2,065 matches
-
la blazonul familiei Cantacuzino, familie ale cărei destine sunt strâns legate de localitate. Crucea amintește de existența monumentului istoric Crucea de la ��oplea, ridicat în anul 1655 în urma bătăliei dintre voievodul Radu Șerban și seimenii răsculați. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 STEMA comunei Dumbrava, județul Prahova Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Dumbrava, județul Prahova Descrierea stemei: Stema comunei Dumbrava, potrivit anexei nr. 1.2
HOTĂRÂRE nr. 1.184 din 5 octombrie 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137675_a_139004]
-
potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp albastru este reprezentată o pădure (dumbravă) de argint, pe o terasă verde. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Pădurea de stejari sau dumbrava face referire la denumirea localității. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.3 STEMA comunei Izvoarele, județul Prahova Anexa 2.3 DESCRIEREA ȘI
HOTĂRÂRE nr. 1.184 din 5 octombrie 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137675_a_139004]
-
o pădure (dumbravă) de argint, pe o terasă verde. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Pădurea de stejari sau dumbrava face referire la denumirea localității. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.3 STEMA comunei Izvoarele, județul Prahova Anexa 2.3 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Izvoarele, județul Prahova Descrierea stemei: Stema comunei Izvoarele, potrivit anexei nr. 1.3
HOTĂRÂRE nr. 1.184 din 5 octombrie 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137675_a_139004]
-
argint, tăiat în pal de 3 brâie undate, de culoare albastră. Între brâiele undate se află câte o crenguță de brad cu câte 3 conuri, în culoare naturală. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Crenguțele de brad cu conuri naturale arată că localitatea se află într-o zonă montană. Fasciile undate albastre se referă la apele Teleajen, Crasna și Valea Mare, care izvorăsc în zonă și străbat comuna. Coroana murală cu
HOTĂRÂRE nr. 1.184 din 5 octombrie 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137675_a_139004]
-
însumate: Crenguțele de brad cu conuri naturale arată că localitatea se află într-o zonă montană. Fasciile undate albastre se referă la apele Teleajen, Crasna și Valea Mare, care izvorăsc în zonă și străbat comuna. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.4 STEMA comunei Lapoș, județul Prahova Anexa 2.4 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Lapoș, județul Prahova Descrierea stemei: Stema comunei Lapoș, potrivit anexei nr. 1.4
HOTĂRÂRE nr. 1.184 din 5 octombrie 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137675_a_139004]
-
compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp albastru se află un buștean natural orientat față-profil și un joagăr înfipt în trunchi, în secțiune, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Compoziția face referire la principala activitate a locuitorilor din zonă, exploatarea masei lemnoase. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ----------
HOTĂRÂRE nr. 1.184 din 5 octombrie 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137675_a_139004]
-
în trunchi, în secțiune, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Compoziția face referire la principala activitate a locuitorilor din zonă, exploatarea masei lemnoase. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ----------
HOTĂRÂRE nr. 1.184 din 5 octombrie 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137675_a_139004]
-
o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. Municipiul Albă Iulia Scut tăiat în partea superioară, cîmpul inferior fiind despărțit prin linii în formă de Y răsturnat; în cartierul superior, în cîmp auriu, un zid de cetate crenelat, din care iese silueta unei fabrici cu cinci coșuri fumegînd, totul în argintiu; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, o acvila cruciata aurie conturnată, flancata în dreapta de o lună, iar în stînga de un soare, ambele în auriu; în
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. Municipiul Arad Scut tăiat, cartierul superior fiind despărțit de cartierul inferior printr-o fascie ondulata argintie; în cartierul superior, în cîmp albastru, o cetate crenelata cu trei turnuri în auriu; în cartierul inferior, în cîmp roșu, o roată dințata în care se înscriu două cercuri, toate în auriu. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
