16,921 matches
-
Pavel Șușară De ce Brâncuși? Mai întîi însă, ca manevră metodologică: De ce Brâncuși? De ce nu Paciurea? De provocat un pic această enigmă. Pentru că e enigmă, pînă la un punct, decizia pe care o ia destinul impunînd un creator în detrimentul altuia. Deși, valoric, par a nu exista deosebiri în ce-i privește. Nu tot atît de enigmatice sînt "anulările" ce se petrec, aproape legic, în devenirea unei arte endemice, cum ar fi, de pildă, pictura românească. De la ivirea ei
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
caracterele distinctive ale literaturii pe care a cultivat-o nu prezentau interes și din cauza restricțiilor ideologice de după al Doilea Război, scrierile lui au resuscitat în deceniile din urmă un interes sporit, articolele și studiile despre el, ca și despre alți creatori de factură apropiată, crescând relativ repede în volume consistente. Istoricii literari polonezi și străini au scos în evidență și au demonstrat cu argumente convingătoare polimorfismul lui Schulz, subliniat sugestiv și de N. Manolescu în prefața care însoțește versiunea românească apărută
Bruno Schulz, precursorul by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/11528_a_12853]
-
materiei este efemeră și inconsistentă, lesne de descompus și de redus la forme inițiale. Nu există materie moartă, ci doar necunoscută. Criticând teroarea perfecțiunii descurajante a Demirgului, tatăl clama, chipurile, modest: , Nu avem ambiția să-L concurăm.Vrem să fim creatori în sfera noastră inferioară, vrem creația pentru noi, tindem spre voluptatea creației, vrem, într-un cuvânt, să fim creatori". Nu pretind perenitatea, mulțumindu-se cu provizoratul și efemeritatea unei singure forme. Altminteri spus, omul-manechin. Și continuarea ,lecției" este cu adevărat
Bruno Schulz, precursorul by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/11528_a_12853]
-
intelectuali români de origine evreiască, din țară sau din străinătate, reașază lucrurile în făgașul lor normal. Adică în cadrul dezbaterii ce îngăduie nuanțele și privilegiază rațiunea. Este evident că Regele Mihai n-a fost, în perioada dictaturii antonesciene, instigatorul, asasinul și creatorul statului nazist român, așa cum susține delatorul său oficial. E datoria istoricilor să ducă mai departe cunoașterea evenimentelor și interpretarea lor. Ca intelectuali critici, e misiunea noastră să semnalăm abaterile, reaua-credință și ticăloșia, mai ales atunci când ele riscă să afecteze o
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]
-
Elvira Sorohan Receptarea corectă a creațiilor artistice, indiferent de arta care le încape, a fost dintotdeauna, mai ales la noi, întârziații, o obsesie a creatorilor. ,Priviți statuile până când le vedeți", spunea Brâncuși. E un avertisment pe care artistul inițiator și l-ar fi putut încrusta pe ușa de intrare în atelier (muzeu). Trebuie să înțelegi ce citești, scria Costin în prefață la Viiața lumii, ,că
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
lecturii, concepută ca text secund, pe roluri, explică ce e poezia epică, spre a forma cititorul, până ce acesta să înțeleagă chiar și ce este ironia, ce este satira, ca instrumente ale libertății poetului, să știe că acesta nu este el creatorul lumii literelor, ci numai unul dintre alții, că anumite motive și genuri s-au înregistrat și în alte literaturi. în momentul 1800, subsolul paginilor }iganiadei, mulțimea de ipostaze acoperite cu nume proprii, începând cu Mitru Perea, Erudițian și Filologos, continuând
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
nici o valoare. Paradoxal, cu toate contestările și dezbaterile ce ar putea pune la îndoială valoarea textului, tocmai prin aceasta, autorul se arată foarte sigur de sine și, de astă dată, nu în șagă. }inta ironiei e în afara operei și a creatorului ei. Edițiile care elimină aceste note sau le dislocă din pagină, plasându-le la sfârșit, comit un atac la originalitatea operei, îi extirpă exact elementul inedit. Notele auctorial-fictive, fals atribuite editorului, spre exemplu, s-au mai practicat în literatura secolului
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
clar și mai conștient se situează scriitorul de talent în creația sa de partea forțelor înaintate ale societății, cu atât mai adânc va reuși să descopere și să redea în toată complexitatea lui adevărul despre realitatea noastră. Realismul socialist cere creatorului să participe activ la transformarea realității, inspirând cititorilor săi optimismul revoluționar și dându-le claritatea țelului și perspectivei, nestrămutata încredere în victoria marilori idealuri ale umanității. Pentru ca aceste sarcini să fie îndeplinite este necesară studierea și cunoașterea profundă a vieții
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
