753 matches
-
că suntem zdraveni, după cutremurul care a făcut ravagii În cartierul nostru. Două blocuri, Îndeajuns de apropiate de locuința noastră, s-au prăbușit. Casa În care stăm, veche de un veac, a rezistat destul de bine, rămânând În picioare. Sunt ziduri crăpate, tavane brăzdate, am avut oarecari necazuri cu baia, cu sobele, cu biblioteca (răsturnată), dar suntem mulțumiți că am rămas pe loc. Când am fost la Suceava, v-am pomenit de sculptorul Mircea Basarab, a cărui familie este din comuna Basarabi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
se pune un nod în gît. Un pachet cu unt, niște brînză... Fac și un ceai, beau și o gură de vodcă... Ah, ce masă împărătească va fi!..." Pe tejghea, în fața mea, apare o pîine stîlcită, cu coaja arsă și crăpată. Vînzătoarea, coafată în permanență, elegantă în halatul ei alb din relon, cu veșnicul surîs ironic pe buze, întinde mîna să ia bancnota de cinci lei, dar înainte ca ea să fi atins banii, eu lovesc pîinea cu palma, trimițînd-o ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
în capul lui Josh. Și era într-adevăr uimitor, câte documente erau strânse acolo, de fapt, un roman întreg, căci Josh scrisese un istoric detaliat al casei. Imediat sub fotografia care înfățișa clădirea, așa cum arată ea acum, cu tencuiala albă, crăpată și umflată ca o coajă de cartof copt, cu cerdacul străjuit de coloane înflorite și curtea năpădită de buruieni, urma un istoric, scris cu „Times“, la un rând: Imobilul din Calea Victoriei, 144 a fost construit cu aproximație la începutul secolului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
mergem să o vedem, nu vrei? Fetița deveni serioasă, afectată de resposabilitatea acestei misiuni. Dar ea nu vedea nimic rău în asta. Porfiri simți strânsura copilăriei în mâna ei. § Ochii mari și neînțelegători ai Liliei priviră neîncrezători afară prin ușa crăpată. La început, ceva la fața ei îl șocă și abia apoi Porfiri își dădu seama că aceasta nu mai era machiată strident. Fața ei palidă îl confrunta acum cu umanitatea ei de netăgăduit. Machiajul, înțelese el, îi protejase pe amândoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
că Nenea făcuse o păpușă din baionetă care o îmbrăcase cu boneta sa militărească, iar acum o înfășa sârguincios cu o moletieră. Fetița, deși cu fața arsă de soarele necruțător, încerca să zâmbească, deși cu un rictus dureros al buzelor crăpate. Doar ochii, numai ochii, acei ochi adânci și negri, pieziș trași spre tâmple, râdeau. Se înstăpânise un fel de vrajă pe care Mihu nu îndrăzni să o destrame. Râdea și Nenea ca un copil râdea. Îi dădu păpușa aceea făcută
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
iar alții, cică liberi ca pasărea cerului să moară de foame. Cred că, încetul cu încetul, o să ne ajungă și pe noi blestemul țărilor africane când li s-a spus în deceniul șapte al secolului XX: luați-vă libertatea și crăpați. Cei care ne vor răul, știu foarte bine ce fac, știu că pentru a putea exploata în liniște un popor, trebuie să le distrugă în primul rând spiritul național, să le inhibe noțiunea de patrie și patriotism, iar dacă cineva
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cel de lângă sobă rămĂsese atârnată aceeași reproducere alb-negru după Cina cea de taină. În spatele mesei la care stătea isus cu apostolii se vedea cerul și perspectiva unifocalizată folosită de leonardo da Vinci dădea impresia că toată imensitatea dezolantă a peretelui crăpat, lipsit de fereastră, este absorbită În cerul din tablou. — Îi tare frig acolo jios sub pământ, se plânse tata În timp ce sora mea Îl ajută să-și Înfășoare capul Într-un prosop. Și jiermii nu-ți lasă niși un pic de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
