473 matches
-
de o jumătate de metru pentru celelalte plantații și garduri vii. ---------- *) Dispoziții normative speciale. Articolul 608 Vecinul poate cere că arborii și gardurile vii puși la o distanță mai mică să se scoată. Acela pe a cărui proprietate se întind crăcile arborilor vecinului poate să-l îndatoreze a le tăia. Dacă rădăcinile se întind pe pământul sau are drept a le tăia singur. Articolul 609 Arborii ce se află în gardul comun sunt comuni că și gardul și fiecare din ambii
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 mai 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138010_a_139339]
-
de o jumătate de metru pentru celelalte plantații și garduri vii. ---------------- *) Dispoziții normative speciale. Articolul 608 Vecinul poate cere că arborii și gardurile vii puși la o distanță mai mică să se scoată. Acela pe a cărui proprietate se întind crăcile arborilor vecinului poate să-l îndatoreze a le tăia. Dacă rădăcinile se întind pe pământul sau are drept a le tăia singur. Articolul 609 Arborii ce se află în gardul comun sunt comuni că și gardul și fiecare din ambii
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la 1 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
i s'a cerut în caz de innec, inundație, incendiu, tâlhărie sau orice alt caz de pericol flagrant. Art. 596. - I. Se pedepsește cu amendă dela 500 la 2.000 lei: 1. Acela care jupoae coaja de pe copaci, ori frange crăcile arborilor, duzilor ori pomilor de pe proprietatea altuia, ori de pe drumurile publice; 2. Acela care aruncă în curtea, grădină, livadă ori via altuia, păsări sau animale moarte ori resturi de cadavre; 3. Acela care ia pămînt, nisip sau piatră din loc
LEGE nr. 5 din 19 ianuarie 1948 pentru modificarea unor dispoziţiuni din codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
da’ nu-i aia, de ce să mint. Îmi dam drumu’ pe scară în cămașă dă noapte, să creadă că intru-n closet. Aveam cuiele scoase la două uluci și treceam dincolo. Băgam mâncarea pentru partizani într-o grămadă mare de crăci. Ce auzeam scriam și puneam hârtia într-o scorbură. Puneam cana pe perete, țineam urechea pe fundu’ cănii și auzeam ce vorbeau securiștii în camera de-alături. <<Vă duceți la Muntele Zănoaga, că ei au venit la stână. Am găsit
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
în peisajul care vrea să șocheze tocmai prin impresia de obișnuit atribuită chiar și bizareriilor. Lichefierea face parte din lumea aceasta, totul e descris ca și cum ar fi un tablou în descompunere, pe care culorile, formele se preling: "Soarele curgea pe crăci ca lumânările de ceară,/ în miezul lui se dizolva un drumeț/ absent murmurând: - E ultima seară". Tehnica este a amalgamării detaliilor, astfel încât textul se apropie de cel suprarealist sau oniric, fără să lipsească însă contrapunctul ironic. Transformarea sunetelor în mingi
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
chipul destinului, devine o capcană aeriană, care-l anihilează într-un fel neașteptat, tocmai prin ceea ce constituia podoaba sa: „Cînd s-a întîlnit Avesalom cu oamenii lui David, era călare pe un catîr. Cînd catîrul a fugit cu el pe sub crăcile unui stejar mare, părul lui Avesalom s a încurcat în crengile stejarului și el a rămas spînzurat în văzduh, iar catîrul de sub el s-a dus înainte 6). în ciuda poruncii regelui de a fi cruțat, Ioav, unul dintre comandanți, îl
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a întâmplat, nu a fost nici un marketing la mijloc, nu pot să spun că s-a întâmplat datorită extraordinarei mele relevanțe. S-a întâmplat așa. Dacă nu aș fi avut această carte în America - nu vreau să îmi tai singur craca de sub picioare și să spun că nu s-ar fi întâmplat nimic -, cu siguranță s-ar fi întâmplat mai greu și foarte lent. Marketingul - atât pentru această primă carte, cât și pentru celelalte - a fost al editurii. Și a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
3, Orcs &Elves 2, Unreal Tournament, The Elder Scrolls, Age of Empires, Half-Life, Doom3, Command&Conquerer - Red Alert, Neverwinter Nights, Mafia, Duke Nukem 3D. În locul căsuțelor din copac din filmele americane, ne închipuiam un apartament în salcia din parc - pe craca cea mai groasă era dormitorul, sufrageriile de lux aveau un leagăn din crengi. Băieții își făceau cazemate și iarna se războiau cu bulgări la adăpostul lor. Castelele noastre se mai imaginau și printre tuburi de metal sau beton, de prefabricate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
