2,854 matches
-
pesimistă și resemnată ar fi „străină de sufletul românesc”. Coșbuc este un „naționalist creștin” care „transpune un peisaj identificat pe suprafața României în regiunea de vis a eternei nostalgii din sufletul omenesc: Paradisul”. În locul expresiei devenite celebre a lui Gherea, Crainic o propune pe aceea de „poet al neamului” sau, încă și mai potrivită, pe aceea de „poet al rasei” din chiar titlul studiului. Caracteristica de „supra-Român” a lui Coșbuc s-ar deosebi de aceea de „supraom” de la Nietzsche, fiindcă, susține
Note despre George Coșbuc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5393_a_6718]
-
o propune pe aceea de „poet al neamului” sau, încă și mai potrivită, pe aceea de „poet al rasei” din chiar titlul studiului. Caracteristica de „supra-Român” a lui Coșbuc s-ar deosebi de aceea de „supraom” de la Nietzsche, fiindcă, susține Crainic, supraomul se află dincolo de bine și de rău în plan moral, așadar, dincolo de creștinism, în timp ce viziunea lui Coșbuc se află în plin „cadru creștin”. Crainic nu pregetă să-i împrumute și altă dată lui Coșbuc propriile idei, cum ar fi
Note despre George Coșbuc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5393_a_6718]
-
supra-Român” a lui Coșbuc s-ar deosebi de aceea de „supraom” de la Nietzsche, fiindcă, susține Crainic, supraomul se află dincolo de bine și de rău în plan moral, așadar, dincolo de creștinism, în timp ce viziunea lui Coșbuc se află în plin „cadru creștin”. Crainic nu pregetă să-i împrumute și altă dată lui Coșbuc propriile idei, cum ar fi antiromanitatea, adică denaturarea spiritului lăsat nouă în păstrare de Zalmoxe și pângărit de romani, pe care ar vădi-o imprecația din poezia Decebal către popor
Note despre George Coșbuc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5393_a_6718]
-
creștin al poetului ardelean ar mai implica și o viziune antimioritică. Spre deosebire de poetul popular, dar și de Eminescu, Coșbuc preferă resemnării lupta și ciobanului fatalist pe erou. Cele două caracteristici din urmă fiind ale rasei, în propria concepție, pe care Crainic o socotește, cum se vede, integral împărtășită de Coșbuc, se înțelege de ce „poetul rasei” i se pare a fi formula definitorie pentru lirica și epica acestuia. Ar mai fi doar de precizat că, dacă teza lui Gherea a fost socotită
Note despre George Coșbuc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5393_a_6718]
-
Coșbuc, se înțelege de ce „poetul rasei” i se pare a fi formula definitorie pentru lirica și epica acestuia. Ar mai fi doar de precizat că, dacă teza lui Gherea a fost socotită, în limbajul anilor ‘50, sociologistvulgară, aceea a lui Crainic ar merita să fie numită ideologist-vulgară. Autorul Punctelor cardinale în haos trage spuza poeziei lui Coșbuc pe turta ideologiei lui fundamentalist-ortodoxe. E de mirare că nu i-a dat nimeni nici o replică.