de generație. Tinerii își pot permite să se iluzioneze o vreme că rămân, cu entuziasmul și orgoliul lor infinit, să se creadă în afara pericolului marginalizării. Dar toți suntem atinși de flagelul crizei, că ne aflăm nu în terenul aglomerat al creatorilor de toate calibrele, ci în terenul consumatorilor, cititorilor, care sunt oameni extenuați în proporție de masă, astăzi, de aiuritoarea luptă pentru supraviețuire, pentru subzistență. Să nu facem atâta caz și să ne lamentăm de criza poeziei, ci să scriem poezie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11552_a_12877]
-
rampă a unei noi asociații ArtLink, care își propune să se ocupe, și ea, de această direcție a dansului, cu ediții, pe teme diverse, din doi în doi ani. în același timp, Festivalul a pus în evidență o serie de creatori, mai exact spus de creatoare ale genului, deoarece în această ediție au fost invitate să-și prezinte lucrările numai tinere coregrafe, câteva chiar debutante. O discriminare pozitivă, ca să folosesc un termen de strictă actualitate. Inițial, au fost multe voci sceptice
Explore Dance Festival by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11547_a_12872]
-
între ei, alții căutau în programul de sală un text care să-i ajute la înțelegerea piesei, iar în prima lojă un spectator căsca copios și repetat, fără să ducă mâna la gură - aceasta fiind desigur problema lui personală. Problema creatorilor este însă aceea de a se defini mai clar pe ei înșiși. Dacă și-au găsit o altă formă de manifestare și un alt mod de expresie decât cel al valențelor conținute de mișcare, trebuie să nu își mai spună
Explore Dance Festival by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11547_a_12872]
-
își mai spună coregrafi și să-și găsească o altă denumire. Dar oricum, în aprecierea oricărei forme de expresie, indiferent cum s-ar numi ea, nu se poate renunța la judecata de valoare, pornind desigur de la ceea ce și-a propus creatorul și ceea ce a reușit să ajungă până la noi. în ceea ce privește expresivitatea mișcării, am fost pe deplin recompensați, la finele serii, de cele două lucrări prezentate de VerTeDans Company, din Cehia, create și interpretate de Veronika Knytova și Tereza Ondrova. Prima piesă
Explore Dance Festival by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11547_a_12872]
-
în prologul piesei le așezaseră, cu grijă, pe un panou vertical. în final, se poate observa că acest Festival feminin a avut cel puțin două caracteristici aparte. Majoritatea lucrărilor au abordat tematica cuplului, tematică care nu se regăsește în lucrările creatorilor de dans contemporan bărbați, din ultimii zece ani, cel puțin. Și, cu excepțiile de rigoare, coregrafele folosesc în mult mai mare măsură decât coregrafii, mijloacele de expresie specifice dansului, limbajul mișcării expresive artistic. în cea de a patra zi, în
Explore Dance Festival by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11547_a_12872]
-
și abstractă prin gradul înalt de generalizare, decît substanță tranzitorie culeasă de pe la ospețele orgiastice sau de prin lupanarele istoriei mărunte. Cu alte cuvinte, atunci cînd aspirațiile omenirii au fost îndreptate mai curînd către Grădina Raiului și către marea milă a Creatorului, omul s-a înfățișat gol, armonios și strălucitor asemenea chipului și înfățișării Întîiului său Model, pe cînd în momentele încărcate de realism și pline de acea vitalitate irepresibilă a gregarității de toate felurile, cînd mersul la notar sau la fisc
Despre percepția feminității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11548_a_12873]
-
vremurile. Din contra, supunîndu-l, pe jumătate în joacă pe jumătate în serios, unei priviri aparent paradoxale, așa cum Călinescu însuși o face în celebrul său eseu, "Domina bona", cu lumea lui Caragiale, Jiquidi poate fi socotit o adevărată conștiință "mistică", un creator de tipuri exemplare și un spirit a cărui dominantă este devoțiunea. Focalizîndu-și privirea exclusiv asupra omului, în singurătatea sa ori în grup, descriindu-i comportamentul tipic și analizîndu-i pas cu pas existența, el se transformă dintr-un martor de circumstanță
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
lui Tompa Gabor de la Cluj. La multe, la foarte multe. Mi s-a părut, cînd n-a mai fost printre noi, că a dispărut un martor esențial - ochiul din afară - al celor mai minunate stări pe care le-am traversat, creatori și spectatori, după 1990. Visa scene întregi și le descria privind într-un punct fix, ca într-o transă. Poveștile lui au fost întotdeauna pline de detalii, de tolbe întregi ticsite cu amănunte, cu lumini și cu umbre, cu stop-
Povestea fotografului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11590_a_12915]
-
aminte, de popasuri emoționante în scene întregi. M-am scăldat la lumina lunii în detalii și în amintiri. Imagini proaspete care au trezit fragmente, chipuri, replici, costume, tăceri. Toate, la fel de proaspete. Fotografii care își poartă propria istorie, care poartă raportul creatorului - regizor, actor, scenograf - cu părți dintr-un întreg, spectacolul, care redefinesc poziționarea mea, ca spectator, față de o secvență sau alta, față de stările mele, de sentimentele mele, de percepția mea de atunci care se trezește imediat la vederea imaginii. Imediat și
