1,220 matches
-
la vară dacă ție îți convine mai mult. Scrie-mi și mie, te rog, ce ai de gând să faci. O vreme aș vrea să lucrez mai mult ca să pot să-mi cumpăr tot ce-mi trebuie în casă: oale, cratițe, farfurii și alte nimicuri de-astea. Am nevoie de așa ceva, acum că locuiesc singur. În martie o să fiu liber și vreau neapărat să vin să te văd. Când îți convine? O să-mi leg drumurile și o să vizitez și Kyoto atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
aveau ce face cu ea, soră-sa o luase degeaba. După-amiaza trecută, cînd pregătiseră tabăra, pusese niște prune Într-un ibric cu apă ca să se Înmoaie și acum le puse la copt pe foc. Scoase din rucsac niște făină, o cratiță de email și un ibric ca să amestece făina cu apă și să facă un aluat. Mai avea niște untură Într-o cutie de tinichea și tăie puțin material dintr-un sac, pe care-l Înfășură la capătul unui băț și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
unui general român să colporteze toate prostiile care, fatal, circulă pe socoteala unei femei frumoase... Dar ești și tu ca biata nevastă-mea, fie iertată, nu degeaba ați fost surori. Voi vă închipuiți că toate femeile trebuie să ție coada cratiței ori să împletească ciorapi de iarnă pentru soții lor. Ei, s-au mai schimbat vremurile, Mariuco! ― Bine, dar Grigoriță e în divorț cu ea, Miroane! obiectă doamna Constantinescu deconcertată; îi era frică de Iuga, pe care-l cunoștea foarte ciufut
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
triumfător. Nicușor era atât de fermecat de joc, că nici nu auzi glasul mămicăi. Pe baba Ioana o înfuria orice amestec al nevestei lui Vasile. Mai ales, însă, nu suferea să-i ocărască nepotul. Cu mâinile ude, cum spăla o cratiță, ieși la poartă, în uliță: ― Costică, drace, acu să vii înăuntru, auzi?... Ce mi te zbenguiești pe drum? Ograda nu-ți ajunge?... N-auzi, măi băiete?... Ori înăuntru, ori pleacă acasă! Copilul se miorlăi, fără a se opri din joc
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
măi băiete?... Ori înăuntru, ori pleacă acasă! Copilul se miorlăi, fără a se opri din joc: ― Ce-ai cu mine, mamaie?... Lasă-ne să ne jucăm, că nu facem nimic! Bunica, dezarmată, bolborosi ceva, trânti portița și se întoarse la cratiță: ― Să te duci dracului acasă, să nu-mi scoți mie sufletul, că n-am vreme să mă țin de coada ta, fire-ai al dracului! Nici n-apucă bine să-și bage iar mâinile în cratiță, că se și auzi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și se întoarse la cratiță: ― Să te duci dracului acasă, să nu-mi scoți mie sufletul, că n-am vreme să mă țin de coada ta, fire-ai al dracului! Nici n-apucă bine să-și bage iar mâinile în cratiță, că se și auzi de departe un tutuit de automobil. Cât era de mânioasă, baba tot mai strigă după odorul de nepot: ― Fugi de-acolo, băiete, să nu te calce aia! Nicu, fricos, nu mai așteptă glasul mămicăi și se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ce ne pricepem mai bine : la mîncare. Dar și aici mai e ceva interesant. Există extrem de multe recorduri Guinness Book legate de mîncare, dar majoritatea sînt la ingurgitat (de la gîndaci la halbe de bere). Noi stăm de partea cealaltă a cratiței. Altfel spus, ei mai mult consumă, noi mai degrabă gătim... în sfîrșit, dacă mergem mai departe pe acest fir, realizăm că recordurile noastre alimentare sînt de echipă, recordurile lor sînt individuale, de „performanță” personală. Chiar și în afara domeniului alimentar, noi
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Acu, în prăvălie, pe doi pereți, lemnele stivuite, și-ntr-o parte, cărbunii - la ce să mai faci foc când n-ai nici un-să te miști ? Bufetul vechi, cu ușile căzute din balamale, borcanele mari de gogoșari, sacii de cartofi, cratițele, găleata cu zoaie... Se-nvârte printre ele și-și vede de treburi, până ăluia i se urăște și tace. Doar atunci intră și ea în cameră, se-apleacă gemând, înfundă soba cu cărbuni bine și lasă jos ușița deschisă : că
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ai cu cine să schimbi o vorbă, nici n-ai pe ce pune gura, cumnată-sa asta-i zbanghie rău, cu ditamai băiatu-n casă, ditamai bărbatu, să n-ai pe ce pune gura... Să fi gătit și ea o cratiță mare de mâncare, cu carne, cu sos, să aibă în ce să întingă cu pâine băiatu... Și se mai miră că e nervos și e lingav... Gelu se ridică de la masă, nedumerit. Era sigur c-o să-i rămână toată ziua