un buștean, ambele roșii; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, un sul de hîrtie desfășurat în formă de jumătate de lira; în interior un profil de fabrică, totul în auriu; în cartierul superior, în cîmp roșu, un zid de cetate crenelat, redat în argintiu. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea municipiului este înscrisă cu litere
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
anume la baza acestuia. JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD Scut scartelat; în cartierul din stînga sus, în cîmp auriu, o acvila neagră cu aripile desfăcute avînd pe piept un scut roșu cu inscripția V.R.R. (Virtus Română Rediviva), ieșind dintr-un zid de cetate crenelat redat în argintiu; pe zid, central, este așezată o carte albă deschisă; în cartierul din dreapta sus, în cîmp albastru, un pom auriu avînd în mijlocul coroanei un măr roșu, înconjurat de frunze verzi; în cartierul din stînga jos, în cîmp albastru
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. Municipiul Dej Scut împărțit prin linii în formă de Y răsturnat; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, un zid de cetate cu două turnuri crenelate și poartă deschisă, totul în argintiu; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, profilul stilizat al unei întreprinderi industriale în argintiu; în cartierul inferior, în cîmp auriu, un medalion negru în care sînt reprezentate blocuri de sare în argintiu și un
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
stînga sus, în cîmp albastru, este reprezentat în auriu Turnul Chindiei din care iese o acvila argintie cu aripile desfăcute; în cartierul din stînga jos în cîmp albastru, o căprioară aurie; despărțirea celor două cartiere se face printr-un zid crenelat; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, două sonde argintii și un segment de roată dințata în auriu, toate fiind conturate în negru. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. Municipiul Odorheiu Secuiesc Scut tăiat la orizontală, cîmpul superior despicat; în cartierul din stînga sus, în cîmp roșu, o carte deschisă avînd deasupra două turnuri de cetate crenelate și cu porțile deschise, totul redat în argintiu; în cartierul din dreapta sus, în cîmp roșu, profilul unei fabrici cu două coșuri fumegînd, în argintiu; în cartierul inferior, în cîmp albastru, un braț în armura, argintiu, ținînd în mînă de culoare
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
în dreapta de steagul țării. Denumirea municipiului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL SĂLAJ Scut scartelat; în cartierul din stînga sus, în cîmp albastru, o cetate de piatră crenelata cu trei turnuri, în argintiu, așezată pe un deal auriu; în cartierul din dreapta sus, în cîmp roșu, profilul unei fabrici cu două coșuri fumegînd, totul în argintiu; în cartierul din stînga jos, în cîmp roșu, un cap de bovina argintiu
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL TIMIȘ Scut tăiat în partea superioară; cîmpul inferior despicat; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, un leu auriu ieșind spre stînga dintr-un zid de cetate argintiu crenelat și ținînd în labă anterioară dreapta o sabie aurie; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, o facla cu mîner argintiu și flama aurie peste care se suprapune, în partea inferioară, o roată dințata în auriu; cartierul superior este fasciat auriu
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
sus, în cîmp argintiu, trei bobine textile în roșu cu tubul alb; în cartierul inferior, în cîmp albastru, trei dealuri argintii avînd la bază rîul Timiș reprezentat printr-o fascie albă striata, peste care trece un pod legînd două turnuri crenelate, totul în roșu; în baza cartierului, este plasat un lup auriu în fugă spre stînga. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
municipiului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL TULCEA Scut împărțit prin linii în formă de Y răsturnat; în cartierul din stînga sus, în cîmp roșu, o cetate crenelata cu două bastioane și poartă deschisă, în argintiu; în cartierul din dreapta sus, în cîmp verde, un spic de grîu așezat pe verticală, peste care se suprapun două ciocăne încrucișate, totul în auriu; în cartierul inferior, în cîmp albastru, doi sturioni
