570 matches
-
în Regimentul 26 Rovine (va și semna unele poezii St. B.-Rovine). În 1903 editează împreună cu I. C. Popescu-Polyclet și cu N. Vulovici, camarad de regiment, „Noua revistă olteană”. Începuse, după cum singur spune, să cocheteze cu muzele. Apropiindu-se de literații craioveni, participă la înființarea revistei „Ramuri”. Îl atrăgea însă, sub presiunea vocației, și teatrul. Student, din 1907, la Facultatea de Drept din București, urmează în același timp Conservatorul. Absolvent în 1911, este angajat de Emil Gârleanu la Teatrul Național din Craiova
BRABORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
veche familie din Oltenia. După studii urmate în particular la Craiova și un bacalaureat în litere obținut, probabil, în Franța, C. frecventează, la Collège de France, cursuri de drept și literatură. Precoce și activ, la 1848 asigură legătura dintre revoluționarii craioveni și comandamentul trupelor turcești, care îl folosea ca dragoman. El face, pe ascuns, și oficiul de curier al pașoptiștilor exilați. Pe la 1855 scria la gazeta unionistă „Naționalul”, apoi la „Timpul” lui Gr. R. Bosssueceanu, unde își publică și primele cronici
CARADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286087_a_287416]
-
văd nevoiți să-și dea silința, adevărate virtuozități de croitor, dublînd prin interior zonele rarefiate cu bucăți de material șterpelite Dumnezeu știe de unde. Mă abordează un răcan de la o altă unitate. A aflat că sînt din Craiova, el e tot craiovean. Dar ceva nu e În regulă cu el. Dincolo de aparența fizică nereușită (seamănă cu Igor, asistentul doctorului Frankenstein din comedia lui Mel Brooks), se exprimă greoi și abia dacă reușesc să Înțeleg ce-i cu el. Nu sînt În dispoziție
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
se pare că l-am pierdut pe Box, care a fost mutat În celălalt dormitor. Adorm gîndindu-mă că va trebui să-i anunț pe ai mei, să le spun unde mama dracului am ajuns. Caporalul bateriei noastre zice că e craiovean, dar nu cred că asta o să mă ajute cu ceva. Poartă boneta pe-o sprînceană și, cînd se fîțÎie pe lîngă coloana tropăind În pas de defilare, șuieră printre dinți o melodie populară din baștina lui, o periferie a Craiovei
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cine sînt zănaticii care rag și le strică toată concentrarea momentului. Lui Portocală i se Învîrte boneta pe cap de mîndrie. Seara, la duș, Portocală, beat de sine după o zi glorioasă, Îl trece printr-o serie de umilințe pe craioveanul care după cîte se pare suferă de un handicap mental, pocnindu-l cu un prosop umed. E atît de sigur că pe omul ăsta ca o umbră, căruia abia dacă i-am auzit vocea de cinci ori de cînd l-
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ofițerul de la poartă, ar fi trebuit să mă vadă cineva, o santinelă. Și mi-a mai zis că am mai căcat-o o dată, pentru că veteranii au mirosit În mine un pilos. La Bateria a 2-a mai sînt vreo patru craioveni sclifosiți. Care au apărut În unitate de la jurămînt Încoace. Mi-a mai zis și că el e caporal și că e șoferul comandantului. Și că e unul din veteranii ăia de care ar fi bine să te ferești, pentru că e
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
recupereze demnitatea cu noi, soldații - ne freacă de ne sar ochii, face caz de regulamentele militare, de tot felul de principii din care doar el și poate alți cîțiva dezaxați Înțeleg ceva. Într-o săptămînă, ne-am făcut deja șase craioveni. Călin și Gabi au picat la o zi distanță unul de altul, ultimul e Marius. Mirosim a piloși toți, pentru că am fost transferați la mai puțin de o oră de casă. Dar tot la mai puțin de o oră de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
stăm și fumăm și vorbim la locul de fumat. Veteranul din Craiova se numește Vali. Îmi dau seama că e un tip de treabă, dar mediul Îi cere să se poarte Într-un fel. Cum dracu’ v-ați adunat atîția craioveni aici? zice el. Acum o să mă bat cu voi pe permisii, știi cum funcționează treaba asta... Ăștia dau permisii mai ușor ălora care sînt mai aproape de casă. — Serios? zic eu plin de speranță. — Judeci, doar nu ești plantă. De ce să
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
acești băieți au reușit cumva să scape, să frece menta În locuri unde nu trăiesc cu amenințarea instrucției, a măștii de gaze, supuși capriciilor unui caporal pe care nu știi din ce Îl apucă. Așa că la tunuri rămînem doar trei craioveni. Marius e un lungan cu un aer placid, e ultimul aterizat În această adunătură bizară de soldați. Din motive doar de el știute, nu are o disponibilitate de comunicare prea mare, ca orice lungan, privește lucrurile de sus, mijindu-și
