570 matches
-
apare ca indiscutabil odată ce suntem asociați câinilor. Ei bine, această interdicție nu aparține unui club nazist, nici nu este luat prin analogie cu cele din vremea apartheidului din Africa de Sud, ci reproduce, schimbând etnia, conținutul unui afiș de pe intrarea unei discoteci craiovene: „Accesul interzis țiganilor și câinilor”. Televiziune publică a relatat în programul de știri din 17 septembrie un incident rasist petrecut la Craiova. A fost o relatare seacă, necomentată și, tocmai de aceea, culpabilă. Pe scurt, în Craiova la o discotecă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
pot încălca fără pedeapsă. Cel mult pot să încerc, alături de alții, să influențez schimbarea regulilor și să le respect între timp. Dar nici o discotecă nu este o instituție de tipul celei pomenite mai sus. Să presupunem că acceptăm verdictul poliției craiovene: într-un club privat, patronii stabilesc regulile. Potrivit principiului „pantei alunecoase”, orice practică devine posibilă: canibalismul, violul, tortura, pedofilia, traficul de carne vie. Drepturile persoanei sunt moral construite ignorându-se orice altă determinare în afara faptului de a fi om. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
și literară apărută la Craiova între 10 septembrie 1883 și octombrie 1884. Nu s-au păstrat decât primele douăzeci și patru de numere și numărul 32 din 5 iunie 1884. Totuși, „L’Indépendance roumaine” din 14 octombrie 1884 anunța încă apariția gazetei craiovene, al cărei director era gazetarul liberal Panache Niculescu. Partea literară a fost, probabil, îngrijită de Traian Demetrescu, statornic colaborator cu versuri, cronici literare și cronici dramatice. Panache Niculescu, deși cam agramat, pare să fi fost un personaj interesant, prieten bun
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286303_a_287632]
-
nuvelei Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala. În continuare a apărut și Mateo Cipriani. Gazeta susține literatura originală, inspirată mai ales din istoria țării, recomandă difuzarea scrierilor lui N. Filimon, Gh. Sion și, ca o bună reprezentantă a literelor craiovene, înscrie în rândul scriitorilor demni de a fi citiți și pe Aug. Peșacov. Cu altă ocazie, se protestează împotriva neglijării autorilor „naționali”, adică a poeților V. Alecsandri, D. Bolintineanu, N. Nicoleanu, G. Sion, Gr. H. Grandea și I. P. Bancov. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286303_a_287632]
-
așa cum se afirmă în articolul-program, „un organ de atitudine”, deschis spiritului critic „atât de absent astăzi în cultura și politica românească”, o continuare a revistei „Ramuri”, menită să cuprindă „o parte din rosturile pe care le-a avut glorioasa revistă craioveană”, „deși cu o altă croială și cu un alt caracter”. Rubrici: „Teatru-cinema-plastică”, „Curente-idei-fapte-oameni”, „Literatură”, „Educație fizică-turism”, „Cronica externă”, „Economie-finanțe”, „Ecouri”. Colaborează cu versuri Radu Gyr, Ovidiu Papadima, V. Ciocâlteu, Eugen Constant, George Silviu, cu proză Liviu Rebreanu, Gib. I. Mihăescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289599_a_290928]
-
Revistei oltene”, inițiată de Traian Demetrescu. Este o publicație democratică de interes local, care dorește să suplinească „lipsa unei mișcări literare în Craiova”. Sunt tipărite manuscrise ale lui Traian Demetrescu, redactorii propunându-și să reflecte și influența acestuia asupra poeților craioveni. În sumar intră probleme de literatură, știință, istorie locală. Rubricile „Cronica literară” și „Cărți apărute” sunt semnate de Ștefan Braborescu și I. C. Popescu-Polyclet. Colaborează cu versuri de înrâurire simbolistă sau cu o tematică preponderent socială N. Burlănescu-Alin, N. Vulovici, I. C
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288481_a_289810]