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ele și-o brânză care-a prins coajă, și-ncolo nimic. Eee, la ce să fi venit și zurliu de bărba-su acasă ? Păi nu era mai zurliu să fi venit să-și rupă proteza-n chiflele astea ? Da măcar o cratiță de mâncare, da măcar un borcan de zacuscă... E-hei, niște pâine cu zacuscă de-ar fi, și-un păhărel de țuică... Scârțâie ușa, da mai bine nu-ntorc capu ; nu l întorc, că molfăi un colț de brânză. O
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cu apa, prea fierbinte, opărindu-i țeasta lucie și cheală, sub o căciulă roz-murdar, flaușată. Gâlgâitul muget al apei, și mereu gheara neagră care strânge firele cu disperare, și supărător-liniștitor cineva care spală vasele în bucătărie, cineva spală în chiuvetă cratițe și farfurii, și gonește din hall pendula - Muti. Muti își șterge nerăbdătoare degetele înnegrite de la curățatul cartofilor cu o jumătate de lămâie storcită și o aruncă pe teancul de farfurii spălate, ultima e plină cu un morman de oase, neglijent
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și începe să scoată chiurete, bisturie, pense, furculițe, solnițe, tampoane de vată, și tu te uiți disperată la ușa proptită de comoda masivă. Ți-e frig și ți-e frică ! La chiuvetă, cu mănuși glacé în mână, domnul Ialomițeanu spală cratițele de sosuri și sânge, iar deasupra capului său tremură cuibul fumuriu de păianjen. Și, deodată, domnul Ialomițeanu strigă : — Până când, strigă, să mai tot așteptăm aici, într-un asemenea demisol incomod și friguros ? Până când va fi prea târziu, așa cum s-a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
bine întrebați-l pe el, răspunse Gabriel, înălțându-și și ea glasul și deschizând ușa. — Brian! Părintele Bernard ar vrea să știe ce părere ai despre profesorul Rozanov. Brian intră în bucătărie, se duse direct la plită, înălță capacul unei cratițe, se uită la conținut, apoi trânti din nou capacul cu zgomot. După care își îndreptă privirea spre preot, care nu mai repetă întrebarea sub forma inițială, ci îi spuse: — De ce ne vizitează profesorul Rozanov? — Nu mă vizitează pe mine. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și la aventura ei cu peștele, despre care nu vorbise nimănui. Aceasta se lega în mintea ei cu ceva foarte bizar, care se petrecuse cu o săptămână în urmă. Într-o după-amiază, când era singură în casă și spăla niște cratițe la chiuveta din bucătărie, îi auzise pe Zet lătrând în grădină. Uitându-se printre ghivecele cu plante de pe pervaz, avusese uluitoarea priveliște a unui bărbat gol care alerga de-a curmezișul peluzei. Nu-și putea da seama dincotro venise. Părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
o asculte pe bătrână. A ieșit în noaptea de afară. Trecuseră aproape cinci ore de când se întorsese de la râu cu legăturica plină cu peștișori. Noaptea a avut un vis. Se făcea că maică-sa răsturnase batista cu pești într-o cratiță cu apă. Grămăjoara de pești se vedea, prin apa limpede, ca o moviliță întunecată pe fundul cratiței. Ducu a privit intens acea grămăjoară nemișcată de pești morți așteptându-se ca ceva să se întâmple. Și-a ținut respirația atât de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de la râu cu legăturica plină cu peștișori. Noaptea a avut un vis. Se făcea că maică-sa răsturnase batista cu pești într-o cratiță cu apă. Grămăjoara de pești se vedea, prin apa limpede, ca o moviliță întunecată pe fundul cratiței. Ducu a privit intens acea grămăjoară nemișcată de pești morți așteptându-se ca ceva să se întâmple. Și-a ținut respirația atât de mult încât a simțit că se sufocă. Ceva s-a mișcat acolo, într-o latură a grămăjoarei
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
întru politichie marginile țarcului doxologic, urmare a unei oferte de bursă IREX în SUA, am fost pus imediat să optez pentru unul sau altul dintre rolurile meciului: antrenor, jucător, arbitru, sau spectator? Colaborați (rafinat) cu Institu ția, sau rămâneți la cratița profesională? Am ales să rămân acasă. Adică nimic, din punctul lor de vedere. Deci liber, din perspectiva mea. Dar vinovat, marcat negativ, din unghiul de vedere al tinerilor de azi, care nu înțeleg de ce nu ți-ai asumat și tu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Adriana Bittel, Adriana Babeți, Oana Pellea, Monica Pillat, Ioana Nicolaie. Titlul ideal presupus de mine era „Mâncăruri cu gust de la oameni de gust“. El a fost, însă, resimțit ca trufaș, fiind înlocuit cu fiorosul, IMGB-istul, zic eu, Intelectuali la cratiță. Oricum aș coti privirea, văd în coada formulei un semn de exclamare, adică un imperativ care-mi evocă bine-cunoscuta, bucureșteana imprecație macho-șoferistică față de femeile la volan, în contexte de (ne)vinovată culpabilitate carosabilă: „Du-te la cratiță, fă, fir-ai