cei mai înstăriți, dacă aveau beci(zemnic) în el erau butoaiele pentru vin, teascul cu șurub din lemn tare, iar afară haragii pentru vie și leasa pentru uscat prunele. Multă vreme s-a întrebuințat plugul de lemn, grapa formată din crăci de mărăcini, grebla, furci de adunat paiele, țăpoiul. în stupine se foloseau știubeiele sau buduroaiele. La stâni, țarcul era din răzlogi de lemn, putinele și cofele de muls, uneltele cu care se făcea brânza, urda sau jintița, erau din lemn
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și florile cele mai frumoase. Dăm mai jos fragmente din aceste cântece: „Pădure, verde pădure Frumos cântă cucu-n tine Și mai gros și mai subțire Și arde inima-n mine. Eu spun cucului să tacă El se mută de pe cracă Taci, cucule, nu cânta Că mi-ai rupt inima. Cui îi cântă cucu sara Amărât îi toată vara Cui cântă dimineața Amărât în toată viața Nu mai bate doamne lumea Cum bate vântul pădurea Pe pădure-o bate vântul Iar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pripiți, hribi îndulciți, hribi înmieriți, hribi zaharisiți, hribi acriți, hribi oțetiți, hribi sărați, hribi pasați, hribi feliați, hribi tocați" etc. (Grigore, 2008, pp. 60-63); "un cuc în nuc doi cuci în nuc; un cuc într-un nuc; un cuc pe craca unui nuc; un cuc stă în nuc; o curcă încurcată; o curcă împiedicată; o curcă împestrițată; o curcă în curte; o curcă într-o curte; o curcă o-ncurcă; o curcă și un curcan croșetează"; "un ștrumf cade buf, doi
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de metal. Cu infinite precauții, a făcut o ultimă reverență. Evoluție Fac sex pentru că îmi trebuie. Pentru că am nevoie să găsesc o ființă pe care să o adulmec, căreia să-i miros transpirația. Pentru că strămoșii mei, care săreau de pe o cracă pe alta, mi-au lăsat mie moștenirea asta. Pentru că nu sunt decât un animal. Un animal superior. Un animal care a învățat să folosească cardul cu bandă magnetică. Mișto e că am avansat atât de mult în schema asta, încât
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
Costel care se urcase pe un scaun din autocar în timpul mersului, deschisese complet acel aerisitor situat în partea de sus a autocarului, iar pe acolo filma de zor tot traseul, fiind obligat să se aplece de mai multe ori datorită crăcilor prea aplecate din copacii de pe marginea drumului, care atingeau autocarul în timpul mersului. La intrarea în așezare am oprit pentru a face poze la un punct de belvedere, iar apoi am circulat pe jos în sătuc, deoarece era interzis să intrăm
Muntele Olimp. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1084]
-
a pierdut cântul", amintind celor ce l-au citit pe Yeats de pasărea de aur din Navigând către Bizanț și Bizanț. Amintirea e prozaică, banală, prin urmare cu atât mai aproape și mai sfâșietoare: Și privește așa-n jos de pe cracă Cu gâtlejul gol și ciocul întredeschis Pe când sub pomul lucitor Un țânc care poate sunt eu de altă dată Își răsucește mașinuța nou nouță. În Nu despre trandafiri găsim o explicație a tainei lui Mole: N-am scris niciodată Un
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o amintire frumoasă..." Poetul visează totuși o zi a marii eliberări de moarte, când demonul cumplit al stingerii va fi învins: „Și atunci/ pasărea cu clonț de rubin/ ne va privi clămpănind furioasă,/ ghearele ei se vor crispa pe o cracă roșie,/ aripile ei se vor chirci/ va fi apucată de convulsii/ și noi o vom privi zvârcolindu-se,/ și vom râde de ea,/ și vom putea socoti/ abia atunci/ că am răzbunat măcar în parte/ moartea căprioarei cu nările înfiorate
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
au trecut milioane de ani, el pleacă, parcurgând în sens invers zonele prin care venise: fata de la curtea de aramă îmbătrânise - mai rămăsese un singur lemn de tăiat - și apoi moare. Împărăteasa vrăbiilor moare și ea odată ce băiatul găurește ultima cracă din pădurile cele multe de odinioară. Ajunge și la curțile tatălui său și află că nu trecuseră douăzeci de ani de când plecase, ci milioane de ani. Împreună cu moșul care îi dă aceste lămuriri merge la o cruce de piatră unde
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