caniculară ca asta. Ce te-a apucat? — Până acum, vremea a fost frumoasă, dar, În curând, Încep ploile de toamnă. Dacă Îi chemăm pe cei care repară acoperișuri după Începerea ploilor, va fi prea târziu, motiv pentru care caut scândurile crăpate și le dreg. — De-asta nu te place lumea pe-aici. La amiază, toți ceilalți Își găsesc câte-un locșor la umbră. Dacă aș lucra pe lângă ei, le-aș tulbura siesta. Aici, sus, nu deranjez pe nimeni. — Minți. Pariez că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Din Enion sămînță vieții se revarsă, iar moartea e în toate mădularele-i, Si înghețate-n pîntecul lui Tharmas aleargă rîurile chinului lui Enion. El tremurînd culcatu-s-a, umflat de tot potopul, înăbușindu-se în suferință. ¶5 În stînci crăpate deschizîndu-se, amestecîndu-se-mpreună ei se unesc în arzătoare suferință 349, Amestecîndu-și beznă cea grozavă 350 cu tandrele ei mădulare; apoi spre nalturi ea pluti, Țipînd peste ocean: minune luminoasă-n fața căreia natură se cutremura, Femeie jumătate și jumătate fiara 351
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
XIX, versurile 825-826 (The Sun has left hîș blackness...cloudless night) repetate din America, 6, 13-14. 345 FRAGMENTE SUPLIMENTARE: Primele patru fragmente sînt scrise pe ambele părți ale unei foi mici de hîrtie de notițe; al 5-lea ("În stînci crăpate deschizîndu-se...") se află pe o bucată de hîrtie ruptă dintr-o foaie a manuscrisului. Ultimul fragment este scris pe o bucată de hîrtie mai subțire; este o versiune diferită a pasajelor din Noaptea a Opta (268-347), cum vom arăta în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de drumuri; am văzut într-adevăr niște nenorocite de tomberoane în care și mai nenorociți cărăuși se sileau să îngrămădească noroi lichid cu o lopată plată, largă abia cât mâna. Acești pârliți își făceau datoria conștiincios, dar lăzile găurite sau crăpate lăsau să le scape conținutul peste tot, când stăteau și cu atât mai mult când se aflau în mișcare. Asta ne-a făcut să ne gândim la butoiul Danaidelor. Aici s-a găsit cu siguranță arta de a deplasa noroiul
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
dezghețurilor din urmă; trebuie că le-ați prezentat deja, de vreme ce le-ați trăit, ca toată lumea; astfel, pe când un cer azuriu saluta ferice sărbătoarea din 4 ianuarie, străzile, printr-un infam contrast, păreau să protesteze împotriva veseliei publice; acoperișurile plângeau; solul crăpat se topea în râuri; lacuri de apă gloduroasă apăreau pe lângă povârnișuri de neîmblânzit, excluzând ideea însăși de locomoție. Lucru incredibil! Dughengii, dornici să contribuie la distrugere, spărgeau cu lovituri de cazma, sub picioarele trecătorilor, trotuarele de gheață, singurele care le
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
relațiile se răcesc, iar propriul nivel de stres crește. Simptome Printre ele se numără o senzație de uscăciune și de arsură În gură, care persistă o săptămână sau mai mult, un miros neplăcut când respirăm În palmele făcute căuș, buzele crăpate, fisurile la colțurile gurii, ulcerații ale peretelui interior al cavității bucale, constipația și deteriorarea rapidă a dinților. Cauze Cel mai des citate sunt dinții cu aspect neîngrijit, gingiile umflate, limba Încărcată, gura fierbinte și uscată, alcoolul și tutunul. Inflamația gingiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