Note despre George Coșbuc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5393_a_6718]
-
devineze destinul echivoc/ pe care, mai degrabă, țineau să și-l dejoace// stând împrejurul mesei verzi (patru, trei, - sau doi,/ atunci când, fără cvorum, jucau pe-o mână moartă),/ nedornici de oricine le-ar fi intrat pe poartă,/ țigănci, poștaș sau crainic al zilei de apoi." (pag. 76) Imun la ce-a fost, imun la ce va fi, volumul e totuși sensibil la critică. Pe care Șerban Foarță a cucerit-o încă o dată, fără a o sili la concesii de gust. Cel
Fraza cea frumos curgătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6687_a_8012]
-
tatăl său îl consideră pe Radu Bogdan drept „cel mai bun istoric de artă al nostru”. Monografia „Ion Andreescu” a intrat în patrimoniul lucrărilor de referință din bibliografia marelui pictor, ca un model de scriere în domeniu. În 1972, Nichifor Crainic (cândva partizan al dictaturii de dreapta) îi scria lui Dinu Pillat că abia așteaptă să citească în întregime această monografie. Despre Radu Bogdan au scris, după cum precizează însuși sărbătoritul, cu multă înțelegere și admirație, Edgar Papu și Andrei Pleșu, dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6556_a_7881]
-
apă».” Deși mefient în privința valorii unor române cu succes comercial, Cronicarul așteaptă mai întîi să citească cartea spre a se pronunța. La pământ Reporterre à terre era o semnătură glumeața dintr-o revistă de „moravuri grele”. Pentru unii reporteri și crainici TV, spune totul. Sunt la pământ. Pe Antenă 3, vineri pe la prânz, ora moartă, Andreea Stroe discuta, din studio, cu Bogdan Ocnaru, reporter, despre incendiul izbucnit în subsolul Facultății de Litere din Universitatea București. La prima mâna, prezentatoarea tânjind la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6556_a_7881]
-
care se vor adresa în plen pacienților sunt: prof. dr. Ovidiu Băjenaru, asist. univ. dr. Teodor Fischer, dr. Anca Maria Bogdan, dr. Codruța Morar, dr. Camelia Nicolau, dr. Camelia Navroțchi, dr. Sanda Trantea, ktp. Oana Picoș, Ana Maria Arcăleanu, Cătălina Crainic, Sorin Ionescu (președintele Asociației Distonia). Invitata specială a ediției pilot a conferinței este Dee Linde, liderul unui grup de suport din Washington, care funcționează în cadrul Fundației de Cercetare Medicală în domeniul Distoniei.
Distonia, boala corpului care nu te mai ascultă by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63808_a_65133]
-
și simt în suflet patimi/ Din traiul nostru măsurat,/ Toți răstigniții mici ai sorții/ Pe rând, în minte mi se-abat." Această deviere, supusă umorilor, nu mai puțin decât vremurilor, face să avem și Paștele pastelate, din Alecsandri, Coșbuc, Topârceanu, Crainic, cel de dinainte de Aiud, și pe-acelea sumbre, suferitoare, înecate de vină greu ispășită, din Voiculescu, de pildă. Între „râde atâta sărbătoare/ din chipul lor cel ars de soare", înfățișarea unui miracol naiv și impersonal, și „tot cerul Palestinii/ Părea
Patimile viorii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6405_a_7730]
-
fost gafe, au fost bâlbe. Pentru minute bune, în concert, a dispărut lumina de scenă atât de utilă instrumentiștilor orchestrei; iar aceasta în vreme ce luminile de sală străpungeau, literalmente, privirile spectatorilor. Pe de altă parte, textul prezentărilor citite de cei doi crainici a omis să ne anunțe locul de proveniență al soliștilor, instituțiile de învățământ artistic de care aparțin și numele profesorilor care i-au format. A urca pe scena Ateneului la această vârstă, în compania maestrului Andreescu, constituie o victorie atât
O selecție promițătoare pentru „Eurovision Young Musicians 2010“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6425_a_7750]
-
ceară acuzatului să-și dovedească nevinovăția. Ivașcu mi-a mărturisit odată că pseudonimul incriminant era al lui Alexandru Gregorian, poet și publicist, apropiat cercurilor de extremă dreaptă și antisemit notoriu, director al revistei „Sfarmă- Piatră”, fondată în 1935 împreună cu Nichifor Crainic, consilier al Legației României de la Roma în tot timpul războiului, rămas în Italia în 1944, director al „Europei Libere” și mort în Spania în 1986. Firește că Ivașcu nu avea cum să strângă probe în închisoare fiind, dar asta nu