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
Y răsturnat; în cartierul superior, în cîmp albastru, stînci argintii avînd la bază o fascie ondulata argintie, central suprapunindu-se o turbină cu cupe, aurie; în partea de sus a cîmpului inferior, pe roșu, o fascie argintie avînd deasupra patru turnuri crenelate, iar dedesubt două, toate în auriu; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, un pom argintiu cu fructe roșii; în cartierul din dreapta, în cîmp albastru, un ciorchine de strugure auriu cu o frunză verde și circei; în cartierul inferior, în
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
se află un spic de grâu, de aur. În partea inferioară, în cartierul din stânga, în câmp albastru, se află o vază și un pahar din sticlă, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Biserica simbolizează tradiția creștină a locuitorilor acestor meleaguri, unde în satele componente ale comunei au existat biserici de lemn încă din secolul al XVI-lea; în prezent, a mai rămas biserica de lemn din satul Buzești. Stejarul
HOTĂRÂRE nr. 1.223 din 13 octombrie 2005 privind aprobarea stemei comunei Fărcaşa, judeţul Maramureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140972_a_142301]
-
există două specii de stejar, mai puțin răspândite în alte părți. Spicul de grâu simbolizează ocupația locuitorilor din Lunca Someșului. Paharul și vaza de sticlă reprezintă fabrica de sticlă, care funcționează încă din anul 1945. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -------
HOTĂRÂRE nr. 1.223 din 13 octombrie 2005 privind aprobarea stemei comunei Fărcaşa, judeţul Maramureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140972_a_142301]
-
aur. În câmpul superior albastru, pe o terasă verde, o cruce de argint. În câmpul inferior, despicat, în dreapta, pe roșu, o pâine de aur; în stânga, pe verde, floarea-soarelui naturală. Scutul este timbrat de o coroană murala, cu un singur turn crenelat. Semnificația elementelor însumate: Crucea Curiganului, monument istoric bine cunoscut în județ, domină comună Padina și este emblematica pentru toată zona. Pâinea și floarea-soarelui sunt imagini ale bogăției comunei, precum și ale principalei ocupații a locuitorilor ei, agricultura. Coroană murala, cu un
HOTĂRÂRE nr. 140 din 6 februarie 2003 privind aprobarea stemei comunei Padina, judeţul Buzau. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147992_a_149321]
-
însumate: Crucea Curiganului, monument istoric bine cunoscut în județ, domină comună Padina și este emblematica pentru toată zona. Pâinea și floarea-soarelui sunt imagini ale bogăției comunei, precum și ale principalei ocupații a locuitorilor ei, agricultura. Coroană murala, cu un singur turn crenelat, simbolizează că localitatea este comună. -----------
HOTĂRÂRE nr. 140 din 6 februarie 2003 privind aprobarea stemei comunei Padina, judeţul Buzau. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147992_a_149321]
-
în câmp de argint, cu brâu undat albastru, broșează o ancoră neagră. În dreapta scutului, în frânc cartier, în câmp de aur, se află un pelican în culori naturale. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, cu șapte turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: Monumentul de Independență atestă reintegrarea Dobrogei la România în anul 1878. Ancoră simbolizează activitatea portuara și de construcții navale a municipiului. Pelicanul sugerează că municipiul Tulcea reprezintă poartă Deltei Dunării. Coroană murala cu șapte turnuri crenelate simbolizează
HOTĂRÂRE nr. 139 din 6 februarie 2003 privind aprobarea stemei municipiului Tulcea, judeţul Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148170_a_149499]
-
județului Olt Descrierea stemei Stema județului Olt, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut cu baza curbata, sfertuit printr-o cruce din aur. Primul și al patrulea cartier, pe fond albastru, reprezintă un turn de argint cu foișor crenelat - stema vechiului județ Olt. În al doilea și al treilea cartier, pe fond albastru, se află un snop de grâu de aur - stema vechiului județ Romanati. Semnificația elementelor însumate Județul Olt, sub raport geografic, este situat în sudul țării, iar
HOTĂRÂRE nr. 1.379 din 6 decembrie 2002 pentru aprobarea stemei judeţului Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146755_a_148084]