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Îmi șterge sîngele de pe bărbie cu o batistă. Un gest plin de compasiune care mi-l face simpatic, pieptul Îmi tresare de cîteva ori de recunoștință. În infirmerie cineva Îmi spune să mă Întind. E unul dintre infirmieri, e tot craiovean, un tip prietenos care săptămîna trecută mi-a scos din degetul mare de la mînă puroiul pe care l-am adus cu mine din Bărăgan. — Stai să-ți iau ranița din spinare... Te doare ceva? Aș spune că-și bate joc
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
drumul În permisie, pentru că sînt foarte aproape de casă, pentru că tragerile au ieșit bine, pentru că, pînă la urmă, sînt niște tipi ca lumea și meritau. Iar veteranii au plecat să joace fotbal cu ofițerii pe baza sportivă. SÎntem noi, cei șase craioveni de la Bateria a 2- a, plus Rică, de la Bateria a 3-a. Pe Rică Îl știu de la chefurile din vremea liceului, era În gașca celor din Bălcescu, coleg cu Horace și Liviu și așa mai departe. S-a transferat de la
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Ultimele dume și șmecherii politice ni le extragem dintr-un ziar nou care se cheamă Cațavencu, după personajul lui Caragiale. Și cam tot pe-atunci ne-am trezit În baterie cu un video. Ni l-a adus Adi, un alt craiovean rătăcit În Bateria a 3-a. Ar fi trebuit să-l vezi pe Marcel silabisind titlurile scrise de mînă pe cotoare, În căutarea acelei casete „cu sexy“. Din păcate, cînd Adi ne-a pasat geanta cu material cinematografic, a uitat
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
București, Gh. Lazăr din Sibiu, la libră riile Humanitas din Timișoara, Sibiu, București, la întâlnirea cu liceenii din cadrul programului „Mind the Book“, la librăria Cărturești, cu studenții bucureșteni de la Filologie, Relații Internaționale și Istorie, cu profesorii și doctoranzii de la filologia craioveană ș.a., scepticismul meu s-a dezumflat irepresibil în fața amfiteatrelor pline cu tineri binevoitori, sănătoși, ambițioși, motivați. Adică hăt departe de prejudecățile mele, care-i vedeau exclusiv ca narcomani, misologi, imorali și orfani sufletește. Ajuns la întâlnirile cu ei resemnat, acrit
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ziar, nu știa de unde să-i ia acum, la repezeală, pesemne erau plecați pe durata sărbătorilor, iar timpul îl presa tare. Revăzu faptele. 17 mai: membrii Sfântului Sinod s-au adunat în urma unei „invitații primite de la Ministerul Cultelor“. Arhiereul Atanasie Craioveanul a citit actul de acuzare pentru păcatele de: arghirofilie, ierosolie și simonie, făcând să freamăte bărbile și sutanele judecătorilor și să se audă un murmur de spaimă. Procopiu însuși adăugase în paranteză, pentru cititorii ziarului, explicația cuvintelor: iubire excesivă de
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
dinamic. Speranța unor schimbări revoluționare într-o societate patriarhală, preponderent rurală și profund marcată de inerții conservatoare, era dublată de sentimentul - apăsător - al unui „sfîrșit de veac” și de lume. Lansarea simultană în Franța (Le Figaro) și România (în revista craioveană Democrația, fără prologul din Le Figaro) a primului manifest futurist al lui Marinetti a făcut obiectul mai multor investigații istorico-literare. Cele mai amănunțite dintre ele aparțin Michaelei Șchiopu („Ecouri și opinii despre futurism în periodicele românești ale vremii“, în Revista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
militantă feministă, scriitoare moralizatoare, industrioasă și femeie de lume, cu relații în înalta societate), promovat în periodice precum Universul literar, Românul și Viitorul, F.T. Marinetti a fost întîmpinat - în ipostază de militant futurist - cu un entuziasm rezervat de către directorul revistei craiovene, avocatul Mihai Drăgănescu, care își asumase promovarea primului manifest futurist („Manifesto di fondazione“) și a revistei Poesia în care apăruse; ideea anarhică a arderii bibliotecilor, a demolării academiilor și muzeelor „nu se potrivea” într-o Românie periferică, fără tradiție modernă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lui D’Annunzio. În Universul literar din 25 ianuarie 1910, Benedetto de Luca se referă la principiile manifestului, citînd un text în proză al lui Marinetti („Moartea la volan“, după revista Poesia), în care acesta face apologia vitezei moderne. Democrația craioveană continuă să semnaleze, în decursul anului 1909, noi „ecouri futuriste”: în