11,264 matches
-
care imaginația și inspirația se amalgamează într-un mod cu totul personal. Ediția românească ilustrează principalele momente ale evoluției poetului, de la începuturile suprarealiste până la anii maturizării și consacrării. „Recurgând, în egală măsură, la materialul oferit de mitologia greacă și de creștinism, Embirikos se înfățișează ca profet al unei religii suprarealiste, ce își propune să concilieze contradicțiile din lume prin intermediul amorului carnal ridicat la rangul de principiu cosmic universal. Erosul nu mai apare însă singur și biruitor ca odinioară, ci indestructibil legat
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
născut din părinți musulmani, iar la vârsta maturității a acceptat Islamul, conformându-se preceptelor acestuia, pentru ca apoi să declare verbal și prin fapte renunțarea de Islam, ocupându-se totodată de organizarea de întruniri evanghelice, chemând și pe alții să îmbrățișeze creștinismul, formând o biserică în casă, desfășurând ceremonii de botez, predicându-și credința în creștinism în fața adunării formate din vecini de-ai săi și negând preceptele islamice", potrivit hotărârii prin care a fost condamnat la moarte, scrie Mediafax. "Date fiind cele
Condamnat la moarte în Teheran pentru că a trecut la creştinism, un iranian cere azil României () [Corola-journal/Journalistic/24088_a_25413]
-
acestuia, pentru ca apoi să declare verbal și prin fapte renunțarea de Islam, ocupându-se totodată de organizarea de întruniri evanghelice, chemând și pe alții să îmbrățișeze creștinismul, formând o biserică în casă, desfășurând ceremonii de botez, predicându-și credința în creștinism în fața adunării formate din vecini de-ai săi și negând preceptele islamice", potrivit hotărârii prin care a fost condamnat la moarte, scrie Mediafax. "Date fiind cele de mai sus, după analizara dosarului, a declarațiilor procurorului și a vecinilor care au
Condamnat la moarte în Teheran pentru că a trecut la creştinism, un iranian cere azil României () [Corola-journal/Journalistic/24088_a_25413]
-
punct de vedere iconografic și stilistic, spațiul său de interes este cel bizantin și postbizantin, cu hieratismul, tematica și schemele compoziționale specifice. Dar artă Georgiei Lavric nu este nicidecum un exercițiu de pietate pură, oricît de multe ar fi temele creștinismului răsăritean care se găsesc în lucrările sale, pentru că dincolo de fascinația pe care o exercita asupra să iconografia consacrată, mai există și un alt motiv al interesului pentru această zonă stilistica și morală; anume tehnică și materialele. Folosind exclusiv materiale prețioase
Trei ipostaze ale autenticitătii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18185_a_19510]
-
prin eroismul acelora ce pot purta o armă pentru apărarea hotarelor în contra barbariei năvălitoare dinspre Răsărit. Nu sîntem la prima năvălire de barbari. Românii au fost doar de veacuri o veșnică santinela, pusă să apere în acest colț al Europei creștinismul și civilizația. Datoria ne-o cunoaștem. Caracterele tipului de român se vor defini, după cum datoria, pe care o cunoaștem, va fi împlinită. Cînd datoria va fi împlinită, atunci toate epitetele legate pînă acum de numele de român vor fi de
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
Corei divizate din 1953 și să se întâlnească cu delegații ale tineretului catolic din Asia. Cele trei obiective ale turneului au fost anunțate de Sfântul Scaun: primul este un mesaj pentru evanghelizarea Asiei. Beatificarea celor 124 de martiri ai începuturilor creștinismului în Coreea este al doilea obiectiv: un mod de a onora rezistența creștinilor din Asia în fața numeroaselor persecuții și de a sublinia rolul laicilor în cadrul Bisericii. În cele din urmă, Papa Francisc va lansa un mesaj pentru reconciliere între sudul
Papa Francisc în Coreea de Sud. Este prima vizită papală în Asia în ultimii 15 ani by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/21674_a_22999]
-
religiei și nici măcar un credincios, fără a căuta, dar și fără a ocoli tomurile tratând atât chestiuni teologice, dar și pe cele referitoare la administrarea bisericii și a credibilității ei în societate, descopăr cu oarecare surpriză cartea Oamenii, Biserica, Țara. Creștinismul ca provocare socială a cardinalului Christoph von Schönborn, primat al Austriei. Dacă voi fi avut până acum prejudecăți în ceea ce privește perceperea fenomenului religios, sigur este că o parte dintre ele s-au mai risipit datorită întâlnirii cu această carte. Una dintre
Soluții neortodoxe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16732_a_18057]
-
rațional și totuși atât de total angajat, recomandă întâlnirea cu autorul cărții ca pe una dintre cele mai plăcute, spre o atentă și prietenească luare aminte la aspectele cu adevărat însemnate ale vieții. Cardinal Christoph von Schönborn, Oamenii, Biserica, Țara. Creștinismul ca provocare socială, trad. de Tatiana Petrache, Rodica Nețoiu, prefață de Teodor Baconsky, Editura Anastasia, 2000, 259 p., preț nemenționat.