ruj (59); roșie (30); dulce (24); roșu (23); umflată (17); mare (15); spartă (13); moale (12); față (11); senzualitate (9); dinte (8); fată (8); roz (7); carne (6); groasă (6); organ (6); pasiune (6); vorbă (6); cărnoasă (5); corp (5); crăpată (5); dinți (5); dragoste (5); limbă (5); nas (5); om (5); senzual (5); luciu (4); ochi (4); cărnos (3); fin (3); frumoasă (3); iubire (3); mică (3); pupat (3); pupic (3); bot (2); botos (2); cuvinte (2); cuvînt (2); deal
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
străbun (2); strămoșesc (2); teluric (2); trudă (2); țărm (2); ud (2); vegetație (2); verdeață (2); acces; agricultor; arat; aspru; ceva astronomic; bătrînă; belșug; brumă; bun; bunăstare; călătorie; ceartă; cenușă; cerc; cereale; chirpic; civilizație; cînt; comoară; copac; cor; corp; crater; crăpat; creștere; cultivare; cultură; culturi; curat; datină; deal; decizii; domn; dragoste; foame; foc; fotbal; fragil; frumusețe; frunze; fundament; gaură; geografie; glas; globul pămîntesc; gospodar; graniță; gravitație; greu; greutate; grîne; ha; hărnicie; hectar; hotar; ieșean; imensitate; infinitate; investiție; istorie; început; închis; îndepărtat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
separare (2); singurătate (2); sprijin (2); de sticlă (2); susținere (2); tablă (2); verde (2); accident; adăpost; albă; alunecos; amintiri; apartament; apărare; aspru; de beton; blocare; cai verzi; o cale închisă; capăt; cămin; celulă; cer; cochete; constant; construcție; construit; covor; crăpat; cronologie; cuier; dărîmat; decor; departe; despărțitură; Dinamo; distanțare; dormitor; dos; drum închis; dulap; față; fin; frumos; gaură; groasă; icoană; imens; impact; impas; imposibil; indiferență; invizibil; împietrit; închizătură; îngrădire; întunecime; lavabil; lemn; limitare; limite; liniște; loc de dat cu capul; margine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); amintire; animal; apărare; a arunca; aruncare; aspră; aur; baraj; bate; bărbat; bătăi; bucurie; de calcar; cap spart; cap; capră; casa; casă de piatră; castel; cădere; ceartă; ceva greu; chiatră; chițibușuri; coasă; colț; construcție; construiește; construire; copac; copilărie; corp; crai; crăpată; creștere; cristal; cuarț; cubică; cuminte; cutie; decor; decorație; dragoste; drăguță; e pe jos; energie; eternitate; fără suflet; fereastră; feroce; fier; de fîntînă; floare; foarfecă; frumoasă; frumos; gaură; geam; grădină; groapă; iad; iarbă; impediment; indiferență; inel; inert; pe inimă; împiedicare; început
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bariere; Băsescu; bătaie; în bătaie; de-a binelea; bîtă; bluză; box; boxele; brațul; break; bucată; o bucată de pîine; cade; caiet; cană; carte; casă; cazi; cămașă; căzut; ceartă; a ceda; cer; cercul; chef; cîine; cîrpă; copac; copacul; crapă; a crăpa; crăpat; creator; crengi; crin; dărîma; departe; derulare; a desface; a despica; despică; a destrăma; a se detașa; a deteriora; deteriora; dezamăgire; dezbina; dezbină; dezgolire; a dezlipi; dezlipi; dezmembra; dinți; distruse; doare; dragoste; duioșenie; dulce; enervant; face; fărîma; a fărîmița; fărma; fir
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