Povestea fotografului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11590_a_12915]
-
scriitor moldovean, cu satanica lui cobiliță de juvete, este un scriitor conservator, retrograd, reacționar, paseist și antiprogresist, așa cum l-a prezentat, amplu, H. Sanielevici, în volumul Poporanismul reacționar". Camil Petrescu e și el sever amendat în postura sa bovarică de creator de sistem filosofic, de husserlian ce nu cunoștea limba germană: "Autorul este incapabil de a manevra idei. A spus, veleitar, că este omul care a văzut idei. Ideile nu se văd. Ideile se gîndesc. Camil Petrescu nu are dexteritatea elementară
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
al desenului ca prim mijloc de comunicare. Este de înțeles un atare "exercițiu de admirație", pe care ni-l solicită artistul, prin aceste demonstrații de virtuozitate în calitate de stăpân-magician al techné-ului. La nivelul sensibilității creatoare, Nicolae A. Alexi este însă un creator al timpului său, cu un discurs plastic foarte actual, unde raporturile culturale, atent selectate, se conjugă optim într-un limbaj personal. Privite în ansamblu, lucrările sale accentuează ideea de decor, de scenă, artistul imprimându-le deliberat o anume artificialitate. Realizează
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
Calitatea vizuală a lucrărilor sale, atât în varianta lor grafică, cât și picturală, mă face să consider că ne aflăm în fața uneia dintre cele mai articulate viziuni de factură erotică, oferită de arta românească în ultimul pătrar de veac. Ambii creatori, de altfel, manifestă o evidentă bucurie în fața subiectelor cu caracter "frivol", ceea ce mă face să îmi revizuiesc acordul față de cei care consideră că arta românească se caracterizează printr-un exces de gravitate și apetit doar pentru subiecte "serioase", când este
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
acoperă frecvent discuțiile asupra unor nume "mari" (și, bineînțeles, nu numai "mari"!), sortită unei iremediabile disoluții la cea dintîi suflare de bună-credință. Cît de inutile sînt strategiile bizantine ale unora din noi care au scopul de a-i "menaja" pe creatorii din trecut ca și pe "monștri sacri" ai prezentului în fața analizei necomplexate, a abordării slobode ce, cu certitudine, la un moment dat nu vor mai putea fi zăgăzuite. Petre Pandrea , Turnul de ivoriu. Memorii, Prefață de Ștefan Dimitriu, Ediție îngrijită
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
existențială, teama de bătrînețea uscată, prelungire în vis, în lectură (Kafka & Pynchon, "Citesc, deci imaginez. Imaginez, deci exist"), tentația alternativă a singurătății și a intimității amoroase și familiale, devize romantice dintotdeauna vizibile la Mircea Cărtărescu. Dar patetismul aproape mereu nemulțumitului creator se împletește cu dramatismul chinuitului om în zona limită a intimității emoționale, unde bunele și relele se ambiguizează reciproc: Nu mă iubesc, nu mă admir, nu sînt în acord cu mine, ca o idilă tîmpită. Îmi pare rău că am
Dincolo de succes by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11623_a_12948]
-
Personajele inestetice, construite din motive geometrice viu colorate, decorurile ultra-banale, evită exact miza producțiilor Disney, Pixar etc.: captivarea spectatorului prin intermediul unei supraîncărcări baroce a imaginii, printr-o succesiune de cadre savant compuse și exuberant colorate. Trey Parker și Matt Stone, creatorii acestui serial, au vrut ca în acest fel să îndrepte atenția spectatorului către scenariu. 200 de obscenități debitate pe durata a aproximativ 90 de minute. Ei, și se mai întreabă cineva de ce aceste desene animate au ajuns în cinematografe. Aici
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
cu un discurs viu, să zicem, necanonic, cu seminarii extrem de captivante - se vedea de la o poștă că e precum peștele în apă - ne-a predat în următorul semestru un curs special Arghezi. O încântare intelectuală. Desferecarea porților poeziei acestui genial creator, mai cu seamă, a Psalmilor, i-o datorez acestui profesor. Născut pe 26 aprilie 1920, la Ilva Mare, fostul județ Năsăud, profesorul Al. Husar consideră orașul în care și-a făcut studiile liceale, unde fuseseră elevi, cu ceva timp în
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
greșelilor", Iorgu Iordan oferea o bogată colecție de derivate în -ist, culese mai ales din presă, în perioada interbelică: constatăm azi că multe din acele formații nu s-au impus - unele fără un motiv evident: autobuzist ("conducător de autobuz"), banchist ("creator sau povestitor de bancuri"), altele pentru că erau, chiar la vremea respectivă, creații expresive, accidentale (ciocano-secerist), sau adjective inutile și nereușite (eroist, exagerist); cîteva cuvinte depindeau de realități strict contextuale (de exemplu poruncist, viețist - de la numele revistelor Porunca Vremii și Viața
De la drujbist la chatist by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11677_a_13002]