a_290853]
-
în timpul „cercetării” noțiunea de metaforă și aceasta la un nivel empiric, au elaborat astfel de produse spre sfârșit. Răspunsuri semnificative: gând călător fără bilet (C.T.) spiriduș al minții (P.Ș.) ca un nor trecător (V.M.) lună regină a întunericului (C.T.) crăiasă a nopții (V.D.) ca o pată aurie(V.M) stele copii ai Universului(V.M..) mici licurici sclipitori(P.Ș.) luminițe pâlpâitoare(C.T.) Concluzii: Analizând și prelucrând rezultatele obținute de elevi, am constatat că 14 elevi au o imaginație creatoare foarte
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
în scopul obținerii de răspunsuri. Sarcini combinate: • Ilustrarea prin desene a conținutului fragmentelor literare date; Exemplific prin desenele realizate de N.M. („Legenda Chiciurei”) • Ilustrarea prin desene a zicătorilor și proverbelor; • Elaborarea de compuneri libere. (exemplific cu câteva creții ale elevilor) Crăiasa Zăpezii „Este iarnă. Afară ninge liniștit, iar fulgii jucăuși de nea dansează și parcă alcătuiesc o horă deasupra satului zgomotos. Deodată, undeva în depărtare, se zărește o micuță rândunică albă care, la o mică neatenție, dispare. Am crezut că sa
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
o rochie de culoarea omătului și o mantie argintie făcută dintr-o zăpadă foarte pufoasă. Pe cap avea o micuță coroană de țurțuri, iar în mână ținea bagheta fermecată care avea în vârf o steluță magică din cristal. Ea era Crăiasa Zăpezii. De fapt, ea era prințesa acestui anotimp friguros, iarna. În fața ei ședeau tot felul de animale, păsări, care erau slujitorii acesteia. Toți puteau să vorbească și toți erau ca niște îngerași albi, plăpânzi și adorabili. Ei îndeplineau cu sfințenie
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
De fapt, ea era prințesa acestui anotimp friguros, iarna. În fața ei ședeau tot felul de animale, păsări, care erau slujitorii acesteia. Toți puteau să vorbească și toți erau ca niște îngerași albi, plăpânzi și adorabili. Ei îndeplineau cu sfințenie ordinele crăiesei și mereu erau de față când se întâmpla ceva. După ce noaptea se lăsă peste sat, prințesa a ieșit din palat și s-a urcat în caleașca ei de diamant, trasă de șase cerbi blajini și foarte drăguți. Pentru a-și
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
de șase cerbi blajini și foarte drăguți. Pentru a-și putea îndeplini treaba din acea noapte, ea a pornit un crivăț foarte puternic și orbitor, care, cu mantia lui, acoperea privirile oamenilor de la ferestrele înghețate. Zburând lin prin văzduhul limpede, Crăiasa Zăpezii, acompaniată de fulgii de nea, transforma casele acoperite de nămeți în niște delicioase torturi, parcă acoperite cu frișcă. După aceea, le împodobea punând țurțuri la streașină, care se uneau și păreau precum un policandru din fluturi argintii. După ce a
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
fulgii de nea, transforma casele acoperite de nămeți în niște delicioase torturi, parcă acoperite cu frișcă. După aceea, le împodobea punând țurțuri la streașină, care se uneau și păreau precum un policandru din fluturi argintii. După ce a lucrat toată noaptea, Crăiasa Zăpezii era obosită și a vrut să se întoarcă la culcușul ei. A oprit crivățul orbitor și a pornit o ninsoare liniștită. Ajunsă în palatul ei, se uită pe fereastră, admirând fulgii de nea care se așterneau domol peste dealurile
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