Câteva precizări cu privire la George Ivașcu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5012_a_6337]
-
Poezia de la Gîndirea, pledînd convingător pentru o mai dreaptă situare și o mai bună cunoaștere a neotradiționalismului (anti)modern dintre cele două războaie: „De ce să fie un Zaharia Stancu ori un Eugen Jebeleanu mai cunoscuți pentru perioada interbelică decît Nichifor Crainic sau Radu Gyr? Sunt ei mai valoroși artistic? Și dacă ar fi valori apropiate, de ce unii să fie situați în primplan, iar alții ignorați cu totul?”. E drept că între timp lucrurile s-au schimbat întrucîtva... Că majoritatea „iconarilor”, în
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
s-a născut Nicolae Ariton 20.08.1984 - a murit Al. I. Ștefănescu (n. 1915) 21.08.1723 - a murit Dimitrie Cantemir (n. 1673) 21.08.1856 - s-a născut C. C. Bacalbașa (m. 1935) 21.08.1972 - a murit Nichifor Crainic (n. 1889) 21.08.1934 - s-a născut Elvira Sorohan 21.08.1946 - s-a născut Viorel Pătrașcu 21.08.1947 - s-a născut Ioana Diaconescu 21.08.1952 - s-a născut Eugen Șerbănescu 21.08.1953 - s-a născut
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/4398_a_5723]
-
decadenței imperiale, iar „ficțiunile compensatorii” cioraniene vădesc o atracție irepresibilă față de imperialismul rus, german și spaniol sau față de „excepționalismul” evreiesc. Nu-l pot urma, însă, pe Ion Vartic atunci cînd apropie poziția interbelicului Eliade față de românitate de antioccidentalismul lui Nichifor Crainic sau cînd consideră că‚ prin comparație cu „naivul” Dinicu, „rafinatul” Alecsandri e „un retrograd”, Balta-Albă fiind scrisă cu un „farmec amoral”. Dimpotrivă, cred că Alecsandri pur și simplu nu suferă de acele complexe identitare. Sunt în schimb integral de acord
Subteranele identității lui Cioran by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4606_a_5931]
-
nu prea puteau să se întâmple: Nichita Stănescu murise el însuși cu doi ani înainte. Confuzie istorică Fatalitate: confuzia istorică, București egal Budapesta, continuă cu un nou episod. Recent, cu prilejul găzduirii de către capitala țării noastre a finalei Europa League, crainicul UEFA a salutat solemn publicul de pe impresionantul nostru nou stadion cu formula: „Bună seara, Budapesta!” Dar, și mai și, ceva ce depășește orice logică, o televiziune bască relatează întâmplarea a patru sute de suporteri ai echipei din Bilbao care, cu mintea
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4660_a_5985]
-
a anilor ’50 au existat numeroase cazuri de fugari din fața noilor autorități comuniste, dezertori, aviatori parașutați în România de organizații occidentale în scopuri de spionaj, țărani care refuzaseră să se înscrie în colectivă, foști politicieni sau ziariști de dreapta (Nichifor Crainic, Mircea Grigorescu), luptători refugiați în munți și alții. S-ar părea că frica nu le intrase încă în oase tuturor și, mai ales, oamenilor simpli de la țară, care îi hrăneau sau găzduiau pe fugari. Ion Ioanid și alții au avut
Omisiunea de denunț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4361_a_5686]
-
-și dea seama, într-un proces inconștient al distilării resurselor, scriitorul se pedepsește continuu, presupunând că vinovățiile de care a fost acuzat nu s-au șters. De altfel, contestatarii și denigratorii, printre care la loc de frunte se află Nichifor Crainic, îi vor aminti continuu păcatele tinereților (întregul dosar al calomnierilor aduse lui Liviu Rebreanu se găsește în excelenta biografie redactată de Niculae Gheran; a se vedea îndeosebi capitolul În centrul intrigilor din Amiaza unei vieți, Ed. Albatros, 1989). La data
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