șosete (2); tare (2); viteză (2); accelerație; activitate; Ahile; lui Ahile; ajutor; aleargă; amintire; animal; de animal; barieră; bătută; bocanc; bocanci; burete; busuioc; călătorie; călătorii; călca; călcat; cap; carp; casetofon; cauciuc; cercetător; ciorap; ciorapi; ciupic; cizmă; de cizmă; cofetărie; corp; crăpată; crăpătură; cui; deja; deplasare; desculț; drum; dulce; excursie; familie; de femeie; fină; forță; fotbal; fuga; fugă; fuge; gașcă; gheață; ghimpe; gîdilat; a gîdili; de gîscă; grea; gros; început; jar; jos; laba (piciorului); labă; șlapi; luptă; Maica Domnului; masaj; la mașină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dezolării care se înfățișează micii expediții este zugrăvit foarte convingător: "În față, spre inima cetății, alături pe drumul pe care se înșiruiseră, în loc să găsească rânduri dese de apărători, văzură spre groaza lor doar ruine și moarte. Casele erau prăbușite, zidurile crăpate, pietrele plesnite și aplecate în toate părțile". În sfârșit, neștiutorii călători ajung în fața bisericii, care le părea ultimul refugiu în fața thanaticului necruțător: "când intrară în ea, ochii nu vrură să prindă imaginea de groază ce li se desfășura. Pe bănci
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mai crește, iar pământul de dedesubt va fi umed; râmele vor avea grijă să transforme în humus acest strat în câteva săptămâni. Pentru tufele de zmeură, iarba trebuie mai întâi uscată. T Toamna • Strângeți rămășițele din timpul verii: fructe căzute, crăpate sau putrede, paiele și frunzele moarte, pe măsură ce apar. • Pliviți straturile și smulgeți plantele anuale ofilite. Reciclați aceste rămășițe adăugându-le la grămada de compost. Trandafirii • Pentru ca o tufă de trandafiri să înflorească mai mult timp, tăiați florile ofilite de la bază
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
tâmp pe fereastră. Ea o să înghită cerul, casele și vârful copacilor; totul o să fie mestecat de gura-i imensă. Maică-mea n-a văzut niciodată nimic pe fereastră, privirea-i e întoarsă spre sine când stă acolo, înaintea pânzei cerate, crăpate, ronțăind mecanic același peisaj. Iar singura ei dorință, în viața asta, e să-mi facă viața grea, fiindcă n-o șterg cât mai departe de ea și fiindcă îi beau vodca și ceaiul. Dar unde-ați vrea să mă duc
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
în care prezenta operatorului uman transpare doar prin ingeniozitatea operației: "Cap cu bărbia în pumn - întunecat/ mă țintește ochiul strateg:/ că o învîrtire de cheie în broască./ Sînul din profil se vede întreg.// Între coapse deschisă e cartea/ la mijloc crăpata de-o lungă mănușă./ Gîtul întors către ușa/ are o prezență obscena" (Nud în fotoliu). Cu o voluptate sadic-caritabilă a mixturii de materii, autorul extrage din asemenea eteroclite învecinări efectul unei libertăți secunde - surogat de copilărie, "nel mezzo del cămin
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
-n floare fâlfâiesc și-și moaie/ Gurițele-umede și roșii în potirul/ Mirositor și plin de miere-al florilor./ Tufe de roze sunt dumbrăvi umbroase/ Și verzi-întunecoase, presărate/ Cu sori dulci înfoiați, mirositori -/ E-o florărie de giganți. Într-un loc/ Crăpată-i bolta de granit, de cauți/ Prin streșina de codru până sus,/ Unde în ceruri lin plutește luna./ Ea-i o regină tânără și blondă/ În manta-i albastră constelată,/ Cu mâinile unite pe-al ei piept/ De neauă... Trece
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
I. Vidu“. Fata are talent, a decis examinatoarea din prima; pentru vioară, e cam mare și... are degete de violoncel. „Drept să spun, habar n-aveam atunci cum arată un violoncel și, când am primit unul din magazia școlii, tot crăpat și plin de hibe, am fost mândră din cale-afară. Am mers acasă și am scos violoncelul pe fereastra blocului, să mă vadă copiii, chipurile, cântând. Evident, n-aveam habar și scârțâiam într-o veselie, dar toți prietenii mei au fost
Agenda2004-33-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282754_a_284083]