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
eu, Intelectuali la cratiță. Oricum aș coti privirea, văd în coada formulei un semn de exclamare, adică un imperativ care-mi evocă bine-cunoscuta, bucureșteana imprecație macho-șoferistică față de femeile la volan, în contexte de (ne)vinovată culpabilitate carosabilă: „Du-te la cratiță, fă, fir-ai a dracu’ de proastă cu cine ți-a pus volanu-n mână!“ Urlet geamăn cu nenorocita furie proletariană a fesenismului dâmbovițean din 1990 și ceva, când cu „Moarte intelectualilor“, „IMGB face ordine“ și duhorile misologiei postceaușiste pentru care
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
fiecare lucru. În sfârșit, luați-o cum vreți, dar am fost făcut papă într-un lagăr de prizonieri. Stați, vă rog. Văd că vă uitați la cameră. E goală, e drept, dar e curată. Un Vermeer, fără mobile și fără cratițe. Fără cărți, de asemenea, căci e mult de când nu mai citesc nimic. Odinioară casa mea era plină de cărți citite doar pe jumătate. E un obicei la fel de scârbos ca și acela de a gusta doar puțin dintr-un pateu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
cotitură a casei, mai era o cameră unde Mini recunoscu mobilierul iatacului prim. - De musafiri! ... - explică Lina. Dar acum stă Sia. Așadar, locuia chiar la ei! ... Apoi venea bucătăria, micuță dar cu acea strălucire de laboratoriu nou-nouț. Lina cumpărase bateria cratițelor de aluminiu cu aceeași îngrijire ca forcepsele. - Baba mea nu se poate deprinde. Cere mereu cuptor de cărămidă și hrubă boltită. Răcitorul și cămara în perete sunt dușmanii ei. Se cam in furcă cu fata asta cam îndrăcită. Mă fac
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
afară. Băiatul auzea cum sfârâia grăsimea în tigaie și și-o închipuia pe mamă-sa înconjurată de aburi și de stropi. Pe tavanul afumat bâzâia o negură de muște. De supat pândește mâța. S-aude dintr-o dată o surpare de cratițe. Pe ușă, vinovata țâșnește cu coada vâlvoi. În urmă răsună, disperate, țipetele gospodinei. Dumneaei nu țipă decât la mâță și la orătănii. În fața plutonierului Iosifan, soțul dumneaei și tatăl băiatului, nu zice nici „pâs” și, când acesta îi face educație
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
de țigări, bomboane ieftine, băuturi Îmbuteliate, o sticlă cam soioasă de suc de portocale Întoarsă cu gura În jos Într-o cană cilindrică cu smalțul alb sărit și o mică sobă cu ulei pe care se aflau mereu mai multe cratițe cu mîncare - spaghete cu cîrnați. Accidentul s-a petrecut exact cînd am ajuns la colțul străzii, vizavi de locul căruciorului. Mașinile se scurgeau vuind spre nord și spre sud pe sub schelăria suspendată. În acea clipă un treiler uriaș - din categoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
a trecut mai departe duduind și a dispărut, probabil fără ca șoferul să știe măcar ce s-a Întîmplat - mi-au rămas Întipărite În minte cu tot tragismul, toată durerea și indiferența lor fără margini, din cauza imaginii de neuitat a cîtorva cratițe și oale ciobite. Aceasta a fost, așadar, prima mea Întîlnire cu moartea În oraș. A doua oară cînd am Întîlnit moartea În oraș era iarnă, noapte, și lucrurile s-au petrecut astfel: Cam pe la miezul nopții, Într-o noapte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
pătrățos, într-atît de vîrît între umeri încît părea că nu și-l poate mișca independent de corp. îi luă lui Thaw pulsul și temperatura, îl întrebă de cînd era în starea asta și mormăi cu gravitate. Domnișoara Maclaglan aduse o cratiță cu apă fierbinte, cu o cutioară metalică prinsă în interior. El scoase părțile de sticlă și metal din cutie, le asamblă într-o seringă hipodermică, o umplu dintr-o sticluță cu capac de cauciuc și-i spuse lui Thaw să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]