-
rotească... într-un mod care amintește de o scenă din Cătălina Buzoianu filmată de un operator de la MTV. Nu lipsesc decât corurile lui Silviu Purcărete. Intenționat ? Eu sunt Adam ! seamănă, într adevăr, cu versiunea cinematografică a uneia dintre montările maestrului craiovean și asta nu doar pentru că “tefan Iordache e personajul principal. Amalgamând Pe strada Mântuleasa cu La țigănci, dar și cu sugestii preluate din alte scrieri fantastice ale lui Mircea Eliade, Dan Pița a realizat un scenariu à la O mie
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
anii 70. A fost și a rămas un excelent filmolog, un om al studiului meticulos, serios și solid ceea ce anglosaxonii numesc un scholar. Spre rușinea mea, nici nu citisem cartea, nici nu auzisem de domnia sa ! Anul trecut citisem (în revista craioveană cu același nume ca editura) o cronică entuziastă și entuziasmantă la Moartea domnului Lăzărescu și comisesem o gafă de proporții : i-am suprapus numele altei identități, crezând că Petre Rado e un fotograf newyorkez... Textul era impecabil după știința mea
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
nu prea dispunem de fonduri pentru călătorii, că timp avem berechet”, situație deosebit de actuală astăzi pentru mai toți pensionarii, mult mai gravă în ce privește banii, decât pe timpul când se plămădeau asemenea rânduri de prietenească confesiune. Cealaltă scrisoare, din 15 octombrie, spunea craioveanul, era tot un răspuns întârziat pentru că „noi, iarăși nu am fost acasă la sosirea ei, am călătorit pe la neamuri, după cum v-am mai scris, că noi mai plecăm de acasă din când în când”. „Soția mea a citit și a
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
României, al civilizației, al științei, învățământului și păcii în lume.“ („Strălucit promotor al modernizării învățământului românesc“, România liberă, 23 ianuarie 1987) POPESCU Marius, prof. univ. dr., Prorector al Universității din Craiova „Conștienți de rolul și îndatoririle ce le revin, studenții craioveni, alături de colegii lor din celelalte centre universitare ale țării, răspunzând grijii partidului, personal a secretarului său general, sunt hotărâți să valorifice cu eficiență maximă complexa bază materială asigurată la un înalt nivel de dotare, să obțină pe linie profesională rezultate
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a făcut la repezeală, cu mâna stânga, din câteva linii, un portret în creion pe care îl mai păstrez și astăzi -, apoi m-a invitat insistent să colaborez la excelență revista pe care o conducea. Am scris în paginile periodicului craiovean condus de marele om de cultură (cel mai tradus scriitor român, probabil, din toate timpurile) până când, în urmă bineștiutei cabale provinciale pusă la cale chiar de subordonații pe care tot Domnia Să îi pripășise acolo, Marin Sorescu a părăsit redacția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
însă și stăruie să fie trimis la școală. Urmează liceul în Craiova până la clasa a IV-a gimnazială. Se pare că a pregătit în particular clasele a IV-a și a V-a . Publică încă din școală versuri în ziarele craiovene „Alarma” (1883) și „Clopotul” (1883-1884). Remarcat de Al. Macedonski, își începe în 1884 colaborarea la „Literatorul” și scoate un prim volum, Poezii (1885), elogios prefațat de Macedonski. În 1886 vine în București, locuiește la Macedonski și este redactor la „Revista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286723_a_288052]
-
Luceafărul”, „Secolul”, „Reforma”. Din 1893 semnează în ziarul socialist „Munca”, apoi în „Lumea nouă” și „Evenimentul literar” (poezie, proză, cronică literară și politică). Este membru al Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România și face parte din conducerea organizației locale craiovene. La 1 Mai mergea în fruntea muncitorilor și s-a implicat în propaganda socialistă din țară. Semna Tradem, Drac, Elislav, Fux, Fabio, Intim, Longhin, Miop, Nerva, Pârjol, Scrib, Ulpiu, Un singuratic, Vedeaude. A murit răpus de ftizie. Primele volume ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286723_a_288052]