Soluții neortodoxe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16732_a_18057]
-
aici trotuarele, în loc de praf. Este aceeași materie prelucrată, întinsă cu mistria, alcătuind însăși plămada din care este făcută faimoasa catedrală a lui Gaudi. Totul, realizat în joacă, nu serios; seriosul aici nepotirvindu-se închipuirii veșnice populare, păgânității vechi și durabile, împrumutând creștinismului aerul unei nevinovate serbări câmpenești. .
Un bordei de lut inexpugnabil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16738_a_18063]
-
o analiză atentă, o creație reprezentativă și testamentară, o capodoperă în genul ei". Dar înțelegem perfect de ce supralicitează un doctrinar legionar de astăzi această poezie în metru popular din 1870. În schimb, autorul nostru are dreptate, în eseul Eminescu și creștinismul, să dezaprobe abuzul de a supralicita dimensiunea religios creștină a operei sale. Eseul despre N. Paulescu demonstrează concepția spiritualistă a lui Paulescu. Cînd Paulescu a publicat scrierile sale violent antidarwiniste, Maiorescu l-a invitat pe prof. Dimitrie Voinov să răspundă
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
cu o sutană țesută grosolan, avea o înfățișare mai degrabă rustică. El a spus un lucru foarte frumos pe care l-am reluat în volumul meu Célébration, în capitolul despre Sfântul apostol Pavel: "Iisus, spunea abatele Munier, pornind de la simbolistica creștinismului auroral, Iisus este peștele, dar sfântul Pavel e scheletul peștelui". Iar fără schelet, un pește e o moluscă. R: Referindu-se la același raport dintre Iisus și Sf. Pavel, Cioran, vizând alte ținte, a spus un alt lucru: că apostolul
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
romanului, eu menționez foclorul rusesc ca sursă a acestei versiuni. Dar ceea ce mi se pare absolut admirabil în legenda regilor magi, este că, de la o vreme, iconografia creștină îl prezintă pe unul din ei ca fiind negru, ceea ce simbolizează deschiderea creștinismului către întreaga lume. Religia evreilor în schimb e închisă. Ei sunt poporul ales și nu au nevoie să caute străini. Nu există misionari pentru ei. Probabil cea mai frumoasă parabolă din Evanghelie vorbește despre omul bogat care-și invită prietenii
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
tuturor, nu numai societății ruse, ci și bisericii ruse. Ce să facem ca să îndeplinim acest îndemn? Unii spun: nu se poate să fii viu, nedezicîndu-te de Hristos. Alții: nu poți fi creștin nerenunțînd la viață. Sau viață fără Hristos, sau creștinism fără viață. Nu putem accepta nici prima, nici a doua variantă. Noi vrem ca viața să fie în Hristos și Hristos în viață". Parafrazîndu-l, am putea afirma: noi vrem ca arta să fie în Hristos și Hristos în artă. Fără
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
livrescă) a sacralității textului, a identificării transcendenței cu semnul grafic, în timp ce din perspectiva geografiei culturale el ar putea fi plasat la intersecția civilizației hebraice cu lumea imaginii arabe și cu proiecțiile grafice, în special cu acelea din categoria miniaturii, ale creștinismului de factură orientală. însă indiferent care ar fi ponderea acestor posibile surse, asumate sau doar intuitive, pictura lui Meret are în mod cert acel rafinament al gîndirii și acea implicare metafizică pe care spiritul oriental știe atît de bine să
Transparențele picturii decorative by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17095_a_18420]
-
populară, iar credințele noastre sînt pline de eresuri, care ne încîntă pe plan de cultură și care, în definitiv, nu ne supără nici în perspectiva bisericii. Dimensiunea noastră păgînă a fost tolerată de biserică și chiar asimilată într-un sens. Creștinismul a avut prin aceasta un conținut mai viu, o istoricitate mai adevărată". După ce e menționat și Nae Ionescu, a cărui gîndire, deși de inspirație ortodoxă, ar regăsi, grație tocmai elementului teologic, "spiritul", acea ruptură fecundă dintre om și lume, "care
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
inima duce la cunoaștere, iar la Pascal duce de asemenea la adevăr, dincoace inima e mută. Nu vrea să știe și să se lumineze; vrea să se odihnească". Nuanța de dispreț în raport cu această "inimă" lipsită de "spirit" e vizibilă. Nici creștinismul, care, uneori, pune problematica de cunoaștere pe primul plan, de exemplu de către Sfîntul Augustin, nu i-ar putea îmbunătăți calitatea: "Și apoi - tocmai pe linia lui idealist-augustiniană -, creștinismul a dus la descoperirea spiritului, la accentuarea unei lumi a subiectului față de
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
Nuanța de dispreț în raport cu această "inimă" lipsită de "spirit" e vizibilă. Nici creștinismul, care, uneori, pune problematica de cunoaștere pe primul plan, de exemplu de către Sfîntul Augustin, nu i-ar putea îmbunătăți calitatea: "Și apoi - tocmai pe linia lui idealist-augustiniană -, creștinismul a dus la descoperirea spiritului, la accentuarea unei lumi a subiectului față de obiectivismul antic; în timp ce aici spiritul lipsește". Relația românească cu lumea, continuă Noica, nu e bizuită pe bunătatea rațională, ci pe milă. Această milă e doar "faptă a exilatului
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
doar "faptă a exilatului", adică o stare umorală puțin semnificativă. În contrast cu "binele apusenilor", care impune lumii "spiritul, conștiința morală, imperativul", ea ar rămîne fără consecințe care să-i depășească efemerul, s-o integreze într-o conștiință articulată: "Pe linia milei (creștinismul), va putea regăsi acțiunea, dar nu actul moral, și cu atît mai puțin spiritul din care decurge acesta". Constantin Noica - Pagini despre sufletul românesc, Ed. Humanitas, București, 1991, 112 pag.