numărul din 30 iunie este menționată apariția volumului Carme di angoscia e di speranza de Pietro Lucini și este, de asemenea, confirmată primirea numărului cvadruplu al revistei Poesia, conținînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în Vremea, IV, 162, 25 ianuarie 1931), Perpessicius (Cuvîntul, VII, nr. 2151, 1931), Lucian Boz (Excelsior, I, 19, 4 aprilie 1931), alături de autori insignifianți: S. (Șiclovanu) în Excelsior, I, nr. 2, 12 decembrie 1930, n.c. (Numa Cartianu) în revista craioveană Radical, II, nr. 10, 1930, m.c. (Mihail Cruceanu) în Îndreptar, I, nr. 12, octombrie 1930. Un alt prieten și fost coleg de liceu - poetul „gîndirist” Vasile Voiculescu - îl va populariza pe 2 ianuarie 1932 prin intermediul unei emoționante conferințe radiofonice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
urechile profesionale, numai că viezurele meu e cam voluminos, și nu mi-e de ajuns o lămîie pentru a-mi tăia greața, iar în plus mai e și lucrător în M.A.I..” Tot în 1986, într-un articol din revista craioveană Ramuri (nr. 11/269, 15 noiembrie 1986, p. 13), compozitorul Anatol Vieru face o conexiune... suprarealistă între Urmuz și Heidegger („Heidegger și Urmuz în «cumpănă»”), pornind de la un prezumat „realism dadaist” post-caragialian și de la un experiment artistic personal: „Cumpănă este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
bărbat atrăgător, cu fizic plăcut, corp atletic de invidiat și cu un zâmbet fermecător permanent în colțul gurii. Frecventa terenurile de sport, practicând tenisul de câmp și gimnastica la aparate. În mod aproape egal ca timp, frecventa și două cluburi craiovene cu program bun, civilizat - cum îi plăcea lui să se pronunțe - fără „fițe” care să-l indispună numai când le vedea „la lucru” ori pe stradă, întâmplător. Era, așa cum se spunea în cercul său de prieteni, un om cu principii
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
zonă erau moșia și grădina familiei Bibescu. Inimosul mare logofăt Iancu Bibescu a avut gândul, dorința și inițiativa de a transforma acea grădină într-un mare parc în care să se construiască pavilioane, sere, bănci etc... L-a oferit publicului craiovean, adică a trecut acest teritoriu în folosință publică, dar... istoria, cu evenimentele sale greu de prevăzut în acele timpuri, a făcut ca, după familia Bibescu, acest parc să se deterioreze grav... Devenise chiar insalubru, se spune. Dumnezeu l-a adus
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
pe chipul lui Eugen. - Ei bine, parcul, în cele mai bune zile ale sale, se întindea pe aproape o sută de hectare și a devenit unul din cele mai întinse spații de acest fel din Europa, cum spuneam. Este mândria craiovenilor și nu numai... - Tu ești craiovean? - Da, m-am născut și am crescut în Craiova. Bunicii mei au venit de la țară aici și... - La fel ca ai mei! Dar mama și tata s-au născut aici... Sunt craioveancă și eu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
parcul, în cele mai bune zile ale sale, se întindea pe aproape o sută de hectare și a devenit unul din cele mai întinse spații de acest fel din Europa, cum spuneam. Este mândria craiovenilor și nu numai... - Tu ești craiovean? - Da, m-am născut și am crescut în Craiova. Bunicii mei au venit de la țară aici și... - La fel ca ai mei! Dar mama și tata s-au născut aici... Sunt craioveancă și eu... Am cunoscut bine istoria parcului, dar
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Sunt Dobrești în țară cu nemiluita... În plus, am documentație de la prima intervenție, iar aceasta este datată în urmă cu trei ani, tot la o clinică din Craiova. La Spitalul Militar, dacă-mi amintesc bine... Care e concluzia? Că este craiovean, nu? - Dacă zici tu... - Nu mă enerva! Nu zic eu, ci presupun. Îți ceream părerea. Altfel, de ce mai stăm de vorbă? - Da, chiar așa! Să te ajut, Laura. Din acest motiv vorbim. Ia încearcă tu ceva... Îmi povesteai cândva că
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
prezența la Simpozion ca Invitat, a lui Cătălin Mosora, jurnalist de știință la radio Europa FM, ca să vorbească despre Victor Anestin, ca cel care a avut prioritatea în domeniul jurnalismului de știință, autorul Ștefan Neculai reamintește că Anestin, fiul actorului craiovean Ion Anestin, s-a născut în 1875 la Bacău la 19 septembrie, că a absolvit cursul liceal la Craiova, după care a lucrat ca reporter, corector sau secretar de redacție la ziarele “Adevărul”, “Dimineața”, “Viitorul”, “Minerva” și “Universul”, iar în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]