-
, Ion (24.XII.1900, București - 5.XII.1963, București), cronicar teatral, dramaturg și prozator. Bunicul, Ion Anestin, se numărase printre ctitorii Teatrului Național craiovean, iar unchii, Victor și Alexandru Anestin, se făcuseră cunoscuți ca publiciști și literați. Și Theodor Anestin, tatăl lui A., desenator la Primăria Capitalei, avusese în tinerețe unele preocupări literare. A. învață la Școala Visarion, apoi la Colegiul „Sf. Sava”, unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285365_a_286694]
-
vede tipărit cel dintâi volum de versuri, Zori, în 1889. Ulterior, numele pe care și-l alesese, Petru Vulcan, ca și celelalte pseudonime (Don Petre, Pedro, Picurar’lu de la Pind, Picurarul de la Pind, Vulpe) pot fi întâlnite în „Lumina”, „Revista craioveană”, „Revista școalei”, „Curierul Olteniei”, „Opiniunea literară”, „Vocea Oltului”, „Albina”, editate la Craiova, în „Jiul”, „Familia”, „Lumea nouă”, „Lumea nouă științifică și literară”, „Adevărul ilustrat”, „Povestea vorbei”, „Românul”, „Soarele”, „Foaia interesantă”, „Viitorul țărei”, „Epoca”, „Valuri” ș.a. În 1897 figurează ca director
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290663_a_291992]
-
Botoșani au fost Ion Elefterescu, căzut În august 1877 și Mihail Roman, mort În atacul de la Grivița. La școala aceluiași oraș studiase și Sabin Gheorghe, decorat cu « Virtutea militară » pentru fapte de arme În luptele de la Rahova. Elevi ai școlii craiovene au fost George Măldărescu, căzut eroic la Rahova și George Lecca ( fiul profesoru-lui C. Lecca - revoluționar de la 1848 ) distins În luptele de la Grivița. Brutus Petrescu, fiul Învățătorului I. D. Petrescu, comisar de propagandă la 1848, a căzut la datorie după capitularea
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
meserii pe care le deprinde pe lângă V.I. Popa -, I. ajunge în 1946 director al Teatrului Muncitoresc „Muncă și voie bună”. De aici trece, în stagiunea 1947-1948, la conducerea Teatrului Național din Iași, iar din toamna lui 1948, în fruntea Naționalului craiovean, unde îi fuseseră puse în scenă texte originale, localizări și traduceri. A mai fost director de scenă la Teatrul Național din București (1944-1945), la Teatrul CFR Giulești (1950-1957) și la Teatrul Tineretului (1957-1961). În 1965, cu ilustrații și desene care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
expuse fac o succintă trecere între cadrele "generale" (la Mircea Cîrtog - care prezintă aici încercări de inovație în grafică) și cele cu nuanțe personale (la Elina Maria Laukkarinen)"645. Gheorghe Fabian prezintă în articolul Viori istorice în deschiderea stagiunii Filarmonicii craiovene un eveniment muzical găzduit de orașul Craiova. A doua manifestare a tripticului a debutat sub bagheta dirijorului Konrad von Abel, muzica finlandeză fiind o încântare pentru auditoriu. "Debutând cu muzica Titanului de la Bonn, mai precis cu Uvertura Fidelio și Concertul
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
147), nr. 7-8 (548-549), iulie-august 2011, p. 82. *** Euphorion, în "Observator cultural", nr. 24, august 2000, p. 25. *** Expoziția de fotografie New Painting, în "Observator cultural", nr. 136, octombrie 2002, p. 24. Fabian, Gheorghe, Viori istorice în deschiderea stagiunii Filarmonicii craiovene, în "Mozaicul", serie nouă, an XIV, nr. 9, 2011, p. 14. *** Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF). Ediția a III-a (28 mai-6 iunie), în "Observator cultural", nr. 223, iunie 2004, p. 30. Flămând, Dinu, Reapariția autorului, în "Observator cultural