așteptate: − Să nu fie cu două tăișuri: dacă moda prinde și omenirea se-ntoarce la corturi, s-a zis cu slujbele noastre! sugeră Luc de pe bancheta din spate a mașinii. Confrați, vă avertizez că, omagiind nomadismul mongol, ne tăiem singuri craca de sub picioare. − Atâta pagubă! Toate lucrurile profunde au două tăișuri. Un motiv în plus să ne meșterim aripi. Suporturi, vă desfid! Vom naviga prin marele vortex al devenirii într-o arcă submersibilă de piele și oase. Ferea, că vine dirijabilul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mulțumea cu ce găsea pe jos, ci a început să scuture crengile care erau foarte încărcate cu mere ionatane. Mama a ieșit în gang și i-a vorbit prietenește: Strânge, strânge leliță Garafină, dar ai grijă să nu rupi din crăci, căci plesnesc dacă sunt trași la nimereală cu forță! Vai, păcatele mele! Doba și Ivan dorm și-n astă dimineață n-au putut veni. Dumnezeu să mă ierte doamna Marioara, c-am luat câteva mere pentru copii. Nu-i nimic
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
una de alta, ne-am privit îndelung și-am izbutit într-un râs nepotolit. Făceam haz de necaz. Am ajuns la luncă și când trebuia să trecem Suceava cu picioarele, o mare de apă tulbure ne-a înspăimântat. Cele trei crăci ale râului se uniseră formând un colos de apă, care venind de sus, dinspre munte, vuiau și gemeau sub încărcătura crengilor și buștenilor cărați. Ce era de făcut? Să mergem pe la podul din Frătăuții Noi, ne prindea noaptea. Înconjurând astfel
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de mult să culeg și mă bucuram că merele din pomul meu erau mari, roșii și coapte. Îmi venea să le aleg pe cele mai frumoase. Oltea mi-a dat o cârjă de fier și cu ea trăgeam spre mine crăcile încărcate. Mă întindeam cât puteam după mere și vroiam în lăcomia mea să culeg cu amândouă mâinile. Am lăsat scara sprijinită de trunchi și fără să-mi dau seama, am aterizat destul de sus. Mama mi-a zis că nici nu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
vă dau de veste. Au prins sluga pe care o trimisesem cu știre grabnică la Înălțimile Voastre. Veniți cu mine, o singură clipă, dacă aveți bunăvoință... Neidhard Își conduse stăpânul În spatele șopronului, la un stejar uriaș. Acolo, atârnat de o cracă se afla ceva ce odinioară fusese un trup omenesc. Era slujitorul meu credincios. I-au smuls pielea de pe corp până le-a mărturisit unde și de ce l-am trimis. Apoi l-au lăsat așa. Voiau să facă același lucru cu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cu o violență ieșită din comun. Frenezia distrugerii părea să nu aibă sfîrșit". Cînd era imposibil de lucrat la îndiguiri deținuții rămîneau în barăci, perioadă benefică pentru susținerea unei conferințe pe diferite teme, dar și de însușire a limbilor străine: Craca însemna foame, dar și activitate culturală. Ori de cîte ori înceta munca fizică, începeau conferințele și învățarea limbilor străine. Atît în Balta Brăilei, cît și în Deltă, la Periprava, au existat conferențiari străluciți. Mai toate domeniile vieții intelectuale își aveau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și inspirat prezentați conferențiarii și, cu numeroase și pertinente observații, la loc de frunte între conferențiari se afla viitorul prozator Sașa Ivasiuc, la care, în pofida tinereții, calitatea și întinderea lecturilor era impresionantă, dar și istoricul Alexandru Zub: În perioadele de cracă, zilele noastre erau pline. Conferințele de filosofie și psihiatrie ale lui Sașa formă culturală a pălăvrăgelii, le numea el, se țineau lanț. Lor li se adăugau lecțiile de istorie ale lui Alexandru Zub. Sandu Zub ajunsese la Salcia ceva mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
marchează autoritatea prin robă neagră și largă, în faldurile căreia, de prea multe ori, dreptății nu-i rămîne decît să se rătăcească. Profesorului de istorie Zub îi venea greu să se adreseze unor ascultători ce-și părăseau adesea locul de pe cracă, pentru a se așeza direct pe hîrdăul cu fecale. Orice mister era anulat. Își ținea totuși conferințele, sobru și academic, ascunzîndu-și crisparea în informații precise și date exacte. Chiar în propriul său domeniu, cel al istoriei moderne, lăsa altora, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
A ajuns pân’ pădurili dă aramă. A luat șî el cracă dân pădurea de aramă. A ajuns în pădurea dă argint. A luat șî el cracă dân pădurea dă argint. A ajuns în pădurili dă aur. A luat și el cracă, semn, ș-a băgat-o-n buzunar. A ajuns pă locuri năstămite, pă gârle năstămite. A luat șî el piatră năstămită ș-a băgat în buzunar să arate sămn la împărat. Când a ajuns - la Sfântu Soare” (Valea Mănăstirii - Argeș
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]