simultană (...) Un erou vreau să-l îmbrac în figura și caracterul lui Romulus Dianu, dându-i cât mai multe trăsături reale, fără însă a urmări o copie, căci înainte de toate trebuie să fie cum cere romanul meu. De asemenea, Nichifor Crainic, Șeicaru și Ionel Dimitrescu, în siluete asemănătoare și potrivite situațiilor. Pe Șeicaru mai ales nu vreau să-l exploatez, ca să-mi rămâie pentru Gorila” - notează în 3 decembrie 1931. După versiuni de laborator abandonate în 1931 și 1932, Jar e
Laboratorul de creație de la Valea Mare by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5886_a_7211]
-
îl repatriază în România. Încape pe mîna comuniștilor din țară, care îl trimit repede în gulagul românesc. Urmează alți 16 ani de recluziune, din care cei mai mulți și-i va petrece la Aiud și Jilava, unde cunoaște toată floarea elitei penitenciare: Crainic, Gyr, Gabriel Țepelea, Arsenie Papacioc, Grigore Caraza etc. Eliberat în 1964, apelează la sprijinul fostului său coleg de seminar, Iustin Moisescu, pe atunci mitropolit al Moldovei, care refuză să-i dea o parohie. Cere să intre în viața monahală și
Crucea de la Oranki by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5679_a_7004]
-
scriindu- i anumite cuvinte cu ortografia lui Ceaușescu. Cu i în loc de e final și altele ca acestea.” (p. 343) Galeria e mult mai amplă (n-ar fi fost nepotrivit un index final): Eliade, Cioran, Ionesco, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Negoițescu, Crainic (care, ca și Brâncuși, i-a lăsat o amintire pasabilă), Patriarhul Iustinian Marina (de fapt și ceilalți doi care i-au urmat), Steinhardt. Poezia lui Dinescu și desfășurările ei de forțe e privită cu o simpatie care nu-l lasă
Și ca dânsa suntem noi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5808_a_7133]
-
ministru al Educației Naționale, Cultelor și Artelor în fostul Guvern Ion Antonescu 3, 5 decembrie 1941- 23 august 1944), Alexandru Marcu (fost subsecretar de Stat la Ministerul Propagandei Naționale în Guvernul Ion Antonescu 3, 4 decembrie 1941-23 august 1944), Nichifor Crainic (fost ministru al Propagandei Naționale în fostul Guvern Ion Antonescu 1 - în perioada 4-14 septembrie 1940 și în cel de-al treilea Guvern Ion Antonescu, cu aceeași funcție, în perioada 1 aprilie- 26 mai 1941). * ** După încheierea studiilor de la Școala
Scriitori in arhiva CNSAS - Deținutul condamnat 82/1949: Alexandru Marcu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5840_a_7165]
-
recursul. Concludent este faptul că intelectualii care avuseseră funcții în Guvernul Ion Antonescu erau grupați laolaltă. Se poate exemplifica prin dosarul Ion Petrovici (fost Ministru al Propagandei în guvernul amintit) în care se află dosarele de penitenciar Mircea Vulcănescu, Nichifor Crainic, Alexandru Marcu (dosarul la care mă refer în acest documentar). Documentul de la fila 39 la care fac trimitere mai sus este înaintat de către Curtea de Apel București prin Secția a II a Criminală, Direcțiunii Penitenciarului Văcărești care este anunțată că
Scriitori in arhiva CNSAS - Deținutul condamnat 82/1949: Alexandru Marcu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5840_a_7165]
-
viitorul omenirii poate să fie fără trecut? Poate fi aceasta o repercusiune a absolutizării modernismului? Gândirismul nu a fost chiar așa de rău, precum l-a dezavuat comunismul. În interbelic a menținut un echilibru literar, Blaga, Pillat, Vasile Voiculescu, Nichifor Crainic și alții nu pot fi trecuți chiar așa ușor cu vederea. Credeți că trebuie revizuită atitudinea față de tradiție? La primele d-tale întrebări, dragă Paul Aretzu, am schițat deja un răspuns. Ne aflăm într-adevăr sub semnul unui filoneism, al
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
-i scoată din sărite pe comuniști. După cum azi îi irită pe adepții globalizării. Cum ar putea să nu-i indispună discursul lui Blaga, metafizic, ruralist, mitizant? La fel religiozitatea noastră de acasă, inspiratoare a unor V. Voiculescu, Adrian Maniu, Pillat, Crainic. Nu e decît un alt mod conjunctural de a privi lucrurile. O procustianizare la rîndu-i oportunistă. Nasurile ultraeuropenizate fac grimase în fața a ceea ce nu intră în sumara lor schemă ocazională. Agasant li se pare și Eminescu, care e declarat muribund
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]