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Cosmin Dragoste, Eșecul unei utopii, în "Mozaicul", serie nouă, an XI, nr. 8, 2008, p. 13. 645 Mihaela Velea, Artfair, în "Mozaicul", serie nouă, an XIV, nr. 2, 2011, p. 18. 646 Gheorghe Fabian, Viori istorice în deschiderea stagiunii Filarmonicii craiovene, în "Mozaicul", serie nouă, an XIV, nr. 9, 2011, p. 14. 647 Mădălina Dăscălescu, Roxana Ilie, Roxana Neacșu, Laura Nisipașu și Ioana Zăbavă, Colocviile Revistei Mozaicul, ediția a XIV-a. Drumul cărții. Sistem sau accident?, în "Mozaicul", serie nouă, an
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
1915). Întors în țară, intră sub arme în septembrie 1914, participând la campaniile din Oltenia, Transilvania și Ungaria, experiență care va nutri romanele Moartea unei republici roșii și 1916. Colaborează la „Seara” cu foiletoane semnate și F. Adrian, A. F. Craioveanul, V. Simion, incluse ulterior în volumul Idei și oameni (1922), la „Înfrățirea”, „Versuri și proză”, „Absolutio”, „Scena”, „Curierul Olteniei”, „Zorile” ș.a. Îi apar alte patru plachete de versuri: Stihuri venerice (1915), Fragmente-Romanțe, Reverii sculptate și Prin lentile negre, toate în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
terminat până la urmă liceul militar și s-a înscris apoi la școala de ofițeri. În 1913, pe când era administrator-căpitan, demisionează din armată, devenind inginer hotarnic. Primele versuri, iscălite R. Urdăreanu și Romulus U., îi apar în 1895, în revista liceenilor craioveni „Freamătul”. Cu pseudonimele Gabriel Donna și, mai rar, Serafitus și Seraphitius, colaborează la reviste patronate de Al. Macedonski - „Vieața nouă”, „Literatorul”, „Carmen”, „Ileana”, „Hermes”, dar și la „Foaia populară”, „Epoca”, „Noua revistă română”, „Convorbiri critice”, precum și la unele dintre periodicele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
și eseuri, Din registrul ideilor gingașe fiind iscălit, ca și o seamă de traduceri, Anton Gherman), Dragoș Protopopescu (cu articole consacrate spațiului cultural englez), Ioan D. Gherea. Scurt timp Liviu Rebreanu asigură cronica teatrală bucureșteană, iar F. Aderca pe cea craioveană. Sporadic sunt prezenți în sumar academicienii C. Rădulescu-Motru, Ion Simionescu, tinerii Ion Sân-Giorgiu, Tudor Vianu ș.a. Și în „partea științifică”, păstrând mereu precumpănitorul interes pentru disciplinele socioumane, de asemenea colaboratorii de altădată fac loc tot mai vizibil celor tineri. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
ziarist la cotidianul local „Demnitatea” (1990-1991), fondator și director al Editurii Romana (devenită în 1991 Vlad & Vlad). A inițiat Concursul Național de Poezie „Al. Piru” și a înființat Galeriile de Artă Vollard, loc de întâlnire a scriitorilor, pictorilor și sculptorilor craioveni. A debutat la „Ramuri” în 1969 și a mai colaborat la „România literară”, „Contemporanul”, „Tribuna”, „Luceafărul” ș.a. Romanul de debut al lui V., Poveste de dragoste (1975), este o rememorare a primilor ani ai maturității, cu o intrigă vioaie, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290597_a_291926]
-
profesională care l-a marcat negativ. Este o abordare psihologică a unor stări conflictuale, utilizând notații de jurnal, inserții epistolare etc. Toate cele trei romane au un caracter autobiografic pronunțat, iar modelele reale se pot recunoaște ușor în mediul scriitoricesc-editorial craiovean. SCRIERI: Poveste de dragoste, Craiova, 1975; Cântec pentru Daria, Craiova, 1981; Valea cu iubiri, Craiova, 1985. Repere bibliografice: Serafim Duicu, Un prozator tânăr, TR, 1976, 11; Victor Rusu, „Poveste de dragoste”, O, 1976, 12; Cornel Moraru, „Poveste de dragoste”, CRC
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290597_a_291926]