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
ci fiindcă puterea de pătrundere a talentului lor era mult mai redusă. Așa-i viața. Așa-i arta..." mai spuneam amintind și păcatele prozatorului ce-și căuta mereu un sprijin ideologic, ba marxismul, când se mai afla în țară, ba creștinismul și misticismul, după ce se exilase în occident. Nu se poate zice, prin urmare, că Petru Dumitriu era sau este, în morală, în existența cotidiană, un virtuos. Nici gând. Cunosc atâți virtuoși... Dar, mărunți, mărunți. Nu înseamnă că e suficient să
De partea lui Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15987_a_17312]
-
a României că e, și din acest punct de vedere, departe de ortodoxismul manifest. Găsim acolo ideea argumentată: "Ortodoxia noastră e circumstanțială, atenuată și neprimejdioasă. Stilul nostru religios este labil și gelatinos. În viitor, ortodoxia se va tîrîi după România... Creștinismul nostru e pastoral și, într-un anumit sens, neistoric... Religiozitatea românească este minoră, nepasionată și, mai cu seamă, neagresivă." Peste un an, în noua sa carte, Lacrimi și sfinți, această dimensiune neortodoxistă (să spun antiortodoxistă?) stă în centrul ei ideatic
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
din istorie este Iosif, tatăl lui Isus. Creștinii l-au aruncat pe o linie moartă și l-au făcut de rîsul bărbaților. De-ar fi spus el o singură dată adevărul, fiul lui ar fi rămas un evreu obscur. Triumful creștinismului își are originea în lipsa de orgolii a unei virilități. Imaculata concepțiune pleacă din pietatea unei lumi întregi și din lașitatea unui bărbat." Ideea dumnezeirii îndoielnice îl tortura. De aceea, tocmai, observa: "Ajungi la un moment dat în viață cînd toate
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
Ungaria și cu celelalte țări -, dar el spune acest lucru doar în speranța că includerea României va încetini procesul sine die? România va avea întotdeauna astfel de prieteni... D.R.P.: V-ați gândit vreo clipă în eseul dumneavoastră să minimalizați importanța creștinismului pentru români? După cum știți, luptându-se vreme de secole cu otomanii, românii au păstrat religia drept o importantă trăsătură europeană, recunoscută ca atare chiar de către opresorii lor. Turcii au îngăduit în mod excepțional Moldovei și Valahiei să-și păstreze creștinismul
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
creștinismului pentru români? După cum știți, luptându-se vreme de secole cu otomanii, românii au păstrat religia drept o importantă trăsătură europeană, recunoscută ca atare chiar de către opresorii lor. Turcii au îngăduit în mod excepțional Moldovei și Valahiei să-și păstreze creștinismul. Acesta e un fapt dovedit istoricește, dincolo de orice dubiu. T.J.: îmi pare rău, nu înțeleg. Spuneți că ar fi trebuit să moderez importanța pe care o atribui creștinismului (ortodoxiei) în trecutul României? Mi se pare, dimpotrivă, că spuneți (apropo, asemeni
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
Turcii au îngăduit în mod excepțional Moldovei și Valahiei să-și păstreze creștinismul. Acesta e un fapt dovedit istoricește, dincolo de orice dubiu. T.J.: îmi pare rău, nu înțeleg. Spuneți că ar fi trebuit să moderez importanța pe care o atribui creștinismului (ortodoxiei) în trecutul României? Mi se pare, dimpotrivă, că spuneți (apropo, asemeni Poloniei) că România se vede pe sine drept esențialmente creștină, în opoziție tocmai cu stăpânii ei otomani din secolele trecute. Problema creștinismului ca un sau ca singurul atribut
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
moderez importanța pe care o atribui creștinismului (ortodoxiei) în trecutul României? Mi se pare, dimpotrivă, că spuneți (apropo, asemeni Poloniei) că România se vede pe sine drept esențialmente creștină, în opoziție tocmai cu stăpânii ei otomani din secolele trecute. Problema creștinismului ca un sau ca singurul atribut european e departe de a fi doar una românească - dificultatea de a imagina o Europă multiculturală de negri, albi, musulmani, creștini etc. tinde să devină un loc comun pe întreg continentul. în acest sens
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]