ei, se uită pe fereastră, admirând fulgii de nea care se așterneau domol peste dealurile amorțite de vremea rece. În următoarea dimineață, soarele auriu strălucea pe cer. Aproape toată zăpada se topise. Palatul tainic nu mai era. Pesemne că plăpânda Crăiasă a Zăpezii plecase demult. Dar stați! Văd parcă un mic fulg de nea ce cade din văzduhul larg. Ajunge pe sol și se topește. Dar ceva incredibil se întâmplă. Din rămășițele vechiului fulg răsare acum un mic și gingaș ghiocel
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
zar, Ursita ș.a.), Iosif Moruțan, Valentin Strava, Ion Cherejan, Teodor Ciceu, Valentin Raus ș.a., iar proză dau Andrei Radu, Pia Dragoș, Alexandru Anca ș.a. Îndeosebi la rubrica „Grai și suflet românesc” apar numeroase retipăriri: Mihai Eminescu (Printre sute de catarge, Crăiasa din povești), George Coșbuc (Sub patrafir), Octavian Goga, St. O. Iosif (Cântec vechi). Rubrica intitulată „Colțul elevilor” înregistrează în 1942 debutul lui Dumitru Micu, cu poezia Țăranii, în același an debutând aici și Ion Oarcăsu. În sumar intră, de asemenea
TRIBUNA ARDEALULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290247_a_291576]
-
în Transilvania, Olimpiu Boitoș, O teorie a romanului datorată lui Ion Ghica, I. Verbină, Simeon Marcovici, traducător și teoretician al problemelor sociale și literare, relevă importanța folclorului ca sursă de inspirație pentru literatura cultă (I. Breazu, Izvorul folcloric al baladei „Crăiasa zânelor” de Coșbuc) sau evocă atmosfera și condițiile în care au apărut și s-au dezvoltat instituții și mișcări culturale (D. M. Pippidi, În jurul clasicismului, D. Popovici, Un precursor al Academiei Române, Difuzarea ideilor „luminării” în Țările Române). Un spațiu important
STUDII LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289997_a_291326]
-
de Spania, București, 1955; Jules Vallès, Jacques Vingtras, I-III, pref. Silvian Iosipescu, București, 1956; A. N. Ostrovski, Soare cu dinți, București, 1957; Al. Galici, Ne vom aduce aminte, București, 1957; H. Chr. Andersen, Povestiri, București, 1958, Lebedele, București, 1962; Crăiasa zăpezii, București, 1974; Tao Iui, Furtuna, București, 1958; Mao-Tze-Dun, Poeme, București, 1959; Lesage, Istoria lui Gil Blas de Santillane, I-II, introd. N.N. Condeescu, București, 1960; N. Pogodin, Teatru, București, 1960; A.P. Cehov, Doamna cu cățelul și alte povestiri, București
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
obișnuiesc la jocurile și petrecerile noastre poporale, ed. 4, Brașov, 1923; Din Țara Hațegului. Povestiri, Sibiu, 1930; Munți, animale și pământ, Sibiu, 1935; Legende, povestiri și obiceiuri românești, îngr. și pref. Vasile Netea, București, 1943; Crâncu, vânătorul codrului, București, [1963]; Crăiasa zânelor. Povești ardelenești, îngr. și pref. Vasile Netea, București, 1970; De n-ar fi poveștile, îngr. N. Nistor și I. Drăgoiescu, pref. Vasile Rusu, Sibiu, 1971; Povești populare, îngr. Doina David, Timișoara, 1989; Zâna apelor, îngr. Iordan Datcu, București, 1997
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
și obidiți” ai periferiei, cu „carnavalele monstruozității” (Moșii, Ghetto) și figurile ei specifice (Ghiță Boambă, Orbul, Păsărarul etc.). De reținut este și notația de tip suprarealist și absurd din Magazinul. SCRIERI: Vârtej, București, 1964; Adevăr și fantezie, București, 1970; Taina crăiesei. Basme, cu ilustrații de Lena Constante, București, 1972; Ancora, pref. Ana Blandiana, București, 1982. Repere bibliografice: Gheorghe Drăgan, „Vârtej”, IL, 1965, 1; Dinu Săraru, „Adevăr și fantezie”, „Scânteia”, 1970, 8652; Antoaneta Tănăsescu, „Adevăr și fantezie”, CNT, 1970, 52; Mircea Iorgulescu
RADULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289099_a_290428]